‹ adv ›
‹ adv ›
‹ adv ›
joi, 16 mai, 2024
17.2 C
Chișinău
‹ adv ›
HomepageAnaliticaAnaliză: Strugurii de masă au ocupat locul 1 în exportul de fructe moldovenești

Analiză: Strugurii de masă au ocupat locul 1 în exportul de fructe moldovenești

‹ adv ›

Comentarii

‹ adv ›

Ramura strugurilor de masă a devenit numărul unu în totalul exportului de fructe moldovenești, pe fundalul scăderii exportului producției agricole.

Dintre toate ramurile producției agricole, este ramura care a avut, în ultimii doi ani, cea mai mai creștere și are un potențial enorm de export.

Totodată, permite obținerea celor mai mari venituri de pe un hectar de pământ prelucrat și un număr mai mare de angajați antrenați.

Sunt concluzii ale lui Veaceslav Ioniță, expert în politici economice la Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, expuse vineri, 22 martie, în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”. 

Potrivit expertului, în Republica Moldova, producția de struguri a atins în 2023 nivelul de 1,63 de miliarde de lei, față de 1,15 miliarde de lei în 2022.

Ponderea, în exportul producției agricole de regn vegetal, a fost de 4,8% în 2020 și a ajuns 7% în 2023. Ponderea, în exportul fructelor comestibile: 11,9% a fost în 2020 și a ajuns 24,9% în 2023. 

‹ adv ›

Vorbind despre exportul de fructe din 2023, expertul a spus că strugurii au totalizat 66,3 milioane de dolari; merele – 62,8 milioane de dolari; prunele – 40,8; nucile – 40,5; cireșele – 24,4; caisele – 2,9; iar piersicii – 1,3. În 2022: merele au totalizat 91 de milioane de dolari; nucile – 50,2; strugurii – 42,8; prunele – 15,1; cireșele – 12,9; caisele – 4; iar piersicii – 1,8.

„În condițiile în care la noi exporturile au scăzut, exportul producției agricole a scăzut, exportul produselor din regnul vegetal a scăzut, creșterea exportului de struguri de masă este extraordinară”, a spus expertul.

Potrivit lui Veaceslav Ioniță, în 2000 erau antrenați în lucrări agricole 770,4 mii de persoane, dintre care 585,5 mii pe cont propriu, restul 184,9 mii – salariați.

În 2010 a scăzut numărul acestora la 314,7 mii, dintre care 256,6 mii lucrau pe cont propriu, iar 58,1 mii erau salariați.

‹ adv ›

În 2020 a scăzut și mai mult, până la 175,9 mii, dintre care 141,7 mii – pe cont propriu, restul 34,2 mii – salariați. În 2023, estimativ, au fost antrenați în lucrări agricole 178 de mii, dintre care 144 de mii pe cont propriu, iar 34 de mii – salariați.

„Scăderea este determinată de trei factori de bază, unul pozitiv și doi negativi. În primul rând, asistăm la o creștere a productivității muncii în agricultură, cea ce a determinat o scădere considerabilă a necesarului de forță de muncă.

Dar, mai avem și doi factori negativi: a scăzut volumul producției agricole și am trecut puternic la creșterea de grăunțoase, care nu asigură nici venituri, nici antrenarea forței de muncă.

Astăzi, în Republica Moldova, la 100 de hectare de teren agricol lucrează 9 persoane. Pentru comparație, la 100 de hectare de teren agricol cu struguri de masă este nevoie de 40 de oameni, plus 20 în industria adiacentă”, a declarat Veaceslav Ioniță. 

Referitor la veniturile obținute la hectar, economistul a afirmat că de pe un hectar cu:

  • struguri de masă și mere se obțin puțin peste 8 mii de dolari;
  • sâmburoasele aduc venituri de puțin peste 4 mii de dolari;
  • nucile – 1,8 mii de dolari;
  • floarea soarelui  – 944 de dolari;
  • rapița – 911 dolari;
  • porumbul – 904 dolari;
  • soia – 734 de dolari;
  • grâul – 654 de dolari;
  • orzul – 529 de dolari.

Însă, la plantațiile moderne de viță de vie, cu tehnologie intensivă în 2023 s-a obținut între 25-45 mii USD/ha.

