Agrobiznes

Cel mai mare procesator de fructe şi legume din Moldova, compania Orhei-Vit din Orhei, a obţinut în 2012 un profit net de 1,44 mil. lei faţă de 10,28 mil. lei în anul precedent. Reducerea beneficiului a fost cauzată în special de pierderile de 8,2 mil. lei suportate de pe urma activităţii financiare.

Deşi cifra de afaceri a companiei a crescut anul trecut de la 215 mil. lei la 264,7 mil.lei, acest fapt nu s-a materializat şi într-o majorare a profitului net. Şi asta, din cauza pierderilor de 8,2 mil. lei din activitatea financiară, or profitul brut al întreprinderii a fost pe măsura cifrei de afaceri, fiind în creştere cu 3,4 mil. lei.

Acţionarii importanţi ai Orhei-Vit sunt companiile Development Group USA Inc. cu un pachet de acţiuni de 18,576%, ÎCS Development Group SRL cu 37,58% şi Euro-Pro Inc. cu 24,277%. Preşedinte al consiliului societăţii este omul de afaceri Alexandr Bilinchis şi se presupune că el al fi deţinătorul final al unei cote importante din capitalul social al Orhei-Vit.

Potrivit raportului financiar, unei acţiuni nominale a societăţii îi revin active în valoare de 92,4 lei. Unei acţiuni îi revin, totodată, 0,72 lei din profitul anului trecut. Valoarea de piaţă a unei acţiuni este de 15,3 lei, cu puţin peste cea nominală, care constituie 15 lei.

Sursa: eco.md

Avem cele mai mici subvenţii din regiune, iar asta reduce esenţial competitivitatea produselor agricole moldoveneşti. De acestă părere sunt cei mai mari producători agricoli din ţară, care solicită autorităţilor majorarea ajutoarelor.

Fermierii spun că subvenţiile oferite de stat sunt insuficiente pentru revenirea agriculturii după seceta de anul trecut. Asta deoarece cheltuielile sunt mai mari decât subvenţiile, iar în aceste condiţii ei devin necompetitivi pe pieţele din regiune. Producătorii agricoli mai spun că vor avea cheltuieli cu 20 la sută mai mari pentru lucrările de primăvară, iar pentru a le efectua au fost nevoiţi să ia deja cu 50 la sută mai multe împrumuturi de la bancă faţă de anul trecut.

Vladimir Agachi din satul Pepeni, raionul Sângerei, deţine 2.000 de hectare. Pentru lucrările de primăvară el va cheltui, în acest an, cu până la 20% la sută mai mult decât anul trecut. Potrivit fermierului, s-au scumpit seminţele, carburanţii şi îngrăşămintelor minerale.

"Dacă anul trecut ajungea la 16 lei un kilogram de seminţe, acum este 35. Aceeaşi silitră pe care anul trecut am procurat-o cu 5-5,10 anul acesta este 6 lei. Dacă vor fi condiţiile anului trecut, sigur că vor surveni majorări şi a grâului, vedeţi că grâul în toamnă era 3 lei acum este 4 lei", susţine fermierul.

Fermierii spun că vor fi nevoiţi să ia credite mai mari. "Anul trecut am luat la 500 de mii de lei credit, anul acesta avem la 800 de mii", spune fermierul din Rezina, Oleg Negru.

Agricultorii susţin că fondul de subvenţionare ar trebui să fie de un miliard de lei, bani pe care Guvernul nu-i are.

"Evident că se doreşte mai mult, dar voi depune eforturi să atragem bani internaţionali, pentru că ceea ce astăzi îşi poate permite bugetul este practic o sumă care mărind-o înseamnă să iei de la copii, de la bătrâni", susţine ministrul Agriculturii, Vasile Bumacov.

Fondul de subvenţionare pentru anul 2013 este de 460 de milioane de lei.

Sursa: publika.md

Societatea, aflată în proporţie de 90,8 la sută în proprietatea statului, a obţinut anul trecut un profit de 44,98 mil. lei faţă de 76,9 mil. lei în 2011. Activele nete ale companiei s-au redus cu aproape 2 mil. lei.

Activitatea companiei s-a redus considerabil. Potrivit raportului financiar, în 2012 cifra de afaceri a producătorului de ţigări a însumat 427,2 mil.lei faţă de 554,58 mil.lei cu un an în urmă. Costurile de producţie au însumat 322 mil.lei faţă de 419 mil. lei iar profitul brut a fost de 105 mil, lei faţă de 135,56 mil. lei în 2011.

