Vremea capricioasă din acest an reduce producţia de miere din România la 60%-70% din ceea ce se obţine într-un an bun cu valori de 25.000-27.000 de tone, susţine preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.
România este unul dintre cei mai mari producători de miere din Europa, dar consumul este printre cele mai reduse din UE.
„A fost o iarnă uşoară, caldă, care a dus la creşterea consumului de mâncare şi fiind temperaturi crescute albinele şi-au început mai repede activitatea. Acest lucru a presupus nişte eforturi şi pentru apicultori de a le hrăni suplimentar. Cu toate acestea, albinele nu au ieşit chiar atât de dezvoltate din iarnă pe cât ne-am fi aşteptat. Culesul de rapiţă a fost compromis 50% pentru că au fost ploi, vânt şi zile reci şi nu s-a putut valorifica. Salcâmul a fost cel care a asigurat o producţie aproape de un an normal, între 14 şi 16 kilograme pe familia de albine. A urmat culesul de tei care în unele zone, mai ales în vestul ţării, a fost bun, undeva între 8-10 kilograme de miere pe familie, dar a fost compromis în sud, inclusiv în zona Ciucurova din judeţul Tulcea, care este cel mai mare masiv melifer silvic de tei din Europa. Şi aceasta tot datorită schimbărilor de vreme”, a explicat Ioan Fetea pentru Agerpres.
Acesta susţine că nici la floarea soarelui – care anul trecut a salvat producţia de miere – apicultorii nu au avut rezultate mai bune, pentru că a durat foarte puţin perioada de cules, în jur de 3-4 zile, şi nu s-a putut valorifica mai mult.
„Anul apicol s-a terminat foarte repede. Mai este acum doar un cules de întreţinere, undeva la 30%-40% din teritoriu, dar e un cules foarte slab… În aceste condiţii, producţia de miere estimez că se va situa între 18.000-20.000 de tone, adică 60%-70% faţă de un an bun cu circa 25.000-27.000 de tone”, a subliniat preşedintele ACA.
Interes crescut pe piața externă
Pe de altă parte, în 2018 a crescut interesul pentru export de miere românească, comparativ cu anul trecut când exporturile au fost aproape de zero.
La nivel european, este un interes sporit pentru dezvoltarea sectorului apicol. În primăvara acestui an, Parlamentul European a cerut statelor membre UE să investească mai mult în protejarea sănătății albinelor, în lupta împotriva contaminării mierii și pentru sprijinirea apicultorilor.
UE ar trebui să crească bugetul pentru programele naționale apicole cu 50% și să creeze scheme specifice de ajutor pentru apicultori în politica agricolă de după 2020, potrivit eurodeputaților.
Uniunea Europeană produce aproximativ 250.000 tone de miere pe an, blocul fiind al doilea mare producător mondial, după China, dar consumul european este mult mai mare decât producția, astfel că UE importă aproximativ 200.000 tone de miere, mai ales din China, Ucraina, Argentina și Mexic.
Regres pe segmentul bio
Pe partea de miere bio, deşi există interes din partea apicultorilor de a intra pe acest segment, deoarece au solicitări pentru export, în ţară nu mai există sprijin financiar pe sectorul bio.
„Preţurile de achiziţie la mierea bio nu au crescut atât de mult ca anul trecut. Cel mai mult s-au făcut 3.500-3.600 de tone de miere bio, în urmă cu 5 ani, însă de atunci a scăzut producţia sub 3.000 de tone. Mierea bio reprezintă undeva sub 10% din producţia totală de miere, respectiv 7%-8%. Familiile de albine aflate în conversie anul trecut erau de 100.000, însă anul acesta nu s-a mişcat prea mult sectorul”, spune Fetea.
În ceea ce priveşte preţul mierii, şeful ACA a afirmat că nu ar exista motive ca acesta să crească, în condiţiile în care se aduce din afară şi se face această cupajare cu miere ieftină „de te miri de unde şi nu ştii ce e în borcan”.
Potrivit ACA, în ultimii doi-trei ani, consumul de miere a înregistrat o creştere de 15%, până la 550 de grame pe locuitor pe an, însă şi în aceste condiţii România se află tot în sfârşitul clasamentului, la nivel european. Datele statistice arată că românii consumă de 3-4 ori mai puţin comparativ cu cele două kilograme consumate în Germania sau 1,5 kilograme în Olanda şi Belgia.
Comentarii