Despre necesitatea adaptării soiurilor de struguri de masă cerințelor pieței se vorbește mult în ultimii ani, iar criza din 2022 s-ar putea dovedi a fi catalizatorul acestei schimbări.
Descrierea problemei:
Republica Moldova este recunoscută la nivel mondial drept un producător important de struguri de masă, în 2019 fiind inclusă în top 3 exportatori mondiali de struguri de masă după volumul exportat per cap de locuitor.
Spre regret, în ciuda cantităților mari, suntem țara care obține și cele mai mici prețuri pentru strugurii de masă, în mare parte producând și comercializând struguri de soiul Moldova.
În acest an, pierzând 2/3 din piața de desfacere din cauza războiului care a redus puterea de cumpărare pe piețele tradiționale și a generat multiple probleme de logistică, producătorii de struguri sunt orientați să identifice noi piețe.
Carența cea mai mare la moment, însă, este că pentru cantități importante de struguri nu este asigurată calitatea și certificările solicitate pe aceste piețe. În plus, strugurii cu semințe sunt mai puțin solicitați, cererea înregistrând o descreștere constantă în ultimii ani.
Astfel, nu ne putem afirma pe o piață relativ nouă de desfacere fără a veni cu o ofertă ce ar corespunde cererii acestei piețe.
În multiple rânduri, experții locali din sector au indicat necesitatea adaptării sortimentului în favoarea soiurilor apirene (fără semințe), iar o recomandare vine și de la experți internaționali.
Andriy Yarmak: tendințele pieței ne obligă să ne adaptăm
Într-un interviu realizat cu Andriy Yarmak, analist al pieței agricole, în cadrul conferinței „Strugurii de masă ai Ucrainei 2022: experiența Moldovei”, acesta a relatat importanța identificării rapide a unui soi de struguri de masă fără semințe care ar putea fi soluția pentru producătorii din Moldova.
„Producerea soiurilor de struguri de masă cu semințe este o direcție în declin clar la capitolul perspective. Cererea încă persistă, însă înregistrează o scădere constantă. Astfel, cred că preocuparea numărul unu a producătorilor de struguri din Moldova ar trebui să fie identificarea soiurilor de struguri apirene adaptate condițiilor de mediu. Dacă vor fi identificate alternative bune ale soiului Moldova, țara poate produce cu succes struguri scumpi, solicitați pe piața externă. Evident, va fi necesară promovarea acestuia pentru a-l face cunoscut pe extern”, explică Andriy Yarmak.
Soiurile apirene, de calitate, ar putea exclude Moldova din lista furnizorilor de struguri de masă ieftini, iar expertul menționează că sunt toate șansele de a crea un brand de țară recunoscut peste hotare similar producătorilor de vinuri.
Totuși, soiurile apirene se pare că nu prea interesează pe producători, în ciuda cererii sporite, în 2021 doar 2% din suprafețele plantate fiind dedicate acestora, spre deosebire de 90% ce au fost plantate cu tradiționalul soi Moldova.
La finele lunii august, un grup de producători din țară a anunțat că va produce soiul de struguri fără semințe „Kișmiș Lucistîi” pentru export. Acest soi, ținând cont că e adaptat condițiilor locale, ar putea deveni o nouă carte de vizită a producătorilor, evident însă, la asigurarea calității.
„De obicei, consumatorii din Germania, Țările de Jos preferă soiuri de struguri fără semințe mai puțin dulci, iar condițiile din Moldova sunt pretabile pentru a asigura un conținut mai redus de zahăr.
În lume poate fi vândut orice, important este să investim în marketing. Cea mai mare problemă a majorității producătorilor este aceea că nu planifică de la bun început investițiile în marketing. Dar dacă nu vrei să aloci deloc resurse pentru a vinde, cum ar putea alții afla despre produsul pe care-l ai? Astfel, fie și la asigurarea unui produs bun, fără a-l promova prea puțini îl vor cunoaște”.
În plus, producătorii trebuie să se orienteze spre reducerea riscurilor în perioada producerii strugurilor de masă, dar și spre producerea soiurilor rare.
„La moment, sunt înregistrate pierderi destul de mari, dar care pot fi evitate implementând tehnologii. Cred că următoarea etapă în dezvoltarea viticulturii în Moldova va fi intrarea pe piața soiurilor protejate – ceea ce ar oferi obținerea unui preț și mai mare la comercializare, dar și identificarea mai ușoară a clienților. La moment, companiile care vând astfel de soiuri încă nu sunt orientate spre Moldova, însă cred că se va reuși astfel de colaborări, dacă producătorii de aici vor încerca să stabilească parteneriate”.
Toate cele menționate mai sus de către expert sunt imposibil de realizat fără a studia tehnologiile moderne de producere și a face toate lucrările în momentul optim. Consider că, la acest capitol, avem o carență destul de mare, în condițiile în care majoritatea plantațiilor aparțin micilor producători, care au acces redus la astfel de tehnologii.
Totuși, consolidarea eforturilor și dezvoltarea proiectelor de școlarizare, susținere a micilor producători, dar și preluarea și adaptarea unor practici de producere utile de la producători de struguri de peste hotare ar putea schimba lucrurile.
Notă: În Republica Moldova sunt înregistrate circa 14 mii de exploatații agricole ce cultivă viță de vie. Dintre acestea, 250 au forma organizatorico-juridică SRL și SA și gestionează împreună circa 5 100 de hectare.
Restul, circa 12 800 de hectare, aparțin gospodăriilor țărănești, suprafața medie de viță de vie pe care o deține o GȚ fiind de un hectar.
Respectiv, uniformizarea producției și adaptarea unor tehnologii similare pe toate parcelele este destul de greu de realizat, dar, nu și imposibil.
Comentarii