În agricultura ecologică, unul din factorii cei mai importanți ce asigură recolta este un sol sănătos. Astfel, fermierii, prin activitățile pe care le desfășoară trebuie să urmărească asigurarea unor cantități optime de hrană pentru microorganismele din sol, dar și plante.

În agricultura ecologică se utilizează doar îngrășăminte organice și minerale naturale

*Îngrășămintele ce pot fi utilizate în agricultura ecologică

În agricultura ecologică este interzisă administrarea îngrășămintelor de sinteză chimică (ureea, superfosfat simplu, clorură de potasiu), deoarece acestea afectează partea vie a solului. Totodată, orice îngrășământ trebuie administrat doar după ce a fost efectuată testarea solului și se cunoaște raportul de elemente ce se conțin în sol, deoarece:

  • pH-ul solului ne ajută să aflăm dacă este necesar de a administra amendamente (în cazul unui pH prea alcalin sau acid plantele nu se dezvoltă bine, devin vulnerabile).
  • Conținutul de humus – fiecare % de humus asigură 20-25 kg de azot per hectar.
  • Determinând cantitatea de fosfor mobil din sol și asigurând necesarul în acesta, plantele se vor dezvolta normal, fructele vor avea o calitate superioară. Lipsa fosforului nu permite plantelor să se dezvolte, frunzele se decolorează, nu se dezvoltă rădăcinile, scade producția. Totodată, prea mult fosfor dăunează plantelor și duce la sterilitatea acestora.
  • Cunoscând cantitatea de potasiu și administrând cantitatea necesară vom evita fenomene ca: îngălbinirea frunzelor, înfrățirea slabă la cereale, putrezirea rădăcinilor și coacerea neuniformă.

Unul dintre cele mai utilizate îngrășăminte organice utilizate în agricultura ecologică sunt îngrășămintele verzi. Acestea trebuie semănate asigurând rotația speciilor. Pot fi utilizate plante din familiile Leguminoase (mazăre, măzăriche, bob, soia, sulfină, lucernă), Crucifere (rapiță, muștar), Graminee (secară, triticale, ovăz). Potrivit experienței specialiștilor de peste hotare, din plantele Leguminoase, cele mai recomandate specii pentru îngrășămintele verzi sunt lucerna și trifoiul.

Aceste culturi se seamănă în perioada 1 august – 30 septembrie, iar masa vegetală formată se încorporează în sol în perioada 15 februarie – 31 martie.

Folosești Viber? Intră în grupurile noastre → HORTICULTURĂECO/BIO/ORGANICPOMUȘOAREZOOTEHNIEAPICULTURĂ
Încorporarea îngrășămintelor verzi în sol. FOTO: ru.agroday.com.ua

În fermele ecologice, campania de fertilizare are două perioade de bază: primăvara și după recoltarea culturilor de toamnă și a celor timpurii. Îngrășămintele pot fi administrate și pe parcursul perioadei de vegetație, în doze mici (concomitent cu prelucrarea solului sau irigarea). Însă, nu toate îngrășămintele pot fi administrate pe parcursul întregului an, astfel, specialiștii nu recomandă aplicarea îngrășămintelor precum gunoiul de grajd sau mustul de bălegar după semănat sau plantare.

Principalele îngrășăminte organice utilizate în agricultura ecologică:

Gunoiul de grajd – este un amestec de dejecții solide și lichide provenite de la animale și din materialele ce au fost folosite ca așternut pentru acestea. Înainte de administrare gunoiul de grajd necesită fermentare, care poate fi făcută în platforme de gunoi, în padoc și direct în grajd. O tonă de gunoi de grajd conține: 4,1 kg N organic, 0,8 kg N mineral, 1,4 kg P, 5,5 kg K și 17 kg de C organic.

Fermentarea gunoiului de grajd poate fi făcută la rece, timp de 3 – 4 luni la 20-30°C sau la cald, când materialul din platformă este afânat, umed și are loc la temperatura de 60°C (temperatură la care sunt distruși patogenii și viabilitatea semințelor de buruieni). Mai este practicată de către fermieri și fermentarea mixtă, când mai întâi are loc fermentarea aerobă, după care gunoiul se tasează și are loc fermentarea anaerobă. Gunoiul de grajd se aplică în perioada de vară-toamnă, până la arătura de toamnă.

La fertilizarea cu gunoi de grajd înainte de plantarea pomilor sau viței de vie, în toamnă, se administrează 60 tone/hectar. Cantitatea de gunoi de grajd necesară pe parcele cultivate cu plante anuale se calculează înmulțind necesarul anual (10 tone/hectar) cu numărul de ani a rotației culturilor.

Mranița – este același gunoi de grajd foarte bine fermentat și descumpus, ce conține mai multe elemente nutritive. Necesarul de mraniță este de circa 6-8 tone/ha. Poate fi utilizată și pe parcursul vegetației deoarece se descompune foarte ușor. Mranița conține: 14% materii organice, 0,98% azot, 0,58% P2O5, 0,9% K2O, 0,88% CaO.

 

Maceratul de urzică – dacă gestionați cu suprafețe mici, atunci puteți utiliza drept îngrășământ urzica. Pentru producerea îngrășământului aceasta se recoltează, se mărunțește, pune într-un vas și acoperă cu apă. Este important de a amesteca de mai multe ori conținutul vasului. Îngrășământul este gata în 3-5 zile, după care trebuie drenat și utilizat prin adăugarea apei, în raport de 1:10 (o parte de măsurare a amestecului la 10 părți de apă). Maceratul de urzică mai poate fi utilizat și ca insecticid natural.

