Suprafaţa totală de teren alocată agriculturii organice în Uniunea Europeană a fost de 13,4 milioane de hectare în anul 2018, echivalentul a 7,5% din totalul terenului utilizat, pe ultimele locuri în UE fiind Malta şi România unde suprafeţele de teren alocate agriculturii organice reprezentau doar 0,4% şi, respectiv, 2,4% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură, arată datele publicate de Eurostat, potrivit Agerpres.
La polul opus, statele membre UE cu cea mai mare pondere a suprafeţelor de teren alocate agriculturii organice în 2018 au fost: Austria (24,1% din suprafaţa totală de teren utilizată în agricultură), Estonia (20,6%), Suedia (20,3%), Italia (15,2%), Cehia (14,8%), Letonia (14,5%), Finlanda (13,1%) şi Slovenia (10%).
Suprafaţa de teren alocată agriculturii organice în Uniunea Europeană a crescut cu 34% în 2018 comparativ cu situaţia din anul 2012, de la 10,04 milioane hectare până la 13,4 milioane de hectare. În aceeaşi perioadă, în România, suprafaţa de teren alocată agriculturii a crescut cu 13,2%, iar de la o suprafaţă de 288.261 de hectare alocată agriculturii organice în anul 2012, ţara a ajuns la o suprafaţă de 326.260 de hectare în anul 2018.
Potrivit Eurostat, între 2012 şi 2018 trei state membre (Bulgaria, Croaţia şi Irlanda) au înregistrat o creştere de peste 100% a suprafeţei de teren alocată agriculturii organice, cel mai mare avans (229,2%) fiind consemnat în Bulgaria.
Doar în două state membre UE suprafaţa de teren alocată agriculturii organice a scăzut între 2012 şi 2018: Marea Britanie (minus 22,5%) şi Polonia (26,1%).
Eurostat reaminteşte că înainte ca o suprafaţă de teren să fie certificată ca fiind „organică”, trebuie să treacă printr-un proces de conversie, care poate dura 2-3 ani, în funcţie de cultura agricolă.
