Tot mai multe persoane sunt interesate de înfiinţarea unei plantaţii de alun, iar suprafeţele se măresc în fiecare an. Potenţialul productiv al alunului la noi în ţară este înalt, ajungând până la 1,5 tone şi mai mult. Pentru a se informa, producătorii participă la diverse seminare şi vizite de studiu atât la noi în ţară, cât şi peste hotare şi îşi propun să aplice tehnologiile moderne în viitoarele livezi. Despre aceasta ne-au comunicat mai mulţi participanţi la Conferinţa naţională privind avantajele şi tehnologia de cultivare a alunului în Republica Moldova.
Astfel, Ştefan Roşca originar din Călăraşi, a comunicat, pentru Agrobiznes, că-şi doreşte să afle cât mai multe informaţii utile în cadrul conferinţelor la care participă, dar şi tehnologii pe care ar putea să le aplice în livada pe care intenționează să o planteze.
„Aş vrea să înfiinţez o plantaţie de alun, însă nu cunosc prea multe despre tehnologia de cultivare şi cerinţele acestei culturi, astfel particip la seminare şi conferinţe în cadrul cărora aflu informaţia necesară. Nu mă ocup cu producerea culturilor agricole sau horticole și nu am experienţă suficientă, însă consider alunul o cultură de perspectivă şi mă gîndesc că, pentru început să plantez o suprafaţă de 10 hectare”, ne-a spus Ştefan Roşca.
Ceban Gheorghe, producător din Râşcani este tentat de ideea înfiinţării unei plantaţii de alun, acesta are experienţă în cultivarea culturilor cerealiere, însă este deschis spre noi idei de afaceri.
„Până acum studiam doar din cărţi pentru a afla ceva despre această cultură, iar participând la seminare comunic cu producători reali şi mă informez despre problemele cu care se confruntă ei. Am deja o afacere deschisă în domeniul agricol, cresc culturi cerealiere, dar consider că alunul este o cultură cu potenţial mare, mai ales că este solicitat pe piaţa UE. În privinţa soiurilor nu m-am decis, dar la sigur le voi alege pe cele care au o productivitate înaltă şi sunt pretabile pentru condițiile climaterice din ţara noastră. Pentru început vreau să plantez 2 hectare de alun”, a specificat Ceban Gheorghe.
Anatol Belibov, producător de alune din Rezina doreşte să-și extindă plantația pe care o deține pentru a putea să exporte pe piaţa UE.
„Deţin o plantaţie de alun de 2,5 hectare și consider această afacere mai mult un hobby. Particip la Conferință pentru că doresc să aflu despre oportunităţile oferite de Camera de Comerţ şi Industrie Moldo-Italiană. Iniţial, am plantat soiuri autohtone, dar le consider mai puţin rentabile, astfel am cumpărat soiuri de origine portugheză. Livada are deja 2 ani. Am ales alunul dintre toate culturile ce pot fi cultivate, deoarece știu că este rezistent la boli și dăunători. Pe parcurs însă, m-am confruntat cu diverse probleme şi am înţeles că ghidurile online nu corespund cu realitatea. Am depus dosarul la mai multe Proiecte pentru a obţine suport financiar, însă nu am reuşit, astfel încerc să aflu cât mai multe informaţii atât de la experţi străini, cât şi de la reprezentanţii AIPA. Mă gândesc să plantez încă 10 hectare, utilizând soiuri italiene, deoarece sunt mai rezistente. Mă orientez spre piaţa externă, considerând-o mai avantajoasă. Cred că ar fi mai uşor dacă ar fi creată o Asociaţie a producătorilor, însă, la noi în ţară nu toţi înţeleg cât de importantă este aceasta”, a afirmat producătorul.
Vitalie Prisăcaru, producător din Teleneşti, a spus că alunul este o cultură cu adevărat de perspectivă şi vede doar avantaje în cazul cultivării acesteia. Doreşte să ajungă la suprafaţa de 150 de hectare de alun, iar soiurile vor fi de origine străină.
„Dețin 24 de hectare de alun plantate acum doi ani cu soiuri de origine italiană, Tonda Gentile Romana şi Tonda Gentile Trilobata. Sper să mă extind și să ajung la 150 de hectare. Consider că este o cultură de perspectivă cu o piaţă de desfacere imensă. Vreau să plantez şi soiul Nocciole, pentru a asigura o polenizare mai bună pomilor, dar şi pentru a obţine o recoltă mai bună. Potenţialii producători trebuie să se informeze cât mai bine despre această cultură, mai ales să ţină cont de cerinţele alunului faţă de lumină şi viteza curenţilor de aer. O livadă plantată incorect pune în pericol recolta şi longevitatea plantelor. Mă orientez doar spre piaţa Italiei, având deja contracte semnate cu companiile ce se ocupă de prelucrarea alunului”, a explicat Vitalie Prisăcaru.
Tot mai mulţi tineri de la noi văd agricultura drept o ramură importantă şi îşi dezvoltă activ afaceri în acest domeniu, mai ales, ţinând cont de faptul că Moldova are soluri şi climă pretabilă pentru majoritatea culturilor agricole. Producerea alunelor în cantităţi mari şi de acelaşi soi, ar permite accesul pe pieţele internaţionale şi ar aduce un profit sigur şi constant antreprenorilor.
Comentarii