Agrobiznes

În acest an vânzările de butaşi de viţă-de-vie vor fi în scădere, cu circa 15%, din cauza ninsorilor care au căzut prea devreme anul trecut.

Un important producător de butaşi din Străşeni, Vasile Vutcărău, a declarat pentru IPN că deocamdată a vândut 60% din butaşi, comparativ cu alţi ani când vânzările erau de 85-90%. Producătorul spune că mai sunt şanse, deoarece butaşi se mai cumpără şi în aprilie-mai, transmite IPN.

Vasile Vutcărău a spus că în toamnă gerurile au venit prea devreme, din care cauză oamenii nu au putut să-şi cultive pământurile.

Producătorul a făcut referire la datele Ministerului Agriculturii, spunând că anul trecut s-au plantat 2100 hectare de viţă-de-vie, iar anul acesta se vor planta circa 1500 de hectare, întrucât oamenii nu şi-au pregătit terenurile, dar şi pentru că nu au bani.

Vasile Vutcărău a mai spus că preţul la butaşi nu s-a schimbat faţă de anul trecut. Aceştia se dau cu 15-20 de lei bucata.

Sursa: ipn.md

Autorităţile autonomiei găgăuze au cerut conducătorilor de întreprinderi agroindustriale din teritoriu să înăsprească paza încăperilor, unde se păstrează pesticide. Măsurile respective se impun după ce în regiune s-a mărit numărul de furturi ale materialelor chimice, folosite pentru îngrăşarea solului, transmite moldpres cu referire la surse locale.

În legătură cu aceasta, Direcţia pentru complexul agroindustrial, ecologie şi silvicultură din cadrul executivului de la Comrat, a ieşit cu o serie de recomandări, adresate agenţilor economici de profil.

Între acestea figurează solicitarea ca o atenţie deosebită să fie atrasă modului de echipare a depozitelor şi încăperilor pentru păstrarea temporară a chimicalelor, îngrăşămintelor şi materialului semincer. Totodată, funcţionarii cer oamenilor de afaceri să fortifice paza acestor obiective, în special în perioada de primăvară-vară.

În luna martie curent, de pe teritoriul unei societăţi pe acţiuni din satul Congaz, răufăcătorii au sustras circa 2,5 tone de silitră, în sumă de 14 mii 375 de lei. Iar peste o săptămînă, un furt similar s-a produs la o întreprindere agroindustrială din satul Copceac, unde suma pagubei materiale a fost estimată la peste 200 mii de lei.

Sursa: moldpres.md

Exportatorii polonezi de alimente acuză campania protecţionistă dusă de cehi şi de slovaci în domeniului consumului de alimente.

În opinia jurnaliştilor de la Gazeta Wyborcza, „exportul de alimente a devenit o specialitate poloneză". „În 2012 am exportat în valoare de 17 miliarde de euro, faţă de 11,7 miliarde în 2008", explică ziariştii, care adaugă că „producătorii de alimente din Cehia şi Slovacia sunt prea slabi pentru a face faţă competiţiei".

Polonezii îl acuză pe ministrul slovac al agriculturii, Lubomir Jahnatek, că a făcut declaraţii publice referitoare la „calitatea slabă" a alimentelor produse în Polonia.

Slovacia importă aproape 60% din necesarul de alimente, principala sursă fiind Germania. Produsele germane sunt însă mai scumpe decât cele poloneze şi nu sunt văzute drept o ameninţare de către producătorii autohtoni.

Sursa: recolta.eu

Foarte mulţi crescători de capre au semnalat problemele grave de sănătate apărute, în special, la iezi şi la miei, care s-au soldat cu pierderi importante fie prin stagnarea în creştere, fie prin mortalităţi ridicate. În urma discuţiilor şi prin consultări cu specialiştii în medicină veterinară s-a ajuns la concluzia că este vorba de ectima contagioasă.

La infecţia cu virusul ectimei sunt receptive numai oile şi caprele, iar tineretul este mai sensibil decât adulţii. Cei mai predispuşi sunt mieii sugari începând cu vârsta de 2-3 săptămâni şi tineretul până la 2-3 luni. Sensibilitatea la infecţie este mai mare la animalele din rasele ameliorate şi la cele cu o stare slabă de întreţinere. Celelalte specii de animale fac forme inaparente de boală.

Caractere epidemiologice

Sursele de infecţie sunt reprezentate de animalele bolnave şi vindecate. Virusul este prezent în concentraţie mare în lichidul vezicular şi în crustele care se desprind şi care reprezintă principala sursă de infecţie, dar nu se găseşte în lapte, fecale şi urină.

