Potrivit datelor statistice, din 2018 și până în prezent suprafața plantată cu alune a crescut de 2 ori. Astfel, dacă în 2018 aveam în jur de 600 hectare, astăzi, însă avem peste 1000 de hectare plantate cu alun.
Pentru a afla ce-i face pe fermieri să treacă la această cultură multianulă, și dacă există șanșe ca Moldova să devină un exportator activ pe piața externă, am realizat un interviu cu directorul executiv EuroAlun, Alexandr Perjan.
Potrivit acestuia, suprafața de alun pe care o avem la zi este extrem de mică, dacă luăm în calcul atât necesitățile interne, cât și cele externe.
De cele mai multe ori fermierii cu experiență în creșterea culturilor de câmp, optează pentru plantarea alunului din cauza valorii adăugate mai mari pe care o pot obține, din lipsa necesității de a respecta cu strictețe asolamentul, în care 1, maxim 2 culturi oleagenoase pot aduce profit palpabil. Cei care s-au ocupat până acum de creșterea culturilor perene sunt motivați de cheltuielile mai mici la înfiinațarea și întreținerea plantației, dar și de cerințele mai mici față de condițiile de depozitare, afirmă Alexandr Perjan.
Condițiile climatice din acest an au afectat nu doar țara noastră, dar și pe cei mai mari producători de alune.
Cea mai mare cantitate de alune moldovenești ajunge la export.
Prima livada de alun care a intrat în circuitul ecologic în 2016 a fost plantată în 2015 și a obținut statutul de Bio în 2019. La moment sunt aproape 100 hectare în circuit ecologic.
Întrebat ce efect au schimbările climatice din ultimii ani asupra acestei culturi și ce ar trebui să înțeleagă producătorii agricoli și spre ce să tindă, specialistul a precizat că:
La capitolul concurență, Turcia și Italia continuă să fie în top.
Ce ar trebui să se întâmple ca alunul să ajungă un concurent direct al nucului? E posibil așa ceva?
Comentarii