Situația reală a apiculturii din Republica Moldova rămâne dificil de evaluat. În ciuda necesității de a raporta numărul familiilor de albine în sistemul informațional BeeProtect la 15 aprilie și 15 noiembrie, puțini apicultori o fac.
Aceștia declară că sistemul nu funcționează eficient, iar mulți dintre ei nu îl utilizează fie din lipsă de acces, fie din lipsă de informare.
În aceste condiții, datele oficiale sunt insuficiente, iar imaginea sectorului se bazează mai mult pe estimări din teren.
Astfel, echipa Agrobiznes a apelat la directorul executiv al Asociației Naționale a Apicultorilor din Republica Moldova, Ion Maxim, pentru detalii despre situația actuală.
Potrivit acestuia, o bună parte din apicultori au înregistrat pierderi masive de albine. Cele mai afectate au fost familiile slabe, roiurile formate târziu și stupii insuficient pregătiți pentru iernare.
Pierderi de până la 30-40% după o iarnă dificilă
În lipsa unor date oficiale, specialiștii vorbesc despre o iarnă grea, care a afectat serios albinele.
„După discuțiile cu colegii din teritoriu, estimăm pierderi de aproximativ 30-40% din familiile de albine. Aceste pierderi sunt, în mare parte, consecințele anilor precedenți, nu doar ale anului 2025”, a menționat Ion Maxim.
În unele cazuri, albinele au murit chiar dacă aveau hrană, însă nu au reușit să ajungă la ea din cauza temperaturilor scăzute și a perioadelor lungi de frig.
Fără declarații – fără sprijin
Precum am menționat, o altă problemă majoră este lipsa raportării corecte a datelor. Mulți apicultori evită să declare situația reală în sistemul BeeProtect, deși acest lucru le-ar putea oferi mai multă credibilitate în fața autorităților.
„În cadrul unui seminar de săptămâna trecută am accentuat cât de important este să se facă declarațiile corect și la timp. Nu se impozitează familia de albine, ci marfa vândută. Totuși, oamenii evită să declare. Iar când solicită ajutor, nu pot demonstra pierderile”, explică Ion Maxim.
În lipsa acestor date, intervențiile statului devin dificile, iar sectorul rămâne vulnerabil.
Primăvara – perioada decisivă pentru refacerea familiilor
Sezonul apicol a început, iar pentru apicultori urmează o perioadă intensă de muncă.
„Apicultorii care au îngrijit corect familiile și continuă să le stimuleze cu hrană suplimentară vor avea rezultate. Anul se arată, deocamdată, destul de promițător”, afirmă Ion Maxim.
Specialistul recomandă:
- administrarea de hrană suplimentară (solidă și lichidă)
- asigurarea apei în apropierea stupilor
- monitorizarea constantă a familiilor.
„Pentru a crește generațiile noi, este nevoie de hrană și de multă muncă”, spune specialistul.
Totodată, tratamentele sunt foarte importante în această perioadă.
„Cei care nu au făcut tratamente toamna trebuie să intervină acum, preferabil cu soluții naturale, precum acizii organici. Este foarte importantă respectarea normelor de siguranță – mască, mănuși și echipament adecvat”, subliniază Ion Maxim.
Stropirile – o amenințare constantă pentru albine
În plus, utilizarea pesticidelor rămâne una dintre cele mai mari probleme din sector. Apicultorii semnalează frecvent:
- stropiri în perioada de înflorire (interzise prin lege)
- lipsa comunicării din partea agricultorilor
- aplicarea tratamentelor în timpul zilei.
„Soluția este comunicarea și respectarea regulilor. Tratamentele trebuie efectuate seara sau dimineața, când albinele nu sunt active”, explică specialistul.
Ion Maxim subliniază importanța colaborării dintre apicultori și fermieri. Apicultorii trebuie să: declare datele în sistem, monitorizeze atent familiile și să aplice tratamente corecte.
La rândul lor, fermierii trebuie să anunțe din timp stropirile, să evite tratamentele în perioada înfloririi și respecte intervalele sigure pentru albine. Cooperarea dintre cele două părți ar proteja albinele.
Sezonul mierii: la ce să ne așteptăm în 2026
Sezonul apicol este deja în desfășurare, odată cu polenizarea livezilor și culturilor agricole. În această perioadă, albinele contribuie la polenizarea speciilor ca prun, cireș și rapiță.
Pentru anul 2026, se estimează o producție diversificată de miere de rapiță, polifloră, salcâm, tei și floarea-soarelui.
„Sortimentul depinde foarte mult de condițiile meteo. Roada reală o vedem abia la sfârșitul verii”, spune Ion Maxim.
Polenizarea contra cost – oportunitate insuficient valorificată
În Republica Moldova, polenizarea contra cost există, dar nu este încă suficient dezvoltată. De regulă, colaborează fermierii cu livezi intensive, în special producătorii de cireșe, care conștientizează importanța albinelor.
„Sunt agricultori care discută din timp cu apicultorii și plătesc pentru aducerea stupilor în livadă. Dar această practică nu este încă generalizată”, menționează Ion Maxim.
În alte țări, apicultura este mult mai bine integrată în agricultură.
„În Canada, apicultorii primesc aproximativ 200 de dolari canadieni pentru fiecare familie de albine utilizată la polenizare, iar perioada durează până la două săptămâni”, explică Ion Maxim.
Acest model ar putea reprezenta o direcție de dezvoltare și pentru Republica Moldova.
Comentarii