De multe ori, producătorii începători își inițiază afacerea pe care și-o doresc pe terenurile de care dispun, fără a analiza dacă acestea sunt potrivite sau nu pentru o anumită cultură și, în general, dacă sunt pretabile pentru agricultură. O și mai multă grijă la alegerea terenului ar trebui să aibă producătorii eco, care riscă să nu obțină certificarea dacă au inițiat afacerea pe terenuri ce nu corespund cerințelor.
Terenurile pe care se practică agricultura organică trebuie să fie situate față de câmpurile cu agricultură tradițională la o distanță care să nu permită poluarea directă sau indirectă a acestora. Organismul de Inspecție și Certificare, în cadrul primei vizite în teren, estimează riscurile, indică neregulile ce trebuie înlăturate și apreciază dacă terenul este sau nu pretabil pentru agricultura ecologică.
Dacă terenul agricol a fost în ultimii ani intens exploatat în agricultura convențională, iar pentru culturile precedente au fost efectuate tratamente multiple pentru combaterea organismelor nocive, cantitatea de reziduuri de pesticide pe asemenea terenuri, de obicei, depășesc norma admisă în agricultura ecologică.
Analiza solului
Analiza (testarea) solului se efectuează pentru a determina compoziția chimică și cantitatea de poluanți din acesta. Această operațiune este recomandată a fi efectuată o dată la 4 ani, deoarece, în această perioadă se pot schimba esențial parametrii de la prima analiză.
În agricultura ecologică analiza solului trebuie efectuată înainte de a începe perioada de conversie, pentru a determina dacă solul este potrivit pentru aceasta sau necesită o perioadă mai lungă de așteptare. La efectuarea acesteia se determină pH-ul, conținutul de carbon organic și humus, cantitatea de macro- și microelemente, reziduurile de pesticide și metale grele.
Acești indicatori permit alegerea culturii potrivite pentru aceste soluri, respectiv, obținerea unor recolte de calitate. Totodată, analiza solului permite estimarea riscurilor legate de prevenirea insuficienței sau excesului nutritiv. Iar ținând cont de faptul că, în agricultura ecologică, fertilizanții admiși spre utilizare pentru a suplini carențele de macro- și microelemente sunt costisitori, analiza solului va permite elaborarea unei scheme eficiente de fertilizare și evitarea cheltuielilor în plus.
Cunoașterea pH-ului solului vă va permite să apreciați categoriile de soluri pe care le dețineți și culturile ce sunt potrivite pentru acestea. Totodată, veți cunoaște suprafețe care au nevoie de corecţii ale acidității sau ale alcalinității și salinității. În acest scop, în agricultura ecologică sunt admise următoarele amendamente:
*Amendamente – Substanță care se încorporează în sol pentru a schimba unele însușiri nefavorabile ale acestuia.
În agricultura organică o atenție mare se atrage monitoringului sistematic al conținutului substanței organice în sol, inclusiv părții active a ei, și conținutului elementelor nutritive mobile, efectuând analize de laborator și observări vizuale în câmp.
Solurile pretabile pentru agricultura ecologică
Per general, o bună parte din solurile arabile din Republica Moldova sunt favorabile pentru agricultură, însă din cauza lucrărilor excesive ce au dus la eroziune, fertilitatea solului s-a redus considerabil. Cele mai favorabile soluri pentru agricultura ecologică sunt: cernoziomuri podzolite (luvice), cernoziomuri levigate (cambice), cernoziomuri tipice, cernoziomuri obișnuite și carbonatice.
Pentru solurile din țară, grosimea solului fiziologic utilă (până la roca compactă) este de până la 50 cm. Aceasta reprezintă porțiunea mai închisă la culoare aflată în partea superioară a profilului (solul fertil), fertilitatea solului scade concomitent cu adâncimea. În primii 50 cm de sol, iar la unele culturi în primii 30 de cm, se formează masa principală de rădăcini și este locul de unde acestea consumă hrana. De aceea, este foarte important ca acest strat să fie pretabil pentru râme, microorganisme, dar și să conțină substanțe organice.
Atenție! Solul de la adâncime nu este fertil, de aceea lucrările adânci ale solului cu răsturnarea brazdei nu sunt recomandate. Pentru a afâna solul în adâncime puteți utiliza scarificatorul sau semăna specii cu sistemul radicular puternic dezvoltat, cum ar fi grâul spelta sau sulfina (benefică, în special, pentru producerea îngrășămintelor verzi).
Surse material: Ghid practic pentru agricultura ecologică, B. Boincean; Sistemul de agricultură ecologică, Chișinău 2018; Particularitățile agriculturii organice, Chișinău 2003.
Acest material este realizat de Agrobiznes în cadrul proiectului „InfOrganic” implementat de Asociația Obștească „Educație pentru Dezvoltare” (AED) cu suportul financiar al Fundației „Servicii de Dezvoltare din Liechtenstein” (LED) din Moldova.
