Terenurile cu destinație agricolă, dar și cele din fondul forestier, vor putea fi cumpărate și vândute doar de cetățenii Republicii Moldova, prevede proiectul noului Cod Funciar aprobat de Guvern.
Astfel documentul stipulează că „persoanele străine, investitorii străini sau apatrizii nu vor putea dobândi drept de proprietate asupra terenurilor cu destinaţie agricolă sau din fondul forestier, sub sancţiunea nulităţii absolute al actului juridic de dobândire”, scrie Mold-Street.
Străinii vor fi obligați să vândă terenurile agricole
Totodată noul Cod Funciar prevede că în cazul dobândirii terenurilor de către persoane sau investitori străini prin moștenire, aceștia sunt obligați să îl înstrăineze în termen de un an de zile.
Documentul elaborat și discutat deja de doi ani de către diverse instituții ale statului, prevede că „dreptul de proprietatea privată asupra terenurilor poate fi dobîndit, în condițiile legii, de persoanele fizice și juridice cetățeni ai Republicii Moldova”.
Îngrădirea dreptului de proprietate – o prevedere anacronică
Astfel autoritățile au respins solicitările unor organizații ale investitorilor străni prin care se cerea liberalizarea pieței funciare.
Anul trecut Asociația Investitorilor Străini (FIA) susținea că reglementările curente din domeniul funciar limitează accesul și interesul investitorilor străini de a investi pe termen lung în agricultură, care reprezintă un sector prioritar pentru Republica Moldova.
„Investitorii străini recomandă și consideră rațională modificarea legislației (art. 6 al Legii cu privire la prețul normativ și modul de vânzare-cumpărare al pamântului) în sensul abrogării prevederilor care îngrădesc dreptul de vânzare-cumpărare a terenurilor cu destinație agricolă al persoanelor juridice, cu capital social străin integral sau parțial”, se menționează în Cartea Albă 2017, publicată de FIA.
Alexander Koss, președintele FIA, susţinea că această prevedere este un anacronism în condițiile în care o mulțime de moldoveni au cetețenie dublă și chiar triplă și în plus există o mulțime de alte modalități de a ocoli legislația.
„De exemplu, prevederea prin care străinilor li se interzice să dețină terenuri agricole. E o prevedere proastă. Or se știe că există mai multe posibilități ca străinii să ajungă în proprietatea terenurilor. Estimările arată că în prezent circa 15% din terenurilie agricole deja aparțin lor. În aceste condiții ar fi normal ca să se legalizeze acest proces”, afirma Koss.
Potrivit președintelui FIA, aceasta ar stimula dezvoltarea unei piețe funciare civilizate și ar atarge mai mulți bani în sectorul agrar.
Şi actualul ministru al Agriculturii, Dezvoltării Regionale și Mediului, Nicolae Ciubuc, susţinea într-un interviu necesitatea modificării legii cu privire la vânzarea/cumpărarea terenurilor, astfel încât ca şi străinii să aibă dreptul de a deveni proprietari. Potrivit lui, actualele prevederi stagnează investițiile.
De ce nu vin investitorii străini în agricultură
Datele statistice arată că în structura investițiilor străine directe, cota sectorului agrar este aproape de zero.
Totuși în prezent există mai multe „portițe” pentru ca străinii să preia legal terenuri agricole. De exemplu prin intermediul unei companii locale, în care este asociat cu un cetățean al Moldovei. Totuși aceasta are mai multe riscuri, inclusiv de litigii și pierderea investițiilor.
Cazul cetățeanului american Zbigniew Piotr Grot, care a rămas fără bani și fără terenuri agricole și s-a judecat cu Republica Moldova la Centrul Internațional pentru Soluționarea Diferendelor legate de Investiții (ICSID) al Băncii Mondiale, este unul elocvent.
Cu toate acestea mai mulți afaceriști străini, inclusiv fonduri de investiții cu sediul în Cipru şi alte paradisuri fiscale au găsit posibilitatea de a ocoli legea pentru a cumpăra terenuri agricole.
În plus mai mulți afaceriști străini au obținut cetățenia Moldovei, ceea ce le deschide accesul la piața funciară. În plus autoritățile au adoptat modificări în legislație prin care străinii vor putea obține cetățenie, dacă realizează investiții în Republica Moldova.
De notat că o redacție nouă a Codului funciar era necesară pentru că actualul adoptat încă în decembrie 1991, a fost, în repetate rânduri, modificat și completat, dar acestea nu au fost suficiente „pentru a crea un sistem de norme coerente, clare și predictibile”.
Cine este cel mai mare proprietar de pământ în Moldova
La 1 ianuarie 2017 suprafața totală a Republicii Moldova constituia 3.384.600 de hectare, inclusiv: 2.499.800 de hectare (73,9%) terenuri agricole, arată date ale Agenției Relații Funciare și Cadastru (ARFC).
Potrivit documentului, statul și autoritățile publice locale continuă să fie cel mai mare proprietar de pământ în Republica Moldova. Astfel la 1 ianuarie 2017 suprafața terenurilor proprietate publică a statului constituia 782.900 de hectare (23,1%). Alte 706.300 de hectare (circa 20,9% din total) reprezintă suprafața terenurilor proprietate publică a unităților administrativ-teritoriale.
În același timp suprafața terenurilor aflate în proprietate privată constituia la 1 ianuarie 2017 – 1.895.400 de hectare (56%).
Fărămițarea domină agricultura Moldovei
Datele demonstrează elocvent fărămițarea ce domină agricultura Moldovei. Astfel cea mai mare parte din terenurile agricole – 754.169 de hectare (37%) sunt prelucrate de 35.545 de SRL-uri, din care doar circa 100.000 sunt terenuri proprii, iar circa 87% sunt arendate. Din cele 654.000 hectare arendate, doar 38.785 sunt pe un termen mai mare de trei ani,
Urmează cele 351.268 Gospodării Ţărănești (de fermier), care prelucrează 515.629 de hectare sau circa 25,3% din total. Astfel media pe o GŢ este de aproape 1,5 hectare.
O treime din GŢ au mai puțin de un hectar de teren agricol, iar 56,7% – de la unu la cinci hectare și doar 754 de GŢ au suprafețe de teren de 50-100 de hectare. Alte 239.724 de hectare de terenuri agricole sunt prelucrate de sine stătător, de către 799.850 de persoane fizice. Aici suprafața medie este este de doar 0,33 hectare.
În momentul de față nu există statistici clare referitoare la structura proprietății terenurilor agricole și mai ales câte suprafețe sunt deținute direct sau indirect de companii și persoane fizice străine.
Comentarii