O femeie de afaceri a înfiinţat în raionul Anenii Noi o plantaţie de aluni. În câţiva ani, aceasta se va transforma într-o adevărată „mină de aur”, mai ales când va începe să producă şi trufe. O afacere inedită şi profitabilă prinde încet-încet contur şi la noi. Aşa se face că, în locul culturilor tradiţionale de grâu sau de porumb, unii fermieri le aleg pe cele de aluni. Costurile de întreţinere sunt mici, spun investitorii, iar câştigurile – tentante, mai ales dacă îţi vinzi recolta în străinătate. Olga Golban se mândreşte cu o livadă de aluni care se întinde pe patru hectare în satul Floreni, prima de acest fel în raionul Anenii Noi.
A început afacerea acum câţiva ani. Iniţial, a plantat pe două hectare soiuri care cresc e teritoriul Moldovei, preţul unui puiet fiind de circa 2 euro. Studiind piaţa, femeia a înţeles, însă, că acestea nu-i vor aduce venituri considerabile. După mai multe vizite în România, s-a întors acasă hotărâtă să-şi facă afacerea să înflorească, aşa că în 2012 a investit 20.000 de euro în arbuşti cumparaţi de peste Prut, cu 8-9 euro bucata.
Astfel, a sădit pe alte două hectare circa 2.200 de arbuşti Tonda Gentile Romana, o specie bine cotată în Uniunea Europeană. Pe piaţa internaţională, alunele se vând la preţuri între 3 şi 7 euro kilogramul, dacă le trimiţi exact aşa cum sunt culese din pom. Dacă mai investeşti în utilaje penttru uscarea, spargerea, prăjirea şi ambalarea fructelor, poţi scoate şi 12 euro pe kilogram.
„Plantaţia nu are moarte”
Fermiera susţine că această cultură este una fenomenală. „Lucrezi la livadă efectiv o săptămână. Apoi, stai şi priveşti cum se dezvoltă, cum creşte. Odată ce a început să rodească, producţia se dublează de la an la an şi ajunge, cam după 15 ani, la 3,5 tone pe hectar”, povesteşte Olga Golban.
Producţia pe cuib creşte şi datorită lăstarilor care apar în jurul pomului adult, dintre care sunt păstraţi patru. „Alunul mare poate să se usuce din diferite motive, dar rămân drajonii şi uite aşa plantaţia nu are moarte. Investiţia este amortizată în vreo cinci ani, de aceea eu nu o recomand oamenilor în vârstă sau celor care se grăbesc, dar pentru tineri este excelentă”, explică patroana firmei Gold Aluni. Cultura rezistă bine la condiţiile climaterice de la noi. „Iarna trecută au fost minus 28 de grade în această zonă. Am crezut că o dăm în bară, dar, dimpotrivă, a mers totul bine. Seceta ne-a demonstrat că, dacă avem irigaţii, producţia este în mâinile noastre, o dirijăm cum vrem”, mai spune femeia de afaceri.
Visează „diamantele pământului”
Potrivit specialiştilor, plantaţiile de aluni sunt rentabile în medie 50 de ani, iar produsele sunt ecologice. La fel de important este şi faptul că livezile de aluni pot asigura şi creşterea trufelor. Acestea sunt nişte ciuperci comestibile foarte scumpe, numite şi „diamantele pământului”, care cresc în sol, la rădăcina unor arbori. Gustul, mirosul şi culoarea sunt date de copacul pe care se formează: fag, stejar, carpen, plop sau alun. Trufele ajung la maturitate tarziu, însă merită aşteptarea. Preţul unui kilogram variază între 100 şi 500 de euro, în funcţie de calitate şi specie, dar poate ajute şi până la 1.000 de euro. Olga Golban a adus din România şi puieţi de aluni însămânţaţi cu trufe şi speră ca peste câţiva ani va câştiga din vânzarea acestor delicatese care sunt incluse în meniurile celor mai selecte restaurante.
Exemplul din vecini
Fermierii începători pot obţine de la stat subvenţii de 17.000 de lei pe hectar pentru înfiinţarea livezilor de aluni. Cea mai mare plantaţie de aluni din Europa se află în România, în judeţul Timiş. Un grup italian a cumpărat acolo 1.500 de hectare, dintre care 850 sunt plantate cu aluni. Toată recolta este contractată de celebrul producător de ciocolată Ferrero Rocher.
Sursa: Adevarul.md
Comentarii