Ofilirea frunzelor la castraveți este unul dintre cele mai neplăcute simptome. Mai jos sunt principalele cauze care pot duce la această problemă, întâlnite atât în culturile din câmp deschis, cât și în cele protejate (sere, solarii).
1. Dezechilibre hidrice: deficit sau exces de apă
Rădăcinile castravetelui sunt amplasate în stratul superficial și au capacitate limitată de explorare a solului. În lipsa apei, stomatele se închid, fotosinteza scade, iar frunza pierde turgescența.
Excesul de apă provoacă hipoxie radiculară, inhibând absorbția activă a apei și a mineralelor, ceea ce duce la ofilire.
Cum prevenim:
- În grădină aplicați irigarea prin picurare, cu monitorizare a umidității solului prin tensiometre.
- Evitați udarea seara pentru a preveni stresul nocturn.
- Adăugați materie organică (10–15 t/ha compost bine fermentat) pentru a îmbunătăți capacitatea de reținere a apei în solurile nisipoase și drenajul în cele grele.
2. Fuzarioza și ofilirea bacteriană
Aceste boli blochează xilemul, limitând transportul apei și mineralelor. În cazul fuzariozei, ciuperca pătrunde prin rădăcini și colonizează vasele, provocând brunificarea internă.
Sfaturi de prevenire:
- Dezinfectați solul cu preparate microbiologice precum Trichoderma harzianum, care colonizează zona rizosferică și antagonizează patogenii.
- Introduceți în rotație specii neînrudite (ceapă, salată, fasole) pe un ciclu de 3–4 ani pentru întreruperea ciclului infecțios.
- Dacă plantele au fost afectate și sunt moarte, înlăturați-le, ardeți-le și dezinfectați solul cu un fungicid.
3. Putregaiuri de rădăcină (Pythium, Phytophthora, Rhizoctonia)
Aceste organisme saprofite devin patogene în prezența apei stagnante și a temperaturilor ridicate (>28°C). Rădăcina pierde funcția de absorbție și respirație aerobă, ceea ce duce la ofilirea bruscă a masei vegetative.
Strategii de combatere:
- Aplicați bioprotecție sistemică cu preparate pe bază de Bacillus amyloliquefaciens, care stimulează formarea de substanțe antifungice și întăresc pereții celulari radiculari.
- Înlocuiți mulciul sintetic cu mulci vegetal (paie, frunze) pentru a regla temperatura și a reduce evaporarea excesivă.
- Asigurați drenaj activ în solar prin brazde laterale sau folosind perlit/pietriș sub stratul de cultură.
4. Dăunători care provoacă stres fiziologic cronic
Exemple: păianjenul roșu comun (Tetranychus urticae) – provoacă deshidratarea frunzelor prin puncții multiple; musculița albă – vector pentru virusuri și induce stres oxidativ.
Măsuri integrate:
- Introduceți prădători naturali specifici: Phytoseiulus persimilis contra păianjenului roșu și Encarsia formosa pentru musculița albă.
- Cultivați plante capcană (ex. limba mielului, crăițe) la marginea câmpului pentru atragerea dăunătorilor.
- Folosiți extracte de ulei de neem, săpun potasic în tratamente alternative, aplicate ciclic, pentru a preveni rezistența.
Cei mai mari dăunători ai castraveților ce pot produce ofilirea plantelor sunt coropișnița și viermele sârmă. Dacă plantele de castraveți au început să se usuce, acest lucru ar putea indica faptul că coropișnița e prezentă în cultură.
5. Stres termic și radiație excesivă
Când temperatura frunzei depășește 38–40°C, activitatea enzimatică scade drastic, iar țesuturile tinere se degradează. În același timp, radiația UVB induce arderea celulară dacă frunza este udă sau fertilizată excesiv cu azot.
Soluții aplicabile:
- Instalați plase de umbrire cu 30–40% grad de filtrare în serele expuse sudic.
- Administrați îngrășăminte foliare cu siliciu (ex. silicat de potasiu), care îngroașă cuticula și reflectă radiația.
- Aplicați caolin prin tratamente pe frunze pentru efect de ecran natural (după modelul utilizat în viticultură și pomicultură ecologică).
6. Fertilizare dezechilibrată – exces de azot, carențe de Ca și K
Azotul excesiv determină creștere vegetativă accelerată, dar cu pereți celulari subțiri. Lipsa potasiului reduce reglajul stomatic, ceea ce amplifică pierderile de apă. Calciul, fiind slab mobil, dacă nu este furnizat constant, lipsește în zonele apicale, ducând la colaps celular.
Măsuri:
- Adaptați planul de fertilizare folosind analize de sol și apă la începutul sezonului.
- Aplicați Ca și K prin fertigare sub formă de nitrat de calciu și sulfat de potasiu, în doze fracționate.
- În perioadele de stres, introduceți aminoacizi vegetali și extracte de alge (Ascophyllum nodosum) pentru susținerea activității metabolice.
Comentarii