Ca surse secundare de infecţie menţionăm adăposturile, aşternutul, padocurile, instrumentele de tuns, furajele, apa, vehiculele, păşunile, drumurile etc.

Contaminarea se poate face pe cale directă şi indirectă, iar virusul pătrunde în organism, de obicei, la nivelul microtraumelor existente pe piele, în special buze şi mucoasa bucală. În absenţa unor complicaţii, crustele se detaşează după aproximativ trei săptămâni.

Ectima evoluează enzootico-epizootic, cu difuzibilitate mare în focar. Boala apare în orice anotimp, dar este mai frecventă în sezonul secetos. Hrănirea animalelor, mai ales a tineretului recent înţărcat, cu furaje dure, ţepoase, de calitate slabă, favorizează apariţia şi evoluţia gravă a bolii.

Se pot îmbolnăvi până la 90 la sută dintre animalele din efectiv, însă mortalitatea în ectimă nu depăşeşte 15 la sută. Totuşi, în focarele grave, pierderile pot ajunge la 25-75 la sută. La trecerea prin boală, animalele prezintă o imunitate de cel puţin 2-3 ani.

Prevenirea şi combaterea

Pentru prevenirea introducerii bolii în efectivele indemne, se va evita contactul cu turmele contaminate, iar cele nou achiziţionate vor fi ţinute în carantină profilactică. Pentru imunizarea preventivă a animalelor în vârstă de peste o lună, din zonele cu antecedente de boală în ultimele 12 luni, se recomandă vaccinarea împotriva ectimei contagioase.

În focar, animalele bolnave se izolează, iar în formele evolutive benigne, cu localizări peribucale, este suficientă asigurarea unor condiţii de igienă şi mai ales de alimentaţie adecvate (furaje moi şi de bună calitate etc.) pentru a uşura vindecarea.

În cazul formelor evolutive maligne (mai grave, complicate), peribucale şi bucale, se poate institui un tratament local, ce constă în îndepărtarea crustelor şi aplicarea de albastru de metilen 2%, violet de genţiana sau spray cu teramicină, timp de 3-5 zile.

În localizările podale, după o toaletă mecanică, se recomandă asepsie sau spray-uri cu antibiotice. De asemenea, se pot folosi antibioticele şi sulfamidele sub formă de unguente. Concomitent se vor asigura condiţii optime de igienă.

Ce este ectima contagioasă

Ectima contagioasă (în greceşte "ekhtuma"), denumită popular "zăbală", "bube dulci" etc., este o boală infecto-contagioasă, ce afectează caprele şi oile, manifestată prin erupţii veziculo-pustuloase crustoase cu localizări predominant bucale, podale, genitale, mamare şi oculare.

Boala este răspândită în toată lumea şi determină pierderi însemnate turmelor contaminate, prin procentul ridicat de mortalitate la tineret şi prin frecvenţa complicaţiilor care prelungesc şi agravează evoluţia.

Agentul cauzal este "virusul Orf", încadrat taxonomic în genul Parapoxvirus, subfamilia Chordopoxvirinae, familia Poxviridae. Virusul ectimei contagioase nu este unic, cunoscându-se 6 tipuri diferite antigenic. Aceasta explică apariţia bolii în turmele imunizate activ, ca urmare a intervenţiei unui nou tip de virus.

Totodată, imunitatea faţă de ectimă este umorală şi celulară, ceea ce face ca protecţia de origine colostrală pentru iezi să fie uneori insuficientă.

Rezistenţa virusului în condiţiile mediului extern este foarte mare. Astfel, în crustele descuamate din interiorul adăposturilor poate rămâne virulent de la un an la altul (chiar 23 ani), dar pe păşuni sub acţiunea directă a razelor soarelui este distrus în câteva luni.

În mediu umed, la temperaturi de 58-60°C este distrus în 30 minute, iar la 64°C, în 5 minute. Dezinfectantele uzuale îl distrug cu uşurinţă; glicerina îl conservă.

Sursa: revista-ferma.ro

În Republica Moldova va fi instituit un impozit unic în agricultură. Un proiect de lege în acest sens a fost aprobat astăzi de către Parlament, informează moldpres.

Potrivit proiectului, impozitul unic va substitui şase taxe: impozitul pe venit, impozitul funciar şi impozitul pe imobil, taxele rutiere, taxele pentru resurse naturale şi taxele locale.

Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare în exerciţiu, Vasile Bumacov, a menţionat că proiectul vine în susţinerea agricultorilor obosiţi de calcule şi birocraţie. "Proiectul a fost discutat cu fermieri şi impozitul unic va fi plătit în dependenţă de fertilitatea terenului agricol", a spus Bumacov.

Potrivit proiectului, în cazul persoanelor fizice care practică activitate de întreprinzător, precum şi gospodăriile ţărăneşti care nu ţin evidenţă contabilă, calculul impozitului agricol va fi făcut de către autorităţile publice locale. Impozitul se va achita în două tranşe, 50% pînă la finele lunii septembrie şi restul pînă la finele lunii noiembrie.

În afară de impozitul unic, agricultorii vor mai achita TVA, contribuţiile la fondul asigurărilor sociale şi poliţa de asigurare medicală.

Sursa: moldpres.md

Crescătoria propriu-zisă

Crescătoria de nutrii se va construi pe un teren permeabil, uşor înclinat, dar ferit de curenţi şi de zgomote neobişnuite ori ciudate. Este bine ca această crescătorie să o amplasaţi aproape de o sursă de apă.

Suprafaţa de teren se împrejmuieşte cu un gard din plasă de sârmă, înalt de 1,52 m. Adăpostirea se face, de obicei, în cuşti suspendate, la minimum 35-45 cm deasupra solului, sau în compartimente situate la sol. Cuştile suspendate pot fi de diferite mărimi, dimensiunile variind între 100-200 cm lungime, 65-90 cm lăţime şi o înălţime de 40-45 cm. În mod normal, cuştile se confecţionează din plasă de sârmă, groasă, zincată, cu ochiurile de 25/25 cm.

Fiecare cuşcă trebuie să fie prevăzută cu 12 uşiţe de vizitare la unul dintre capete, cu un bazin de scăldat din tablă galvanizată, situat pe lăţimea cuştii. Bazinul trebuie să aibă o lungime de 45-50 la sută din lungimea cuştii şi o adâncime de 20-25 cm. La capătul celălalt al cuştii, se ataşează cuibarul, confecţionat, la rândul lui, din scândură rezistentă, protejată în interior contra roaderii, cu plasă de sârmă. Una dintre dimensiunile orizontale ale cuibarului este egală cu lăţimea cuştii, cealaltă, de circa 50-70 cm, iar înălţimea, de 40-60 cm. Comunicarea cu fiecare cuşcă se face printr-o deschidere pătrată, cu latura de 20-25 cm, iar accesul în cuibar se va face prin rabatarea capacului. Adulţii de reproducţie, inclusiv femelele cu pui în alăptare, vor fi cazaţi individual, iar tineretul înţărcat, provenit din aceeaşi fătare, se va caza în grup.

Reproducţia

În cazul nutriilor, reproducţia se întâlneşte în tot cursul anului. Femelele sunt apte de reproducţie la vârsta de 5-6 luni, iar masculii, la 7-8 luni, atunci când greutatea corporală este de 3,5-4,5 kg. Căldurile durează 36 de ore, acestea repetându-se la intervale de 24-30 de zile. Gestaţia durează, în medie, 132 de zile, cu limite între 127 şi 137 de zile. La o fătare se produc 4-6 pui. După fătare, după 13 zile, apar primele călduri, dar nu se recomandă ca femela să fie dată la montă decât la următorul ciclu de călduri. Durata de exploatare a unei femele de reproducţie este de 68 ani, dar, în condiţii de captivitate, prolificitatea începe să scadă accentuat după doar 34 ani. Raportul poligamic este variabil de la un mascul la o femelă, în cazul creşterii în perechi, până la un mascul la 10-15 femele.

Pentru crescătorii începători, se recomandă raportul de 1 la 5. Împerecherea se face individual (monta la mana) sau în grup (monta în harem). Împerecherea individuală se practică în cazul femelelor adulte, iar cea în harem, în cazul tineretului care intră pentru prima dată la reproducţie. La împerecherea individuală, femela se introduce în cuşca masculului şapte zile la rând, începând cu a 24-a zi de la fătare. Când este în călduri, femela acceptă masculul. Dacă monta nu se realizează în acest interval, încercările se repetă în perioada de 48-54 de zile de la fătare.

