Iurie Bivol – unul dintre cei mai de succes şi performanți antreprenori din Moldova, creşte culturi legumicole în sere cu succes de mai mulți ani. Acesta este unul dintre membrii cooperativei care a lansat prima casă de ambalare din ţară şi primul frigider pentru păstrarea strugurilor de masă. La fel, el deja de mai mult timp exportă fructe moldoveneşti peste hotare, inclusiv în ţările UE.
S-ar părea că anume Iurie Bivol ar trebui să cunoască cel mai bine problemele care apar în procesul de livrare a fructelor și legumelor.
„La perfectarea actelor pentru export nu există niciun fel de probleme. Suntem absolut mulţumiţi, am în vedere inclusiv cerințele sanitare și fitosanitare. Sunt solicitate doar actele necesare pentru a accede pe piața respectivei țări. În prezent, în Moldova, sunt în vigoare niște reguli generale fără de care exporturile sunt imposibile. Pentru eliberarea certificatelor sunt solicitate doar actele necesare, nu se mai dublează unele acte ca pe timpuri, totul are loc mult mai repede în comparație cu anii precedenți. În plus, actele perfectate nu implică costuri mari. Pentru mine unul chiar nu sunt niște cheltuieli semnificative. Deci, noi nu percepem cerințele sanitare și fitosanitare ca pe o barieră sau o problemă, ci le tratăm ca pe o necesitate”, a declarat Iurie Bivol.
Fermierul a mai menționat că, în prezent îl preocupă un singur aspect – cotele mici pentru livrarea fructelor și strugurilor pe piața UE.
„Volumele alocate Moldovei pentru livrarea strugurilor de masă și a prunelor cu scutirea de taxe deja demult au fost acoperite, iar noi mai avem stocate în frigidere încă destule produse”.
Svetlana Lungu, șefa Direcției Protecția și Sănătatea Plantelor din cadrul Agenției Naționale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), a menționat că pe parcursul ultimilor ani, Agenția întreprinde eforturi susținute pentru a reduce la minim numărul de acte permisive și a simplifica modalitatea de obținere a acestora. Dacă acum trei ani operatorii lanțului alimentar aveau nevoie să obțină 37 de acte permisive, în prezent numărul acestora a fost redus la șapte.
„Toate modificările în acest domeniu au fost operate după ce a fost aprobat Regulamentul privind modul de trecere a frontierei de stat a mărfurilor supuse controlului de către ANSA. Regulamentul stabileşte nişte reguli dure şi transparente de trecere a frontierei, precum şi impune o listă de acte şi cerinţe care sunt necesare. Anterior, la export, produsele erau supuse controlului la două etape: mai întâi când erau încărcate de la depozitul producătorului, după care la frontieră – la ieşirea din ţară. În plus, produsele urmau să fie transportate doar prin punctul vamal la care Agenţia avea un post de control. În prezent, procedura a fost redusă doar la etapa controlului la frontieră. Perfectarea certificatului fitosanitar durează exact atâta timp cât se desfăşoară încărcarea produselor la care asistă şi inspectorul. La fel, am introdus declararea provenienţei produselor pe propria răspundere a producătorului. Analizele de laborator urmează a fi efectuate nu pentru fiecare lot de produse încărcat, ci pentru întreaga partidă de produse destinate exportului. Graţie măsurilor modificate regulile sanitare şi fitosanitare au devenit mai prietenoase exportatorilor, iar acest lucru ţine atât de timpul necesar pentru perfectarea actelor, cât şi de costurile aferente”, a spus Svetlana Lungu.
Sistemul de control unic este aplicat şi la importul produselor agricole. Astfel, au fost instituite patru puncte de control ale produselor din carne, lapte, fructe şi legume – la Giurgiuleşti, Leuşeni, Tudora şi Criva. În 2019 vor fi date în exploatare încă două puncte. Ele sunt echipate cu toate cele necesare pentru a desfăşura un control eficient şi amplu la frontieră – cu laboratoare, camere frigorifice pentru fiecare tip de produse de origine animală şi non-animală, spaţii pentru întreţinerea şi hrănirea animalelor vii. Investiţiile pentru amenajarea acestor centre au depăşit 2,5 milioane de euro.
„Uniunea Europeană a recunoscut sistemul de control existent în Moldova drept conform cerinţelor UE, ceea ce permite exportatorilor noştri să livreze produse în baza actelor emise de autorităţile moldoveneşti. În prezent, produsele agricole moldoveneşti sunt exportate în peste 80 de state ale lumii. În plus, crearea sistemului de control în corespundere cu standardele europene facilitează accesul în majoritatea dintre aceste state. Evident, în fiecare ţară sunt aplicate propriile reguli, iar noi informăm antreprenorii noştri despre specificul activităţii pe anumite pieţe. Totuşi, în mare parte sunt valabile normele şi standardele recunoscute la nivel internaţional care, practic, sunt identice cu cele în vigoare în UE. Respectiv, totul ce întreprindem noi în Moldova în procesul de implementare a Acordului privind crearea Zonei de liber schimb aprofundat şi cuprinzător cu UE (DCFTA) este necesar pentru a avea acces pe toate pieţele”, a mai adăugat aceasta.
Potrivit afirmaţiilor unor fermieri, obţinerea certificatului de inofensivitate ar putea fi trecută la categoria dificultăţilor în procesul de perfectare a actelor de export pentru struguri, fructe şi legume, atât în cazul exportului în UE, cât şi în alte ţări, deoarece pe etichetă trebuie indicat producătorul concret. Respectiv, anume acesta ar trebui să obţină certificatul de inofensivitate.
Totuşi, mai mulţi exportatori livrează peste hotare nu doar produsele proprii, ci şi cele achiziţionate de la micii fermieri care nu întotdeauna sunt de acord să se înregistreze la ANSA în calitate de producători. În acest caz nu pot obţine certificatul de inofensivitate, exportatorul nu poate perfecta un astfel de certificat pe numele său, deoarece apare o discrepanță între suprafeţele de livezi şi vii înregistrate pe numele său şi volumul de produse exportate.
Autor: Dmitri Kalak
Comentarii