Pentru înființarea unei gospodării țărănești (GȚ), activitatea de bază obligatorie este agricultura și activitățile conexe acesteia. În cazul în care, gospodăria se abate de la activitatea de bază, este obligată să-și transfere activitatea pe o altă companie.
Acestea sunt modificările care au fost efectuate în Legea nr.1353 din 2000 cu privire la Gospodăriile Țărănești.
Într-un interviu oferit Agrobiznes, Ana Nicolaescu, doctor în economie, conferențiar universitar, administratorul companiei NGA, a explicat care sunt principalele modificări efectuate în legislație și a atras atenția asupra particularităților de raportare și impozitele pe care trebuie să le achite fondatorul unei GȚ.
Astfel, un element important, pe care trebuie să-l cunoască o persoană care dorește să fondeze o GȚ, se referă la faptul că, fondator poate fi doar o singură persoană, însă membrii gospodării care au dreptul la munca în gospodăria țărănească sunt membrii familiei și rude până la gradul 2 de rudenie (copii, frați, surori), care nu au statut de salariat și nu sunt angajați cu contract individual de muncă.
„Acestea sunt prevederile legale și aspectele juridice ale unei Gospodării Țărănești. Imediat de la înregistrarea GȚ, fondatorul trebuie să cunoască că intră în anumite regimuri fiscale. Aici, ne referim la impozitul pe venit din activitatea de întreprinzător, impozitele salariale, taxele locale și impozitul pe bunurile imobile. Acestea sunt impozitele de bază, în dependență de mărimea gospodăriei, care trebuie calculate și achitate. Indiferent de mărime, număr, are angajați sau nu, impozitul pe venit trebuie achitat, dacă compania desfășoară activitate”.
Ana Nicolăescu a remarcat că, impozitele salariale includ: impozitul pe venit, reținut din salariu, primele de asigurare medicală și contribuțiile de asigurare socială, contribuția de asigurare socială individuală a fondatorului.
„Impozitele salariale să achită atunci când GȚ are angajați. În cazul în care nu are angajați, iar fondatorul GȚ nu este angajat în câmpul muncii la o altă entitate, este obligat să achite contribuția de asigurare socială individuală a fondatorului, care se stabilește în fiecare an. Pentru anul 2023 a fost stabilită suma de 14 700 de lei/ anual, sau 1225 lei/ lunar. Aceasta reprezintă asigurarea minimă, iar în caz de boală, persoana va putea primi o indemnizație de incapacitate temporară de muncă totodată, la atingerea vârstei de pensionare va putea primi pensia minimă. Altfel spus, prin achitarea contribuției individuale, fondatorul își asigură plățile sociale. Este important de menționat că, fondatorul GȚ nu poate să fie și angajatul acesteia”.
Taxa locală, în mare parte, se referă la amenajarea teritoriului și este o taxă care se achită pentru fiecare angajat, inclusiv fondator. Această taxă este stabilită anual, de către APL, și diferă de la localitate la localitate.
Pentru anul 2023, taxa începe de la 150 de lei/an per angajat, până la 200 de lei și se achită trimestrial.
„Impozitul pe bunurile imobile se divizează în: impozite pe terenurile agricole și impozit pe imobil, fie că ne referim la depozit agricol, sau la un imobil care nu are destinație agricolă. APL stabilește cotele în fiecare an. Totuși, există un element foarte important, care trebuie amintit aici, GȚ este unica categorie de contribuabil care nu trebuie de sine stătător să facă calculele și să depună declarația, deoarece APL, până la data de 30 iunie, o face din numele GȚ. În cabinetul personal, în sistemul electronic fiscal al fiecărei GȚ apar calculele respective”.
Ana Nicolaescu a mai specificat că, indiferent de mărime, statut, plătitor sau nu de TVA, impozitul pe venit este de 7% din profit. Ceea ce înseamnă că, din toate veniturile se scad cheltuielile, iar ceea ce rămâne se impozitează cu 7%.
„Respectiv, vânzarea producției agricole generează venituri, costurile producției agricole plus alte cheltuieli administrative (arenda unui oficiu, serviciile telefonice, comisioanele bancare), se deduc și rămâne baza impozabilă, la care se aplică un impozit de 7%. Este important de remarcat că, dacă GȚ depășește vânzările de 1, 200 000 de lei, timp de 12 luni consecutive (septembrie 2023 – august 2024) este obligată să se înregistreze în calitate de plătitor de TVA. În acest caz, apare un alt bloc de taxe – Taxa pe Valoare Adăugată. Indiferent dacă GȚ are statut de plătitor TVA sau nu, regimul de impozitare rămâne la fel 7%, dar se modifică sistemul de raportare.
