Agrobiznes

Urbanizarea galopantă riscă să afecteze securitatea alimentară a Chinei, o ţară cu peste 1,35 miliarde de locuitori pentru care necesarul de hrană creşte de la an la an într-un ritm accentuat. 

Agricultura este un sector economic plin de contradicţii. Totuşi, analiza acestui domeniu relevă faptul că un exemplu bun pentru iniţierea afacerilor îl reprezintă activitatea agricultorilor italieni, de aceea, domnule Aurel Purice, o să vă relatez despre modalităţile de a iniţia şi dezvolta afaceri în agricultura italiană. 

Creşterea puilor de curcă în propria gospodărie, se face cu cloşti (pot fi curci sau găini), iar durata este de 45-60 zile, până când puii se pot descurca singuri şi cloştile îi părăsesc. 

Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED), finanțat de USAID și MCC, în parteneriat cu PNUD Moldova, Agenția pentru Cooperare în Dezvoltare a Austriei, Asociația Producătorilor și Exportatorilor de Fructe "Moldova-Fruct", Asociația Producătorilor de Fructe din Moldova, a organizat, în perioada 3-4 aprilie 2013, seminarul național "Managementul riscurilor în pomicultură și viticultură cu ajutorul staţiilor meteo."

Evenimentul, care a întrunit 86 de participanți - producători de fructe și struguri, consultanți pentru probleme agricole, furnizori de servicii în agricultură, specialiști meteo, savanți, s-a axat pe determinarea momentelor critice pentru protecția plantelor și optimizarea irigării cu ajutorul stațiilor meteo moderne.

Acestea asigură un grad înalt de predictibilitate a condițiilor meteo și stării mediului (solului, apei, aerului, nivelul radiației solare, etc.) și permit o reacție adecvată pentru a reduce dependența de hazardurile naturii și a combate dăunătorii și bolile plantelor, a declarat în cadrul seminarului Gottfried J. Pessl, directorul general al companiei austriece Pessl Instruments GmbH. "Agricultura Republicii Moldova, afectată în anii trecuți de numeroase calamități, are un nivel înalt de expunere la riscuri, iar obținerea unor prognoze veritabile reprezintă provocări majore pentru fermierii moldoveni în contextul schimbărilor climatice globale," a subliniat el.

Până în prezent compania austriacă a livrat 40 de stații meteo iMetos fermierilor din Republica Moldova și intenționează să livreze alte 160 de stații până la sfârșitul anului. O stație de acest fel costă între 3 mii și 5 mii euro, și poate fi dotată cu până la 80 de senzori și poate dezvolta modele complexe de evoluție a stării mediului și plantelor, datele fiind actualizate peste fiecare 15-60 minute și transmise producătorilor de fructe, prin internet, în formă de tabele și diagrame.

Seminarul "Managementul riscurilor în pomicultură și viticultură cu ajutorul staţiilor meteo" face parte din programului de asistență tehnică și instruire al Proiectului ACED, misiunea căruia este sporirea competitivității producătorilor de fructe și struguri de masă din Republica Moldova, inclusiv prin ajutor la îmbunătățirea capacităților de management și planificare și stimularea investițiilor în agricultura de valoare înaltă.

Sursa: aced.md

Ambasada Republicii Moldova în Estonia invită producătorii autohtoni de vinuri și produse agricole să participe la cea mai mare expoziție specializată din statele baltice – Tallinn Food Fair 2013 care va avea loc în perioada 30 Octombrie - 1 Noiembrie 2013, Tallinn.

Expoziția va avea următoarele sectoare principale: produse alimentare și băuturi, produse de tutungerie, produse, echipamente și utilaje pentru magazine, restaurante și bucătării, tehnologii în domeniul industriei de procesare, echipamente și materiale de ambalaj, igienă și alte produse și servicii conexe.

Detalii suplimentare despre expoziție: http://www.profexpo.ee/foodfair/ 

Prețurile promoționale pentru oferte sunt valabile până la 15 Mai 2013.

Intenționăm negocierea suplimentară a unor prețuri promoționale pentru participanți. Rog să nu ezitați să ne contactați. Informaţii despre ediția din 2012 pot fi accesate aici: http://guzun.md/?p=2366

Sursa: guzun.md

Republica Moldova a exportat în Uniunea Europeană peste 5 milioane de litri de vin în primele 3 luni ale anului curent. Destinaţiile de export cu cea mai mare pondere au fost Republica Cehă, Polonia, România şi Slovacia, transmite IPN. 

După nouă ani de muncă peste hotare, Constantin Nasu din Sămăşcani, Şoldăneşti, a decis să cultive căpşuni în grădina sa. Nu-l sperie investiţia pe care a făcut-o în cei 30 de ari cu căpşuni, ci realizarea fructului. „Ţăranul munceşte şi se mulţumeşte cu preţul pe care îl propun precupeţii, căci nu ai încotro, aceştia adună banii", spune resemnat sămăşcăneanul. 