S-au redus cheltuielile comerciale cu 5,1 mil.lei şi cele generale şi administrative, cu 7 mil.lei. Totodată, pentru alte genuri de cheltuieli operaţionale au fost alocaţi cu 3,8 mil. lei mai mult.

Întreprinderea a suportat pierderi din activitatea financiară, de aproape 2,5 mil. lei.

La reducerea profitului a mai contribuit şi faptul că pentru anul trecut sociatatea a achitat impozit pe venit în mărome de 7,3 mil.lei pe când în 2011 nu a suportat astfel de cheltuieli.

Amintim că anul trecut compania a achitat din profitul din 2011 dividende în mărime de 38,44 mil.lei aşa cum statul cere societăţilor unde este acţionar majoritar să repartizeze cel puţin 50% din profit la achitarea dividendelor. Porninnd de laaceastă logică, pentru anul trecut Tutun CTC trebuie să achite dividende în sumă de aproape 22,5 mil. lei.

Sursa: eco.md

Iulia Murea, este din Chişinău, dar a demonstrat că afacerile se pot face şi la ţară. Economist de profesie s-a transformat peste noapte în viticultor.

Şi-a inceput afacerea cu o mie de dolari împrumutaţi la bancă, iar acum este proprietara a câteva hectare de pământ în comuna Budeşti, pe care creşte cei mai frumoşi struguri pentru export.

Are 46 de ani, iar în ultimii cinci şi-a dezvoltat o afacere de care alte femei s-ar feri – a plantat 20 de hectare de viţă-de-vie şi exportă deja struguri în mai multe ţări. Deşi locuieşte la Chişinău, ea vine în fiecare zi la Budeşti, să-şi vadă via, ca nu cumva să rateze momentul începerii lucrărilor de primăvară.

Iulia spune că şi-a început afacerea cu o sută de mii de dolari, împrumutaţi de la bancă. Femeia are studii economice şi mărturiseşte că a pornit afacerea fără o pregătire specială în domeniul viticol. A mizat pe calcule, dar şi pe noroc.

Şi cum doar banii nu sunt suficienţi pentru o afacere, Iulia Murea a avut nevoie şi de sprijinul administraţiei locale. Acum, primarul de la Budeşti este mulţumit că în localitate au mai fost create locuri de muncă. Iulia îşi administrează afacerea împreună cu soţul său. Fiecare are responsabilitatea sa.

Iulia are în subordine 15 angajate, pe care din cauza frigului, nu le-am gasit pe plantaţie. Strugurii pe care îi cultivă sunt exportaţi în Rusia, Ucraina şi Belarus. Pentru ca lucrurile să meargă bine, femeia petrece pe câmp, împreună cu soţul, câte opt ore din opt luni pe an.

În afară de viţă de vie, Iulia Murea mai are şi un hectar de livadă de cireşi dar şi... 20 de raţe mute, aşa că afacerea ei seamană tot mai mult cu o gospodărie ţărănească mare, modernă şi bine îngrijită. Acum Iulia Murea cultivă câte 20 de tone de struguri la hectar şi, ca orice om de afaceri pragmatic şi ambiţios, se gândeşte ca pe viitor recolta să fie dublată, iar gospodăria – extinsă.

Sursa: perfecte.md

Proiectul Competitivitatea Agricolă și Dezvoltarea Întreprinderilor (ACED) vă invită să luați parte la seminarul cu tematica „Aspecte-cheie privind producerea cireșelor în livezile intensive”.

Ambasada Statelor Unite ale Americii și Camera de Comerţ Americană din Moldova va organiza pe 4 aprilie, în Chișinău, seminarul cu genericul "Afaceri cu Statele Unite", ediția a patra.

Ambasadorul SUA în Moldova, William H. Moser, reprezentanți ai Ambasadelor SUA din Chișinău și București, membri ai comunității de afaceri, precum și investitori străini în Republica Moldova vor susţine prezentări despre diverse oportunităţi cu Statele Unite, de care pot beneficia investitorii autohtoni şi străini din Republica Moldova.

Seminarul este organizat pentru a susține Inițiativa Națională de Export a SUA și a crește exporturile produselor și serviciilor americane. Speakerii vor sublinia importanța unei abordări strategice pentru afaceri durabile și competitive și vor sublinia rolul asociațiilor de afaceri în promovarea reformelor prin activități de advocacy.

Participanții la eveniment vor obține informații despre resursele guvernamentale americane existente și asociații ce susțin dezvoltarea comerțului și afacerilor. Va avea loc o prezentare despre programele guvernamentale americane de finanțare, inclusiv Overseas Private Investment Corporation (OPIC) și Export-Import Bank (EXIM).