Potrivit expertului, producția strugurilor de masă în 2000 a fost estimată la 213 milioane de lei, în 2003 la 313; 2011 – 438; 2018 – 900; 2022 – 1,1 miliarde de lei; 2023 – 1,6 miliarde de lei. 

Exportul strugurilor de masă în totalul producției de struguri, spune Veaceslav Ioniță, în perioada 2001/2005 a fost de 9,8%; 2006/2010 – 47,2%; 2011/2015 – 46,8%; 2016/2020 – 54,8%; 2021/2023 – 64,2%.

Astfel, 2/3 din toți strugurii de masă produși în Republica Moldova, au mers către export.

Totodată, a menționat analistul economic, exportul strugurilor de masă în perioada 2001/2005 a adus venituri de 2,3 milioane de dolari anual; între 2006/2010 – de 9,9; 2011/2015 – 17,2; 2016/2020 – 28,2; 2021 – 36,1; 2022 – 42,8; iar în 2023 – 66,3. 

Cu referire la prețul mediu de export al strugurilor de masă, a menționat că între 2001/2005 a fost de 0,26 dolari per kilogram; 2006/2010 – 0,36; 2011/2015 – 0,44; 2016/2020 – 0,51; 2021 – 0,62; 2022 – 0,69; iar în 2023 – 0,95 de dolari pentru un kilogram.

„Dacă la celelalte produse suntem necompetitivi, ceea ce exportă Republica Moldova are o creștere a prețurilor mai lentă decât ceea ce importă, trebuie să exporte mai mult ca să procure aceeași cantitate de bunuri, în ceea ce privește strugurii de masă, stăm foarte bine”, a menționat analistul economic. 

Expertul a mai spus că în 2010 strugurii de masă din Republica Moldova erau exportați în 7 țări; în 2015 deja în 18 țări; 2019 – 28 de țări, 2020 (an pandemic) – 22 de țări;  2021 – 23 de țări; 2022 – 26 de țări, iar în 2023 – 36 de țări.

„În 2015, strugurii de masă din Republica Moldova ajungeau în trei țări în proporție de 91%, în 2018 – în proporție de 86%, în 2020 – în proporție 85,2%, în 2021 – 78,2%, 2022 – 64%, 2023 – 67,1%. Avem o adevărată diversificare a pieței de export pentru strugurii de masă din Republica Moldova”, a afirmat Veaceslav Ioniță.

Făcând un top 10 țări unde se exportă strugurii de masă moldovenești, în ultimii doi ani, a declarat că România este pe primul loc cu 30%; Rusia – 24,2%; Polonia – 9,8%; Belarus – 8,5%; Kazahstan – 6,3%; Ucraina – 5,9%; Letonia – 2,8%; Olanda – 2,1%; Mongolia – 1,9%; Kârgâzstan – 1,3%; Alte 30 de țări – 7,4%. 

Expertul susține că strugurii de masă din Republica Moldova au fost exportați mai scump în Olanda (3,3% din exportul strugurilor de masă) cu 1,47 de dolari pentru un kilogram; Germania (1,2% din exportul strugurilor de masă) – 1,46 de dolari; Polonia (11,7% din exportul strugurilor de masă) – 1,26 de dolari; Belarus (6,5% din exportul strugurilor de masă) – 1,12 dolari; Mongolia (1,4% din exportul strugurilor de masă) – 1,03 dolari; România (30,8% din exportul strugurilor de masă) – 1,01 dolari; Kazahstan (3,9% din exportul strugurilor de masă) – 1,01 dolari; Lituania (2,8% din exportul strugurilor de masă) – 0,99 de dolari; Prețul mediu de export a fost 0,95 de dolari; Rusia (24,5% din exportul strugurilor de masă) – 0,90 de dolari; Restul 26 de țări (8,6% din exportul strugurilor de masă) – 0,76 de dolari; Ucraina (5,3% din exportul strugurilor de masă) – 0,48 de dolari.

Advertoriale

‹ adv ›
‹ adv ›

Comentează

Vă rugăm să introduceți comentariul dvs.!
Introduceți aici numele dvs.

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›

Recomandate

‹ adv ›