Monta în harem

Cât priveşte monta în harem, aceasta se practică prin introducerea unui mascul într-un grup de femele tinere care au atins maturitatea sexuală şi care nu trebuie să depăşească raportul de maximum un mascul la 15 femele. Este foarte important ca animalele care se împerechează să nu fie înrudite. Fătările se produc de obicei în timpul nopţii ori dimineaţa devreme. Puii se vor înţărca la vârsta de 45 de zile, când se transferă, grupaţi pe sexe, în cuşti colective. În grupurile astfel formate, nu se mai introduc alte animale, cu excepţia masculilor în haremurile de femele. De la o femelă se pot obţine, în condiţii normale de creştere, două fătări pe an şi un număr de minimum opt pui crescuţi până la vârsta de reproducţie şi greutatea de sacrificare pentru blană.

Alimentaţia

Alimentaţia nutriei este de tip vegetarian. Nutria consumă în special concentrate, respectiv cereale, masă verde (vara), sfeclă furajeră (iarna), fân, făinurile animale, suplimentele proteice, iar pentru aşternut se vor utiliza paie. Este recomandabil ca hrana să se administreze în amestec umectat de sfeclă şi fân, masa verde tocată şi concentrate mărunţite.

Producţia de blănuri

Cum era de aşteptat, cea mai bună blană provine de la tineret. Sacrificarea nutriilor pentru blană se face la vârsta de 8-9 luni. Pentru o calitate corespunzătoare a blănurilor, sacrificările din sezonul cald sunt precedate de o perioadă de pregătire în care animalele sunt ferite de lumina solară directă şi se măreşte frecvenţa îmbăierilor cu apă proaspătă. Sacrificarea se face ţinând nutria de coadă şi lovind-o în creştet cu un baston de lemn, apoi atârnând-o cu capul în jos pentru sângerare.

Jupuirea se execută în burduf, cu multă atenţie şi fineţe, pentru a preântâmpina tăieturile. Blănurile se vor curăţa cu rumeguş, prima dată pe partea cu piele, apoi pe blană. După degresare, blănurile se îmbracă pe sânuri extensibile, ca şi cele utilizate pentru piei de vânat, pentru uscare. Operaţiunea de uscare se face în camere încălzite la temperatura de 25-30° C, având grijă ca blanurile să nu fie mai aproape de 2 metri de sursa de căldură. În prima fază a uscării, blana stă pe san, cu pielea spre exterior, iar după 12-24 de ore, se întoarce cu blana înafară, până la uscarea completă.

O dată cu blana, de la o nutrie adultă se obţin 2,53 kg de carne în carcasă, iar de la un tineret de 8-9 luni, 1,62 kg. Carnea de nutrie este un aliment valoros, care după culoare se aseamană cu cea de bovine, iar după aromă şi gust, cu cea a vânatului cu pene. Aceasta poate fi utilizată în orice fel de preparate. Carnea de nutrie este considerată o adevarată delicatesă, ea fiind valorificată la preţuri foarte mari.

 Sursa: adapatori.ro

Republica Moldova preconizează să lanseze, până la sfârşitul anului 2013, primele proiecte în domeniul producţiei energiei eoliene. Anunţul a fost făcut de vicepremierul, ministrul Economiei în exerciţiu, Valeriu Lazăr.

Oficialul a menţionat că, în prezent, Ministerul Economiei a primit patru proiecte investiţionale privind producţia de energie eoliană. Valeriu Lazăr a subliniat că, până la mijlocul verii, autorităţile urmează să amendeze Legea cu privire la energia electrică, iar ANRE va aproba tarifele „verzi" Feed-in pentru producţia energiei electrice din resurse regenerabile (energie eoliană, solară, din biomasă etc).

Valeriu Lazăr a menţionat că după modificarea legislaţiei şi aprobarea tarifelor Feed-in vor fi create toate condiţiile pentru eliberarea primelor autorizaţii pentru lansarea proiectelor în domeniul producţiei energiei din resurse regenerabile.

Valeriu Lazăr a subliniat că doritori de a investi în acest domeniu sânt mult mai mulţi decât îşi poate permite republica, de aceea selectarea proiectelor investiţionale şi a companiilor se va efectua în bază de concurs, principalul criteriu fiind tariful pentru consumatori. Valeriu Lazăr a amintit că, până în anul 2020, Moldova preconizează să majoreze cota energiei din resurse regenerabile până la 20% din volumul total de consum.

Sursa: noi.md

Uniunea Producătorilor de Zahăr din Moldova /UPZM/ a solicitat statului să ia măsuri în vedere contracarării contrabandei cu zahăr. Preşedintele UPZM, Alexander Koss, a declarat astăzi, la o conferinţă de presă, că zahărul adus pe căi ilicite din Ucraina ar putea ruina acest sector. 

