Cum se dezvoltă comerțul agroalimentar al țărilor post-sovietice

Impactul factorilor macroeconomici asupra comerțului agroalimentar în țările post-sovietice se află în centrul unui nou studiu al FAO publicat ieri.

Comerțul agroalimentar din regiune s-a dovedit a fi extrem de sensibil la orice schimbări de prețuri, în special la fluctuațiile cursului de schimb valutar și variabilitatea prețurilor la energie la nivel mondial.

Instabilitatea macroeconomică și o situație geopolitică complicată – împreună cu scăderea prețurilor la petrol la nivel mondial – au împiedicat comerțul agroalimentar și au dus la creșterea prețurilor la alimente în țările vizate, se afirmaă în studiu.

FAO a analizat dinamica importurilor și exporturilor de produse agroalimentare în 12 state postsovietice: Azerbaidjan, Armenia, Belarus, Georgia, Kazahstan, Kârgâzstan, Republica Moldova, Federația Rusă, Tadjikistan, Turkmenistan, Uzbekistan și Ucraina. De asemenea, Comisia a revizuit participarea fiecărei țări la acordurile comerciale și a înregistrat schimbările din politicile comerciale agricole și programele de sprijin agricol.

O evaluare a politicilor comerciale agroalimentare din țările post-sovietice, 2015-2016, este un raport anual, rezultatul activității Rețelei Experților în Comerț Agricol din Europa și Asia Centrală, înființată în 2014 cu sprijinul FAO.

Creșterea economică mai lentă în toate țările din regiune a fost însoțită de o devalorizare continuă a monedelor naționale față de dolarul american și de euro. Întrucât o mare parte din alimentele din aceste țări sunt importate, prețurile la produsele alimentare au crescut pe piețele interne, a constatat studiul.

Scăderea puterii de cumpărare și scăderea cererii de consum a produselor agroalimentare din regiune au condus la o scădere a valorii totale atât a exporturilor, cât și a importurilor din regiune.

Modificarea geografiei fluxurilor comerciale

„Am observat, de asemenea, schimbări în geografia fluxurilor comerciale din regiune”, a declarat Iryna Kobuta, economist FAO în domeniul comerțului și unul dintre editorii raportului. „Mai multe țări post-sovietice au văzut o reorientare a exporturilor lor agroalimentare către țările din afara regiunii”.

O pondere mai mică a exporturilor a revenit Federației Ruse și o cotă mai mare altor țări ale lumii. De exemplu, ponderea Rusiei în valoarea totală a exporturilor de produse agroalimentare din Armenia, Georgia și Moldova a scăzut în medie cu 8 puncte procentuale în 2015. În același timp, în Azerbaidjan, ponderea livrărilor de export către Federația Rusă a crescut cu 13 puncte procentuale, 52% din total.

S-a observat și o creștere a ponderii exporturilor agroalimentare din Moldova în țările Uniunii Europene – de la 42% din totalul exporturilor în 2014 la 54% în 2015.

Regiunea a fost supusă de asemenea mai multor interdicții de import, printre care interdicția la importul diferitor categorii de produse alimentare în Federația Rusă din Albania, Australia, Canada, țările din Uniunea Europeană, Islanda, Liechtenstein, Muntenegru, Norvegia, Ucraina și SUA, interdicția rămânând în vigoare pe parcursul studiului și extinsă până la data de 31 decembrie 2017.

Aspecte importante

• Raportul include 12 capitole dedicate celor 12 țări, cu date privind fluxurile comerciale, valorile de import și export și multe altele. Iată câteva aspecte importante:
• În toate țările din regiune, cu excepția Tadjikistanului și Uzbekistanului, în 2015 s-a observat o tendință de scădere a valorii totale a exporturilor și importurilor agroalimentare, cu cele mai puternice scăderi în Kârgâzstan, Georgia, Kazahstan, Turkmenistan și Belarus.
• Tadjikistan și Armenia sunt cele două țări din regiune în care produsele agroalimentare reprezintă cea mai mare parte din valoarea totală a importurilor.
• În 2015, ponderea agroalimentelor din totalul exporturilor și importurilor a rămas stabilă în comparație cu 2014 pentru cea mai mare parte a țărilor. Singura excepție a fost Ucraina, unde ponderea agroalimentelor din exportul total a crescut cu 7,3%, atingând 38%.
• Pentru Armenia, Georgia, Moldova și Uzbekistan, exporturile de agroalimente au reprezentat peste 25% din totalul exporturilor, în timp ce în Kazahstan și Federația Rusă cota a fost mai mică de 5%.
• Tadjikistanul este singura țară din regiune în care în 2015 s-a înregistrat o creștere a exporturilor alimentare  față de 2014 – de la 192 la 204 milioane USD. Acest lucru s-a datorat în mare parte creșterii exporturilor de bumbac.
• În 2015, Ucraina, Uzbekistan și Republica Moldova au fost singurii exportatori net de produse agroalimentare din regiune.
• În toate celelalte țări ale regiunii, în 2015, importurile de produse agroalimentare au continuat să depășească exporturile. Cu toate acestea, mărimea deficitului comercial agroalimentar a scăzut pentru majoritatea țărilor din regiune.
• Belarus, din cauza scăderii semnificative a valorii totale a exporturilor de produse agroalimentare, determinată de cererea mai scăzută din partea celei mai mari piețe a acesteia, Federația Rusă, și-a schimbat statutul din exportator net de produse alimentare în importator net.

Un aspect pozitiv – integrarea comercială

Raportul FAO prezintă informații privind tarifele, barierele comerciale netarifare, participarea la acordurile comerciale și negocierele comerciale în curs.

în a doua jumătate a anului 2015 și începutul anului 2016 s-a înregistrat o consolidare a proceselor de integrare în comerțul cu produse agroalimentare. Kazahstanul, de exemplu, s-a alăturat Organizației Mondiale a Comerțului (OMC). Kârgâzstanul a devenit membru al Uniunii Economice Eurasiatice. Zonele de liber schimb aprofundate și cuprinzătoare dintre Uniunea Europeană și Ucraina, Georgia și Moldova au intrat în vigoare.

În 2017, raportul sugerează că se poate aștepta o creștere a numărului de acorduri comerciale bilaterale negociate, precum și o coordonare mai strânsă între țările membre ale Uniunii Economice Eurasiatice în domeniul politicii comerțului agroalimentar.

Ekaterina Krivonos, economist comercial FAO și co-editor al raportului, a subliniat că factorii macroeconomici vor continua să joace un rol decisiv.

„Ratele de schimb și prețurile la petrol”, a spus ea, „precum și relațiile dintre economiile majore, cum ar fi Federația Rusă și UE, vor continua să influențeze direcțiile de comerț agroalimentar din regiune”.

„Transparența informațiilor despre schimbările din politica comercială”, a adăugat ea, „contribuie la consolidarea relațiilor de parteneriat între țări și la normalizarea relațiilor comerciale”.