FOTO: popescumarian.ro

Urina și mustul de băligar – reprezintă fracția lichidă a bălegarului produs de animale. Conțin 6,4% azot, 5-9% K2O. La fertilizarea de bază se folosesc 3-5 m3/ha la culturile de câmp, 5-10 m3/ha la legume. Înainte de administrare, produsul se diluează cu 4-5 părți de apă. Această fertilizare se face o dată la 3-4 ani.

Compostul – reprezintă un amestec de deșeuri vegetale (frunze, paie, coceni, ierburi) și animale (must, gunoi de grajd), resturi menajere, nămol fermentat în prezența oxigenului. Pentru producerea acestuia se folosesc practic toate deșeurile de origine organică din mediu. Pentru fermentarea amestecului este nevoie de un conținut înalt de oxigen de circa 10-20%, un raport de Carbon/Azot 25-30:1, care după fermentare scade la 10-12:1.

Fermentarea are loc la temperatura de 60°C (pentru a distruge patogenii și buruienile) menținute timp de 4 zile sau câteva săptămâni. O tonă de compost conține: 4,6 kg N organic, 1 kg N mineral, 2 kg P, 6,6 kg K și 106 kg Carbon organic. Umiditatea necesară pentru producerea compostului este de 40-70%. După cele 4 zile, urmează faza de maturare a amestecului ce poate dura până la câteva luni. Se utilizează circa 15-25 tone/hectar de compost la culturile agricole și este suficient dacă este administrat odată la doi ani.

Fertilizarea cu îngrășăminte minerale naturale:

Îngrășămintele minerale naturale sunt substanțe care nu au fost procesate chimic, obținute din surse minerale (diferiți pulberi). Reprezintă următoarea etapă după fertilizarea organică și se folosesc în cantități reduse pentru a echilibra materia organică. Printre mineralele insolubile folosite că îngrășăminte naturale pot fi algele, carbonații de calciu, fosfații naturali și pulberea de roca.

În continuare, sunt prezentate îngrășămintele minerale acceptate în agricultura ecologică:

Îngrășăminte cu fosfor – sunt utilizați fosfații naturali, zgura lui Thomas, creta fosfatică și făina din oase.

  • Fosfații naturali conțin circa 25-30% P2O5 se aplică toamna sau vara în doza de 200-400 kg/hectar. Cel mai bine să fie aplicate pe solurile acide.
  • Zgura lui Thomas – este un produs obținut din procesul de prelucrare a fontei în oțel, este o pulbere fină negricioasă. Se recomandă a fi aplicat pe solurile acide, toamna cu doza de 300-600 kg/hectar. Conține circa 11-24% P2O5, CaO – 38-50%, MgO – 2-5%, MnO – 5-13%, fier 8-15%.
  • Făină de oase – este o pulbere deschisă, aspră la pipăit. Conține circa 15-34% P2O5, 0,7-4% Azot. Se recomandă a fi aplicat în doza de 200-500 kg/hectar toamna.
FOTO: materiale.pvgazeta.info făină de oase

Îngrășăminte cu potasiu – din această grupă se utilizează cenușa ce conține 5-10% K2O, obținută în urma arderii substanțelor organice vegetale: conifere, foioase, paie, vreji de cartofi, fân de trifoi, turbă. Poate fi aplicată înainte de arătură, înainte de semănat și în timpul vegetației administrată foliar. Cenușa mai poate fi folosită la tratarea semințelor 10-15 kg/ha, local pe rând 100-200 kg/ha, sau direct în cuib 15-20 g.

!!! Cerințele agrotehnice nu recomandă utilizarea cenușii lemnoase ca îngrășământ organic pe terenuri caracterizate printr-un nivel ridicat de alcalinitate.

Îngrășăminte cu magneziu – se folosește sulfatul de magneziu de origine marină sau kiseritul ce conține 20-27% magneziu. Mai poate fi folosit dolomitul. Se aplică primăvara în cantitatea de 200-400 kg/hectar.

Îngrășăminte cu siliciu – pot fi utilizate în sistemul ecologic de producere: granitul, bazaltul, porfirul, acestea conțin circa 50-65% SiO2, 3-10% K2O, și 2-7% MgO.

Alte produse utilizate în agricultura ecologică:

  • În agricultura ecologică mai pot fi folosite amendamentele (substanțe care se încorporează în sol pentru a schimba unele însușiri nefavorabile ale acestuia, în vederea îmbunătățirii condițiilor de nutriție ale plantelor). La noi în țară sunt acceptate pentru a fi utilizate: piatra de var măcinată, tufurile vulcanice, marna, dolomitul, algele lithothamne ce pot corecta reacția acidă a solului.
  • Pentru a corecta reacția alcalină (bazică) sunt utilizate gipsul, clorura de calciu, praful de lignit. Acestea pot fi folosite doar după o testare prealabilă a solului.

*Este important de a efectua fertilizările în doze repetate și moderate la un interval de timp mai mic, nu doze mari ce pot afecta activitatea plantelor. Nu se recomandă introducerea în sol a îngrășămintelor organice proaspete la adâncime, deoarece la descompunerea anaerobă acestea formează substanțe toxice, dar și rezerva de semințe de buruieni este mai mare.

Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.

1 COMENTARIU

LASĂ UN COMENTARIU

Please enter your comment!
Please enter your name here