Potrivit agenţiei Moldpres, un membru al Consiliului de administraţie al UPZM, Octavian Armaşu, a sugerat ca statul să diminueze taxa pe valoarea adăugată /TVA/ pentru ramura respectivă de la 20 la 8 procente. El consideră că astfel producătorii de zahăr vor putea face faţă concurenţei cu produse de contrabandă. Alexander Koss şi Octavian Armaşu au declarat că reducerea TVA este singura soluţie, de vreme ce, în opinia lor, statul nu poate eradica contrabanda.

UPZM a prezentat statistici şi fotografii menite să demonstreze că 56% din zahărul vândut pe piaţa moldovenească este adus ilegal din Ucraina prin teritoriul regiunii transnistrene. Producătorii moldoveni afirmă că în Ucraina s-a înregistrat anul trecut o supraproducţie de zahăr şi acest fapt influenţează piaţa Republicii Moldova. UPZM prezice că în ramura respectivă va surveni un declin în anul curent dacă statul nu va întreprinde măsuri.

Solicitat de Moldpres să comenteze declaraţiile Uniunii, Serviciul Vamal a relatat că „asigură respectarea legislaţiei la trecerea mărfurilor prin posturile vamale, aplicând toate mecanismele şi instrumentele de control şi prevenire a fraudelor vamale, fiind contracarate mai multe fraude, dintre care pe marginea unui caz a fost dispusă examinarea sub aspect penal".

"Luând în considerare faptul că fenomenul de combatere a traficului ilicit ţine de competența mai multor organe de stat, Serviciul Vamal, în comun cu Departamentul Poliţiei de frontieră, MAI, SIS, întreprinde un şir de măsuri operative în vederea contracarării traficului ilicit de mărfuri pe segmentul transnistrean şi în zona de frontieră în afara posturilor vamale", declară Serviciul.

Instituţia mai constată că importul de zahăr s-a mărit simţitor de la 7,6 mii de tone în 2010 la 24,8 mii de tone în 2012.

Sursa: moldpres.md

Oficialii europeni încă nutresc speranța că producția de grâu se va revigora anul acesta în UE-27, în ciuda previziunilor meteo nefavorabile. Vremea rea însă dă deja fiori pe șira spinării traderilor și investitorilor.

Unitatea de Cercetări Agricole a Comisiei Europene – MARS, în prima sa previziune pe 2013 cu privire la recoltele de cereale, vede producția medie de grâu moale la hectar a UE ca fiind de aproximativ 5,6 tone.

În afara faptului că cifra vehiculată este mai mare cu 4,5% de la an la an, procentajul celor de la MARS este mai puțin mai mare chiar și decât totalul prezentat de oficialii Comisiei Europene, adică de 5,58 tone la hectar.

Previziunea reflectă ideea de pagube minime aduse producției de grâu din cauza frigului care, chiar dacă din punct de vedere al temperaturilor, acestea au fost mai scăzute, înghețurile au fost mai „sporadice" iar pătura de zăpadă a fost „suficientă", sunt de părere cei de la MARS.

Întârzieri în dezvoltare

Cu toate acestea, reprezentanții MARS au recunoscut că „impactul valurilor de frig continue din Europa centrală trebuie monitorizate cu atenție".

În Polonia, spre exemplu, „o lună martie mult mai rece decât în mod normal au cauzat o mai slabă dezvoltare a recoltelor decât în mod normal, în special în zonele centrale și nordice ale țării".

În Franța, cel mai mare producător de cereale al UE, tot din cauza unei luni martie friguroase s-au înregistrat întârzieri în dezvoltarea culturilor, în plus față de întârzierile la plantere înregistrate în toamnă, din cauza unei toamne umede.

„În urma analizei imagistice a fotografiilor din satelit, au putut fi observate întârzieri în dezvoltarea culturilor de aproape două săptămâni, în special în jumătatea de nord a țării. Motivul acestei stări de fapt este tocmai însămânțarea târzie de toamnă, din cauza cantităților mari de precipitații căzute pe terenurile arabile în toamna lui 2012", au declarat specialiștii MARS.

Traderii sunt puțin cam nervoși

Conform datelor existente până la acest moment, frigul s-ar putea să dureze până la sfârșitul lunii. În acest context, MARS previzionează temperaturi cu până la 80C mai mici decât media obișnuită în țările central-estice ale Europei, incluzând aici și Rusia și Ucrania, state aflate în afara UE.

