Regimul comercial actual dintre Republica Moldova şi UE este un regim unilateral acordat de către UE pe un termen de trei ani (până în anul 2015). DCFTA reprezintă un Acord pe o perioadă nelimitată, un grad mai mare de liberalizare a comerţului şi o previzibilitate pe termen lung pentru dezvoltarea afacerilor şi investiţiilor. În același timp, după semnarea și ratificarea Acordului, Republica Moldova va dispune de o perioadă de până la 10 ani pentru ajustarea propriului sistem agro – alimentar la cerințele europene.
Discuțiile au avut loc în cadrul mesei rotunde „Perspectivele sectorului agroalimentar ca urmare a parafării Acordului de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător”. Activitatea face parte din proiectul „Convenția Națională pentru Integrare Europeană”, unde Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare este partener.
Prima parte a evenimentului a fost dedicată prezentării acordului propriu zis. Acordul (DCFTA) prevede o armonizare profundă a standardelor între Republica Moldova şi Uniunea Europeană în domeniul agricol, fapt care va cataliza procesul de modernizare în sector și va aduce RM mai aproape de cele patru libertăţi care îşi au pilonii în cadrul pieţei interne ale UE (libertatea de circulaţie a bunurilor, serviciilor, capitalului şi a oamenilor).
După cum a menționat Tudor Robu, Șef al direcției marketing și relații internaționale a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, semnarea acordului de către Republica Moldova va presupune atât avantaje, cât și unele riscuri.
„Creșterea exportului pe cea mai mare piață din lume, perfecționarea în materie de producere, reprezintă principalele avantaje. Principalul risc este că nu avem tot spectrul de produse locale”, a precizat Tudor Robu.
Sergiu Țirigan, șef adjunct al direcției marketing și relații internaționale din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, a specificat că „incapacitatea conformării condiţiilor de export (asigurarea măsurilor sanitare şi fitosanitare, standardelor şi reglementărilor tehnice), incapacitatea de a face faţă concurenţei mărfurilor din UE, lipsa personalului calificat, ajustări tardive la cerinţele pieţei” ar fi posibile riscuri în urma semnării acestui Acord.
Totuși, principalul risc specificat de toți vorbitorii a fost excluderea agriculturii şi dezvoltării rurale din lista de priorităţi strategice ale ţării, inclusiv şi la stabilirea repartizării asistenţei UE planificată pentru perioada 2014-2017.
Expertul Centrului Analitic Independent ”Expert-Grup”, Alexandru Fala, a vorbit și el despre avantajele și riscurile Acordului de Asociere. Acesta a vorbit despre posibilitatea unei schimbări structurale a economiei moldovenești care ar putea să conducă la o creștere mai accentuată. Reprezentantul societății civile a evidențiat și posibilitatea producerii unui șoc asupra sectorului agricol care ar putea genera o contractare pe termen scurt de 3% cu un efect evident asupra angajării. Potrivit expertului, acest șoc va lovi în special întreprinderile mici, gospodăriile casnice fiind obligate să activeze la nivelul de subzistență.
În acest context, Tudor Robu a specificat că deși din punct de vedere cantitativ, volumul produselor agricole ar putea să se micșoreze, reformele structurale din sector ar putea determina în același timp sporirea ponderii valorii adăugate, ceea ce va diminua considerabil din impactul șocului.
Un alt subiect abordat în cadrul mesei rotunde a fost situația mărfurilor din Transnistria în urma semnării de către Republica Moldova a Acordului de Asociere.
Astfel, reprezentanții Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare au vorbit despre procesul de negocieri cu UE, la care au participat și observatori din Transnistria. Experții au subliniat faptul că chiar și în cazul rămânerii Transnistriei în afara DCFTA, o parte din produsele fabricate pe malul stâng vor putea intra pe piața europeană după principiul națiunii celei mai favorizate. O altă parte de produse, care reclamă standarde de calitate mai stricte nu vor putea fi exportate pe piața europeană. În acest context, s-a insistat asupra reluării negocierilor cu malul stâng în domeniul facilitării comerțului și corelarea sistemelor comerciale care, pentru moment, se deosebesc considerabil.
Recomandările formulate la masa rotundă vizează următoarele:
– Revizuirea strategiilor guvernamentale care exclud agricultura din lista de priorități strategice ale țării;
– Îmbunătățirea comunicării cu publicul pe teme legate de agricultură care ar permite evitarea dramatizării consecințelor DCFTA și descrierii acestui proces în termeni apocaliptici;
– Îmbunătățirea colectării informației privitor la sectorul agroalimentar este o prioritate stringentă; Din cauza ne-reflectării corecte a informației din domeniu, mule decizii ar putea să conducă la rezultate contrare așteptărilor;
– Îmbunătățirea trasabilității produselor;
– Utilizarea exemplului Poloniei, fiind relevant pentru sectorul agro – alimentar al RM;
– Crearea de urgență a sistemelor funcționale de control a calității.
Pe lângă grupul de lucru agricultură, Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană mai include altele trei: vize, frontiere şi Transnistria; dezvoltare regională, comerţ, servicii, concurenţă. Mecanismul de adoptare a deciziilor este similar şi şi-a demonstrat deja eficienţa în Republica Slovacă, Serbia şi Macedonia. Paralel, un asemenea proiect este desfăşurat şi în Ucraina.
Proiectul „Convenţia Naţională pentru Integrarea Europeană” este implementat de Institutul pentru Dezvoltare şi Iniţiative Sociale „Viitorul”, Asociaţia pentru Politică Externă şi Centrul Analitic Independent Expert-Grup, cu susţinerea financiară a Ministerului Afacerilor Externe al Slovaciei. Scopul iniţiativei este de a stimula dezbateri ample şi de a formula recomandări pentru structurile guvernamentale, cu participarea societăţii civile, în vederea adoptării şi implementării acquis-ului comunitar în Republica Moldova.
Comentarii