În cadrul seminarului se va explica structura actuală a comerțului bilateral, precum și exporturile majore din SUA către Moldova. Se vor sugera potențialele sfere de dezvoltare a businessului si se va discuta despre beneficiile aplicării Sistemului General de Preferințe pentru exporturile Moldovei către SUA. La seminar se va evidenția rolul asociațiilor de business în promovarea reformelor prin intermediul politicilor de advocacy.

Pentru informaţii adiţionale, vă rugăm să contactaţi Managerul de Proiecte, Elena Buzu, tel. (+373) 22 211 781, e-mail: [email protected] 

Sursa: amcham.md

Preşedintele Parlamentului Republicii Moldova, Marian Lupu a participat astăzi la Adunarea Anuală Generală a Uniunii Republicane a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli "UniAgroProtect", a relatat pentru MOLDPRES Direcţia comunicare şi relaţii publice a Parlamentului.

În cadrul reuniunii, reprezentanţii producătorilor agricoli au salutat iniţiativa introducerii impozitului consolidat în agricultură. De asemenea, reprezentanţii Asociaţiei producătorilor de sfeclă de zahăr din Moldova şi ai „UniAgroProtect" au menţionat că modificarea plăţilor TVA la zahăr (8% vor fi transferate în bugetul de stat, 12% rămîn în contul producătorilor) ar reduce fluxul de contrabandă cu acest produs pe piaţa Moldovei.

Totodată, reprezentanţii industriei sfeclei de zahăr şi-au exprimat regretul că previziunile lor în ceea ce priveşte creşterea nivelului de contrabandă odată cu creşterea cotei TVA la zahăr şi o iniţiativă similară de restituire a acestuia au fost ignorate de către structurile puterii în procesul de discuţii asupra proiectului de lege ce prevede modificarea politicii fiscale.

În acelaşi context, reprezentanţii producătorilor agricoli autohtoni au criticat activitatea FISC-ului, dar şi reacţia lentă a instituţiilor guvernamentale la solicitările şi dovezile aduse de agricultori. Spre regret, actuala politică fiscală avantajează evaziunea fiscală, a specificat preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari.

Preşedintele Parlamentului, Marian Lupu, a menţionat că Uniunea Republicană a Asociaţiilor Producătorilor Agricoli "UniAgroProtect" întruneşte în rîndurile sale adevăraţi profesionişti, care abordează problemele din sectorul agrar cu discernămînt şi în cunoştinţă de cauză. Şeful Legislativului a specificat că, urmare a întrevederilor cu reprezentanţii producătorilor agricoli autohtoni, deputatul PDM Andrian Candu a înaintat, cu titlu de iniţiativă legislativă, pe 1 februarie curent, un proiect de lege, care prevede ca 12 la sută din TVA să rămînă la dispoziţia producătorilor agricoli, aceşti bani fiind înregistraţi pe conturi speciale şi folosiţi doar în procesul producţiei agricole.

În cadrul evenimentului, participanţii au menţionat că un sistem similar este folosit cu succes în Ucraina, şi, în aceste condiţii, producătorii moldoveni fac cu greu faţă concurenţei produselor ucrainene. Plus de aceasta, şi în alte ţări din regiune există rate reduse la TVA – România (se discută să fie redusă taxa TVA pînă la 9%); Polonia (5-7%), Rusia (10%), Belarus (10%). La nivel concurenţial, aceasta de asemenea creează dificultăţi pentru producătorii naţionali.

La acelaşi subiect, reprezentanţii producătorilor agricoli au mai solicitat ca impozitul unic consolidat în agricultură să fie aprobat în Parlament şi să intre în vigoare începînd cu luna mai curent.

Sursa: moldpres.md

Republica Moldova are perspective bune în agricultură, dar, în acelaşi timp, se confruntă cu probleme majore legate de irigaţie şi în sectorul zootehnic. Aceste probleme trebuie rezolvate cu ajutorul autorităţilor. O declaraţie în acest sens a făcut expertul român în agricultură Cornel Costeliuc, unul din cei 10 experţi din statele membre ale UE care se află într-o vizită de studiu în Republica Moldova, transmite IPN.

„Reprezint asociaţia crescătorilor de taurine din judeţul Suceava. Am o colaborare mai veche cu cei din Moldova. Ne încântă ce am găsit la dumnevoastră, credem că sunt paşi importanţi pe care aţi reuşit să-i faceţi atât în agricultura convenţională, cât şi în cea ecologică. Observ însă că la partea de irigaţie Moldova are o problemă. Ar trebuie Guvernul să se implice ferm deoarece seceta vă afectează an de an", a remarcat expertul român.