„Temperaturi minime ale aerului de -150C sunt așteptate să-și facă apariția în estul Germaniei, Polonia și în anumite părți din Europa de nord și de est", au mărturisit reprezentanți ai MARS.

Vremea rece le crează deja celor din piață o „stare de nervozitate cu privire la cultura grâului, chiar dacă o suprafață rezonabilă din totalul cultivat în UE are încă o cantitate mare de zăpadă pe ea", au declarat pentru presă, reprezentanți ai unei mari case de comerț cu cereale cu sediul în Europa.

Specialiștii FCStone, renumita firmă care are biroul filialei europene la Dublin, au declarat că „primăvara întârzie să apară, însă recoltele par a fi bine acoperite de zăpadă".

Nu miroase a bine

În mare parte, temerile vizavi de subiect reflectă ideea că întârzierile în dezvoltare vor duce la rândul lor la întârzieri la recoltat. Consumatorii vor fi forțați astfel să se bazeze pe stocurile de grâu ale UE care, la un nivel de 9,5 milioane de tone, conform prognozei USDA, vor termina sezonul 2012 – 2013 la cel mai mic nivel înregistrat în ultimii 40 de ani.

Totodată, există temeri cu privire la eventuale întârzieri ale însămânțărilor de primăvară, pe fondul vremii reci care îngustează intervalul de lucru pentru lucrările de sezon.

În mod special, după un sezon de iarnă dificil pentru însămânțări, culturile agricole și însămânțările de primăvară din insulele britanice s-ar putea să „nu beneficieze prea mult de pe urma unei primăveri târzii, iar acest lucru să se vadă în stocurile de cereale pentru sezonul 2013 – 2014", sunt de părere cei de la FCStone.

În Franța, reprezentanți ai biroul specializat FranceAgrimer au declarat că 64% din orzul de primăvară a fost recoltat pe 18 martie, mult mai puțin față de cele 86 de procente recoltate, cât se înregistrau anul trecut.

Zăpada din Ucraina

Între timp, compania Agritel, cu sediul la Paris, a avertizat cu privire la impactul proaspetelor căderi de zăpadă din Ucraina asupra reducerii producției la care se așteptau fermierii din această țară.

„În mai puțin de 24 de ore, 50 de centimetri de zăpadă au căzut numai în Kiev", au declarat presei reprezentanții Agritel, adăugând că vremea rece va persista până la sfârșitul acestei săptămâni, ceea ce înseamnă șanse minime de dezgheț.

Condițiile meteo actuale impun întârzieri la însămânțările de primăvară și la aplicarea de fertilizanți, spun cei de la Agritel, subliniind că „această situație ar putea avea drept consecință o scădere a suprefețelor destinate producției de orz".

Sursa: recolta.eu

În raionul Glodeni o parte din semănăturile de toamnă au fost afectate de înghețurile din ultima perioadă. Acum agricultorii vor fi nevoiți să-și suflece mânecile și să reînsămânțeze terenurile.

În grupa fenomenelor meteorologice nefavorabile agriculturii, îngheţurile ocupă un loc important. Ele determină nu numai frânarea dezvoltării plantelor şi încheierea prematură a ciclului de vegetaţie, dar chiar moartea parţială sau totală a acestora, transmite tvprim.md.

În raionul Glodeni îngheţurile din ultimul timp au afectat terenuri de culturi agricole de toamnă, care vor trebui reînsămânţate.

„Afecţiunea asupra culturilor de toamnă nu a fost aşa de esenţială. De aceea, este prematur de vorbit cam ce procent de culturi au fost afectate de îngheţ. Sperăm că ninsorile căzute în ultimele zile vor acoperi grânele şi nu vor permite ca gerurile să afecteze culturile agricole de toamnă să fie afectate de geruri. Probleme sunt la orzul de toamnă, el este cel mai sensibil şi poate să fie afectat mai esenţial. Rapiţa la fel a fost afectată. În zona Prutului sunt terenuri care trebuie să fie reînsămânţate", a declarat vicepreşedintele Direcţiei Agricultură şi Alimentaţie din Glodeni, Veceslav Boubătrân.

Totodată, agricultorii au dat startul lucrărilor de primăvară. A fost semănat peste 200 de ha de orz de primăvară.

În 2012, la Glodeni au fost semănate peste 300.000 de ha de grâu, cu 30.000 mai mult decât în 2011. În ultimii ani pagube mari pentru sectorul agricol au fost pricinuite de îngheţurile din aprilie şi mai în anii 2001, 2003 şi 2004.

Sursa: stirilocale.md