Agenţia de Dezvoltare Internaţională a Austriei a donat 15 staţii meteo instituţiilor de învăţământ agricol din Republica Moldova. Echipamentul poate informa agricultorii despre iminenţa dăunătorilor şi a condiţiilor meteo la nivelul unei singure plantaţii.  

Este un pom înrudit şi asemănător cu cireşul. Cele mai multe soiuri de vişin provin din vişinul comun (Cerasus Vulgaris Mill.) care se întâlneşte numai în stare cultivată.

Vişinele conţin: 77.8-88,6 % apă, 6.3-13.8 % zaharuri, 1-4 % acizi, provitamina A, vitaminele B1, B2, C, PP, acid folic 0.04- 0.50 mg la 100 g, vitamina E. Ele au o valoarea energetică de circa 63 kcal la 100 g. Din vişine se prepară sucuri, dulceaţă, compot, gem, vişinată, sirop, precum şi numeroase produse: îngheţată, şerbet, spump, sufleu.

Există un soi de vişin denumit Marasca ale căror fructe au pulpa şi sucul colorate în roşu-intens, negricios, gustul pronunţat acid şi amărui, care se transmite şi lichiorului fabricat din ele (maraschin).

Vişinul are vigoare mai slabă decât cireşul, unele soiuri fiind pitice; în pepinieră, şi în primii ani de la plantare în livadă, formează numeroşi lăstari anticipaţi, care îndesesc coroana; prin aceasta, se deosebeşte de cireş, la care lăstarii anticipaţi lipsesc. În general, vişinul are capacitatea de ramificare mai mare decât cireşul.

Fenomenul etajării naturale a ramurilor de schelet se întâlneşte şi la vişin, dar etajele sunt mai apropiate şi mai puţin evidenţiate decât la cireş.

Unele soiuri de vişin (Engleză timpurie, Mocăneşti) rodesc aproape exclusiv pe buchetele de mai, ca cireşul, iar altele, pe ramuri plete (Crişana, Ostheim). Există şi soiuri la care buchetele şi pletele sunt aproape la fel de bine reprezentate. Ramurile roditoare ale vişinului trăiesc 5-6 ani, faţă de 10-12 ani la cireş. Vişinul înfloreşte după cireş. Numai la unele soiuri de cireş cu înflorit târziu (Germersdorf, Pietroase), perioada înfloritului se suprapune parţial cu a soiurilor de vişin care înfloresc timpuriu

După perioada înfloritului, soiurile de vişin se clasifică astfel:

• cu înflorit timpuriu (Engleză timpurie, Fortuna)
• cu înflorit mijlociu (Mari timpurii, Nana)
• cu înflorit târziu (Meteor, Oblacinska)

Unele soiuri de vişin sunt autofertile (Oblacinska, Nana, Mocăneşti, Meteor, Dropia, Northstar), parţial autofertile (Engleză timpurie, Mari timpurii) şi autosterile (Grossa Gamba, Ţarina).

Soiurile autofertile de vişin sunt, de regulă, mai productive. Vişinii începe să rodească la 3-4 ani de la plantare, dar producţia devine economică la vârsta de 5-6 ani. Un vişin produce 15-25 kg fructe. Durata economică a unei plantaţii este de 25-30 de ani.

În perioada înfloritului, vişinul are nevoie de timp favorabil (care să permită zborul albinelor) şi de temperaturi medii zilnice de 12-17°C. Polenizarea trebuie să aibă loc în primele 2-3 zile de la deschiderea florilor, deoarece stigmatul îmbătrâneşte repede şi devine nereceptiv pentru polen. Pe vreme ploioasă sau rece, florile leagă slab. În restul perioadei de vegetaţie, vişinul necesită mai puţină căldură decât cireşul. În cursul iernii, el rezistă până la -30°C, fiind deci mai rezistent la ger decât cireşul.

Având înrădăcinare superficială, vişinul valorifică, şi solurile mai subţiri, parţial erodate, apropiindu-se, din acest punct de vedere, de prun. Plantaţiile intensive de vişin trebuie amplasate însă, pe soluri cu fertilitate naturală mijlocie sau bună, pe terenuri plane sau cu pante de până la 12-13 %. Cultura comercială se poate practică până la altitudinea de 500-650 m, ca şi în cazul mărului.

Altoirea pe mahaleb este indicată în zone mai secetoase şi pe soluri mai bogate în calciu.

Vişinii pe rod necesită tăieri de fructificare la intervale de 4-5 ani. Aceste tăieri sunt necesare nu atât pentru a norma producţia pomilor, ci pentru a menţine tinere ramuri de semischelet. Dacă nu se aplică cu regularitate aceste tăieri, semischeletul şi ramurile de rod se epuizează şi se usucă natural.