În cazul în care, GȚ este în regimul de neplătitor TVA se prezintă darea de seamă unificată (UNIF 21), odată în an, împreună cu toate taxele și impozitele, cu excepția contribuțiilor de asigurări sociale. În cazul în care, GȚ are statul de plătitor TVA, prezintă declarația (VEN 12), până la data de 25 martie și rămâne în același regim fiscal de 7%, doar că pe lângă declarația impozitelor pe venit, pentru celelalte taxe se prezintă suplimentar declarații. Se schimbă modalitatea de raportare, fără a fi influențat regimul de 7%. Aici deja este nevoie de un contabil, care să țină evidența și să realizeze raportarea față de stat”.
În cazul impozitelor salariale, în cazul în care GȚ nu are angajați și este doar fondatorul care achita taxa de 14 700 de lei pe an, se prezintă, odată în an, forma CAS 18 (contribuția de asigurări sociale), până la data de 15 ianuarie a anului următor.
Doctorul în economie a subliniat că, începând cu anul 2023, în cazul în care fondatorul GȚ mai activează în altă companie, în calitate de angajat, nu are obligațiunea de a calcula contribuția de asigurare socială individuală (14 700 de lei). În această situație, darea de seamă CAS 18, completată pe 0, nu se prezintă.
„Tot aici, începând cu 2023, toate rapoartele se prezintă electronic și nu pe suport de hârtie, cum era anterior. Aici este nevoie de semnătura electronică sau mobilă, care poate fi solicitată de la un operator de telefonie, ulterior te autentifici pe servicii.fisc.md și creezi un cont personal, prin care gestionezi toate raportările și serviciile față de SFS. Tot spectru de servicii este conectat prin cabinetul personal”.
Important este și faptul că, în cazul în care GȚ generează profit, pentru care plătește impozitul de 7% și îi rămâne un profitul net, acesta poate fi achitat fondatorului GȚ și este un venit care nu este supus impozitării aferente dividendelor de 6%.
„Dacă GȚ are angajați, lunar trebuie să prezinte raportul pe salarii, unde se raportează calculul salariului, reținerea impozitului pe venit și primelor de asigurare medicală. Din salariul angajaților se reține impozitul pe venit la sursa de plată, în mărime de 12%, primele de asigurare medicală – 9%. GȚ, ca și angajator, este obligată să achite contribuțiile de asigurări sociale – 18%. În cazul în care GȚ mai are, pe lângă producerea producție agricole și venituri din servicii conexe (servicii mecanizate, arenda spațiului de păstrare), va achita 24% contribuțiile de asigurări sociale”.
Dacă GȚ nu este plătitor de TVA, calculele la taxele locale sunt incluse în UNIF 21. Dacă GȚ este plătitoare de TVA, pentru taxele locale va trebui să îndeplinească o dare de seamă separată TL 13, în care trimestrial va efectua calculele, în dependență de ce taxă locală este obligat să o achite, cea de bază fiind taxa pentru amenajarea teritoriului.
„Totodată, dacă GȚ este plătitor de TVA va trebui să prezinte lunar darea de seamă TVA 12. În cazul în care, realizează achiziții de la persoane fizice (achiziții de producție agricolă) apare impozitul pe producția agricolă, în mărime de 6%. Dacă GȚ arendează terenuri agricole, plata de arendă se declară, dar impozitul este 0 și atunci, persoanele de la care se arendează terenurile agricole trebuie să fie informate că, au obligativitatea de a declara venitul pe care îl obțin”.
Tot aici, GȚ prin lege nu este obligată să dețină aparat de casă, astfel că atunci când își vinde producția la o piață agricolă, nu este obligat să dispună de aparat de casă.
„La sfârșitul zilei, prin bonul de plată verde, însumează suma încasării și o trece în bonul de încasare și o tranzacționează în contabilitate. Este o facilitate de care nu poate beneficia un SRL. GȚ nu prezintă situația financiară (bilațul) Direcției de statistică. Însă, în cazul în care va dori să acceseze un credit, acest bilanț este solicitat de către instituția bancară și recomandăm GȚ ca, odată în an, să prezinte situația financiară la Direcția de statistică. Aceasta este valabil și în cazul în care va aplică la subvenționare, proiecte investiționale”.
Mai amintim aici că, în cazul unei GȚ, care nu are statut de plătitor de TVA, aceasta poate să țină evidența contabilă simplificată, deși Ana Nicolaescu recomandă, totuși, să fie realizată evidența deplină.
Sa te ia dracu’!
După mult timp mai aud pe cineva luînd în seamă gospodăria țărănească, celula de baza a satului românesc și implicit a țări.Aceast raport sper ca va suferi modificări și adăugiri pe parcursul anilor viitori. Un lucru doresc sa sesizeze,după 30 de ani de democrație= hoție, cineva isi aminteste de amenajarea teritoriului care actualmente este ,,ca pe vremea lui Știrbei voda” cine va răspunde de această lucrare?