Andrei Cazacu, un tânăr de 30 de ani din localitatea Prajila, raionul Florești a revenit acasă după doi ani de străinătate și s-a apucat de agricultură.
Spune că dragostea pentru pământ și țară a moștenit-o de la părinți. Iar de la cele 12 hectare pe care le aveau ei în proprietate, acum câțiva ani, astăzi gestionează în jur de 200 de hectare pe care cultivă cereale.
„Creștem grâu, porumb, floarea-soarelui”, spune Andrei.
Lipsa precipitațiilor tot mai accentuată de la an la an și roadele mici obținute l-au făcut, să treacă treptat și la creșterea legumelor. Andrei spune că astfel, poate compensa cheltuielile și pierderile pe care le înregistrează. Lecția despre importanța umidității în sol a fost învățată, astfel, a instalat din start și un sistem de irigare pe lotul cu legume.
„Din 2013 am început să mă ocup cu legumele. Avem ceapă, morcov, varză, usturoi, pe o suprafață de 8 hectare. Nu poți ști din start care din ele îți aduce cel mai mare profit. Depinde de an. De exemplu, în acest an am obținut roadă bogată de legume, în schimb, cu cerealele suntem în pierderi. Anul trecut a fost invers, de pierdut am avut la legume și de câștigat în cazul cerealelor”, susține tânărul agricultor.
Din experiența acestui an a înțeles că nu întotdeauna rugăciunile aduc ploaia, astfel își dorește, pe viitor să nu depindă de natură în acest sens.
„Fără irigare nu faci agricultură. Irigarea e primordială. Anul acesta am avut posibilitate să irigăm 30 de hectare cu grâu și floarea-soarelui și am simțit diferența. Suntem cu gândul de a extinde sistemul de irigare în cazul cerealelor. În regiune fermierii n-au strâns nici o tonă de grâu la hectar, noi cu irigare am luat aproximativ 4 tone, de pe acele câteva hectare”, precizează Andrei Cazacu.
Rezultatele sunt uimitoare și la celelalte culturi.
„Noi am obținut așa rezultate în pofida faptului că n-am irigat după normele și principiile care ar fi trebuit de respectat. Floarea-soarelui am obținut aproximativ 3 tone, în loc de 600 kilograme de pe suprafețele neirigate. Porumbul nu l-am irigat, respectiv, nici n-am avut ce strânge”, zice agricultorul.
„Anul acesta am învățat cea mai bună lecție despre agricultură – irigarea este sfântă. Fără apă nu faci nimic, indiferent de cultură”, a concluzionat fermierul.
Și dacă unele calimități natutrale pot fi prevenite, de exemplu lipsa precipitațiilor prin instalarea unui sistem de irigare, grindina prin asigurarea culturilor, atunci cu brațelor de muncă e mai greu, recunoaște fermierul.
„Nu ai cu cine lucra, nu ai pe cine angaja. Avem câțiva zilieri, dar în rest, încercăm să ne descurcăm împreună cu familia”, zice Andrei.
E greu, recunoaște tânărul fermier, dar este posibil să-ți croiești un viitor și să ți-l asiguri, aici, acasă. Dar pentru asta e nevoie de muncit mult, foarte mult, poate uneori mai mult decât atunci când pleci peste hotare.
„Este posibilitate și în țara ta să trăiești bine și să câștigi cinstit un ban. E nevoie de multă muncă, însă doar așa poți obține acei bani, care i-ai face prin străini. Trebuie să mai uităm de sărbători și regimul de lucru de la oră la oră, mai ales în agricultură”, zice Andrei.
Tânărul nu se oprește aici, are planuri mari de viitor.
„Vreau să măresc suprafețele semănate cu cereale. Anul acesta planificăm cu 100 de hectare mai mult și tot așa în ascensiune. Mazăre mă gândesc să semăn. Cu legumele rămânem până când la această suprafață din motiv că nu există piață de desfacere. Tot usturoiul rămâne principala legumă în gospodărie pentru că nu necesită multe investiții și în plus, fără precitații tot putem obține roadă bună”, afirmă agricultorul.
Comentarii