Sursa: agricultor.ro

S-ar părea că în lumea contemporană este dificil să mai fii surprins de ceva anume. În special, acest lucru se referă la femei, care în prezent se ocupă de toate – de la şofat pînă la administrarea afacerilor de milioane de dolari sau euro. Bineînţeles că putem avea o atitudine diferită faţă de femeile care se descurcă în afaceri nu mai rău decît bărbaţii. Cert însă este că aceste femei merită tot respectul şi admiraţia celor din jur.

Totul este abia la început

În satul Ţipala, raionul Ialoveni, există o plantaţie de mure cu o suprafaţă de 3,7 ha, care aparţine Raisei Ghimp. Ea este una dintre puţinele persoane din Moldova care au riscat să se ocupe de creşterea acestei culturi destul de rare pentru ţara noastră şi despre care nu atît de multă lume cunoaşte. Raisa are puţin peste 40 de ani. Are doi feciori – Alexei de 27 de ani şi Artur de 12 ani, care îşi susţin mama în toate.

De profesie, eroina noastră este agronom. În anii 90 ai secolului trecut, la fel ca şi mulţi alţii, din cauza lipsei surselor financiare, a început să se ocupe de afaceri după principiul „cumperi şi vinzi". În acest mod a exportat fructe în Rusia pe parcursul a peste 15 ani. A decis să-şi schimbe domeniul de activitate pe neaşteptate. Într-o zi, a văzut într-un supermarket mure îngheţate şi din curiozitate a decis să afle mai multe despre această cultură pe internet. A aflat, astfel, că murele pot fi consumate nu doar în stare proaspătă sau îngheţată, dar şi să faci din ele vin, gem sau compot. De asemenea, s-a dovedit că în Moldova există doar cîteva persoane care practică cultivarea acestei culturi importante.

Raisa Ghimp: Am trăit toată viaţa din greu. Prima afacere legată de exportul fructelor am început-o de la zero şi iată că şi cu murele este la fel. Pentru a demara această nouă afacere, am fost nevoită să vînd bunurile pe care le aveam pentru a cumpăra pămînt în raionul natal Ialoveni şi peste 1000 de butaşi. În anul 2007 am început să înmulţesc plantaţia, iar peste patru ani aceasta s-a extins şi s-a „maturizat". La moment, pe plantaţie există plante care au doi-patru ani, dar sînt şi plante tinere de un an, care mai au nevoie de timp pentru a se consolida.

Chiar dacă de la demararea afacerii au trecut deja circa 5 ani, businessul Raisei este doar la început de cale. „Oamenii ştiu ce înseamnă zmeură şi căpşună, însă ce înseamnă mure înţeleg mai greu. Din aceste considerente în toţi aceşti ani eu mă ocup nu doar de cultivarea murelor, dar şi de promovarea acestor fructe. Totodată, nu-mi este ruşine să plec la piaţă pentru a le vinde", spune Raisa.

Primele succese

În anul 2011 de pe plantaţia sa de mure femeia întreprinzătoare a strîns 10 tone de recoltă. Însă Raisa este sigură că peste cîţiva ani, cînd plantaţia se va fortifica, va strînge o recoltă de 7-10 tone de pe un hectar. De regulă, murele se culeg începînd de la mijlocul lunii iulie şi pînă la mijlocul lunii septembrie. Murele, la fel ca şi zmeura şi căpşunele, se coc treptat. Din aceste considerente, ele trebuie strînse, practic, la fiecare două zile. Preţul unui kilogram de mure variază de la 10 la 50 de lei în funcţie de anotimp.

Femeia recunoaşte că afacerea legată de cultivarea murelor este una profitabilă în Moldova, însă susţine că pentru aceasta este nevoie de ceva timp, iar, deocamdată, afacerea nu aduce profitul scontat. Din totalul investiţiilor făcute, pînă în prezent nici măcar jumătate nu au fost recuperate. Raisa presupune că ar mai fi nevoie de trei ani pentru ca afacerea să înceapă a aduce profit.

Raisa GHIMP: Nu consider că jertfesc cu ceva anume sau acord mai puţină atenţie familiei. Eu fac o afacere şi primesc de la aceasta plăcere. Iubesc pămîntul, deoarece de el trebuie să ai grijă la fel cum ai grijă de un copil. Fac ceea ce-mi place. Pentru a culege murele trebuie să te trezeşti la 5 dimineaţa, iar apoi să le repartizezi pe la pieţe. De asemenea, trebuie să te gîndeşti ce să faci cu marfa care nu a fost realizată. Da, într-adevăr, este o muncă grea şi nu toţi bărbaţii ar putea face faţă acestui lucru. Probabil, femeile reuşesc în astfel de afaceri pentru că sînt mai rezistente şi mai perseverente.

Sursa: profit.md