Cornel Costeliuc a mai spus că experţii europeni sunt de părere că moldovenii trebuie să dezvolte sectorul produselor tradiţionale şi ecologice. „Aveţi domenii în care trebuie să faceţi ceva mai mult. Mă gândesc la sectorul zootehnic. Se pare că nu reuşiţi să acoperiţi necesarul de lapte, produse lactate şi carne din producţia locală. Aici Guvernul ar trebui să acorde o atenţie sporită. Cred însă că vă apropiaţi bine de cerinţele UE", a mai adăugat expertul.

Cei 10 experţi din România, Polonia, Ungaria şi Bulgaria au sosit în Moldova în cadrul proiectului „Politici de dezvoltare agricolă şi rurală: standarde de dezvoltare", finanţat de Programul Est Est Fără Frontiere (EEFF), Fundaţia Soros Moldova. Ministrul agriculturii şi industriei alimentare în exerciţiu, Vasile Bumacov, prezent la masa rotundă din cadrul proiectului, a declarat că agricultorii moldoveni au nevoie de experienţa celor care au parcurs calea integrării europene, celor care au beneficiat de fonduri europene pentru a moderniza agricultura.

Ana Coreţchi, director de program al EEFF, a remarcat că mai mulţi ani în urmă un jurnalist rus a spus că moldovenii nu se gândesc la viitor şi nu-şi dau seama de bogăţia pe care o calcă în picioare, făcând referire la solul bogat. Ana Coreţchi speră că schimbul de experienţă între agricultori va fi benefic şi va duce la elaborarea politicilor care să ajute Moldova să-şi valorifice potenţialul agricol la justa valoare.

Potrivit datelor oficiale, agricultura moldovenească formează 15% din PIB, 40% din totalul de exporturi, iar 27% din populaţia activă este antrenată în lucrări agricole.

Sursa: ipn.md

În perioada 5-7 aprilie 2013, la Palatul municipal de cultură din Bălți, agenții economici sunt invitați să participe la Expo-târgurile specializate "PROCASA", "AMBIENT -INFO" şi salonul "GURMAN".

Târgurile sunt organizate de filiala Bălți a camerei de Comerț și Industrie a Moldovei în comun cu primăria mun. Bălți, cu scopul de a susține întreprinzătorii autohtoni și a familiariza consumatorii cu oferta de produse și servicii în domeniu.

Tematica Expoziției "PROCASA": mobilă pentru casă şi birou; covoare, covrolin, linoleum; echipamente, instalaţii, scule, accesorii, utilaj; materiale de construcţie; obiecte sanitare, articole de canalizare; gresie, faianţă, mozaic; aparate electrocasnice; sticlă şi veselă; servicii de construcţie şi reparaţie, proiectare, design şi arhitectură.

Tematica Expoziție "AMBIENT -INFO": mobilă pentru birou; tehnică de birou; servicii.

Tematica Salonului "GURMAN" : produse alimentare, băuturi alcoolice şi nealcoolice; tehnologii şi utilaje pentru industria alimentară; ambalaj şi utilaje de ambalare; structuri comerciale.

Informații suplimentare:
tel/fax: (+ 373) 231-2-92-27, 231-2-62-36

Sursa: chamber.md

Recent fermierii din sud-vestul Angliei au creat prin încrucişarea unor rase locale de oi cu unele exotice, o nouă rasă de oi numită Exlana. Aceaste oi Exlana, îşi leapădă singură lâna în perioada primăverii, astfel fermierii fiind scutiţi de această muncă.

Operaţia de tundere a oilor se efectuază în fiecare an, şi este o operaţie destul de laborioasă şi costisitoare. În ultimii ani preţul lânii a scăzut considerabil ceea ce a făcut ca ocupaţia de creştere a oilor pentru lână să nu mai fie rentabilă.

Câteva calcule ne spun că prin creşterea oilor din rasa Exlana, se face o economie de aproximativ 9 euro pentru fiecare animal, pe an, astfel pentru fermierii care au în posesie sute de oi se poate vorbi de mii de euro economisiţi.

Oile Exlanda produc cca 500g de lână, cantitate foarte mică comparativ cu 9kg de lână cât produce o oaie crescută pentru lână. În plus aceste oi sunt şi mai reziste la paraziţii interni şi necesită mai puţine medicamente.

Sursa: agro-stiri.ro