Obiectivele Uniunii Europene în lupta contra schimbărilor climatice ar putea deveni mai ambiţioase. Între timp, mai mulţi europeni s-au dus în instanţă pentru a reclama politicile privind schimbările climatice, scrie euractiv.ro.
Până în 2030, UE ar urma să-şi propună o reducere cu 45% a gazelor cu efect de seră faţă de 1990 – spre deosebire de ţinta actuală, de 40%.
„Intenția mea este să prezint această chestiune statelor membre în viitorul apropiat”, a declarat marţi agenţiei germane DPA comisarul european pentru Politici Climatice, Miguel Arias Cañete.
Până în octombrie, spaniolul dorește să se ajungă la o decizie oficială a statelor UE în acest sens, astfel încât subiectul să poată fi discutat la a 24-a Conferință a Părților (COP 24) la Convenția-cadru privind schimbările climatice, care va avea loc la Katowice, Polonia, în decembrie 2018, notează Handelsblatt.
Noua ţintă reprezintă un semnal pentru partenerii din cadrul Națiunilor Unite de a face mai mult pentru combaterea încălzirii globale. Combaterea schimbărilor climatice este în criză, după ce președintele Donald Trump a retras SUA din Acordul de la Paris, semnat în 2015.
Potrivit lui Miguel Cañete, noul obiectiv va fi atins atâta timp cât vor fi implementate noile decizii ale UE privind economia de energie și energia regenerabilă. Obiectivele planificate inițial au fost modificate la începutul verii prin consens de către Comisie, Parlamentul European și statele membre. Obiectivul UE privind eficiența energetică a fost modificat de la 30% la 32,5% până în 2030, iar ponderea energiei verzi în consumul total este de așteptat să crească la 32% în loc de 27%.
Bazat pe modelele de calcul ale UE s-ar ajunge astfel la o reducere cu 45% a emisiilor de gaze cu efect de seră, a spus Cañete.
Federaţia Industriei Germane (BDI) a criticat planurile Comisiei Europene, directorul Holger Lösch susţinând că obiectivele climatice mai stricte ale UE nu duc la nimic. E greșit să credem că Europa ar putea compensa ieșirea din SUA din Acordul privind clima de la Paris, a mai spus Holger Lösch.
Şi ministrul german al Economiei, Peter Altmaier, a apreciat ca realist un procent de 30% atât în ceea ce priveşte eficienţa energetică, dar şi energia regenerabilă.
Un român dă în judecată UE
Propunerea comisarului ar putea fi pe placul unor cetăţeni nemulţumiţi de modul în care Uniunea combate schimbările climatice.
Câteva familii au chemat în justiție Uniunea Europeană în legătură cu politicile privind schimbările climatice. Luni, 13 august 2018, Tribunalul de pe lângă Curtea Europeană de Justiție a admis acțiunea reclamanților, astfel că Parlamentul European și Consiliul UE au două luni la dispoziţie pentru a-și formula apărarea.
Familiile care dau în judecată UE vin din Germania, Portugalia, Franța, România, Italia, Suedia, dar şi din afara UE. Potrivit 2Celsius Network, asociaţia care sprijină demersul, aceste familii riscă să-și piardă mijloacele tradiționale de trai în urma schimbărilor climatice.
Ciobanul Petru Vlad din Călene, Cugir, explică de ce s-a alăturat demersului:
„M-am născut ţăran, şi ţăran mor. E lipsă de ploi, când vin, ploile sunt agresive, cu piatră, ne distrug recoltele, afectează şi animalele. Aş dori ca şi copiii mei să aibă un viitor aici, pe pământul strămoşesc. Să nu mai plece cum am plecat eu în ţări străine să muncească”.
Familiile nu doresc compensaţii, ci vor ca UE să-şi modifice obiectivele climatice, astfel încât să fie protejaţi agricultorii europeni, afirmă avocata Roda Verheyen, care reprezintă familiile în conflictul cu Uniunea Europeană.
Familiile acuză Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene că nu au adoptat legi eficiente pentru a lupta în mod adecvat împotriva schimbărilor climatice. Ei doresc ca instituțiile UE să recunoască schimbările climatice drept o adevărată amenințare la adresa drepturilor omului ale cetățenilor europeni și să acționeze de urgență pentru a ne proteja drepturile noastre și ale generațiilor viitoare.
Comentarii