Ziua Naţională a Apicultorului în Moldova: Cifre, date, proiecte şi tradiţii

0

În fiecare an, pe 19 august, Republica Moldova sărbătorește Ziua Națională a Apicultorului, pentru a celebra munca și rolul albinarilor.

În anul 2023, ţara noastră a exportat 1715 tone de miere, iar principalele piețe de desfacere au fost cele din Europa și Asia.

În 2023 statul a investit 100 mln de lei în sectorul apicol

Conform cifrelor prezentate pentru MOLDPRES de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), anul trecut, producția de miere a fost de aproximativ 5500 tone, similară cu cea din 2022. 

„Statul a investit în sectorul apicol peste 100 de milioane de lei în anul 2023, bani acordați sub formă de subvenții pentru procurarea utilajelor, echipamentelor, roiurilor și reginelor.

Din cele 73 de cereri depuse la măsurile de subvenționare în avans, cel puțin jumătate au fost pentru investiții în apicultură”, indică MAIA.

Datele MAIA relevă că în Republica Moldova avem 9421 apicultori autorizați (care dețin Pașaport al stupinei), iar dintre aceștia, 3319 dețin formă juridică de activitate.

Pentru susținerea și promovarea sectorului apicol a fost elaborat un proiect de Hotărâre a Parlamentului pentru a institui „Ziua Națională a Albinei”, sărbătorită la 20 mai.

Această inițiativă are ca scop promovarea consumului de miere în Republica Moldova.

În colaborare cu Ministerul Mediului, s-a decis și modificarea cadrului normativ pentru a permite apicultorilor să-și amplaseze stupii în păduri pe tot parcursul anului, gratuit.

Sistemul BeeProtect.md – protecţie pentru albini şi spor pentru apicultori

De asemenea, deja al doilea an, producătorii agricoli au obligativitatea să înregistreze lucrările de tratare a terenurilor cu produse fitosanitare și fertilizanți, iar apicultorii să își înregistreze familiile de albine pe o platformă online.

În acest scop, a fost lansat sistemul informațional BeeProtect.md.

Obiectivul principal este diminuarea riscului de apariție a intoxicațiilor la albine cu produse de uz fitosanitar.

În acest sens, platforma are scopul de a garanta comunicarea și informarea reciprocă a producătorilor agricoli și a apicultorilor despre stropirea culturilor agricole și amplasarea stupinelor în apropierea terenurilor agricole.

Vicepremierul Vladimir Bolea, şeful MAIA, menţionează importanța efectuării schimbului de informații între agricultori, apicultori și autorități: 

„Polenizarea culturilor agricole este vitală. La acest proces participă preponderent albinele.

Din acest motiv, atragem atenția asupra necesității protejării acestora. Credem că putem îmbunătăți randamentul recoltelor și proteja populațiile de albine doar prin cooperare și comunicare”.

Orice producător agricol, care planifică tratări a culturilor cu produse de uz fitosanitar (PUF), are obligația de a se înregistra în sistemul BeeProtect.md și de a indica pe hartă hotarele terenurilor pe care acestea vor fi efectuate.

Cu cel puțin două zile înainte de stropire, agricultorii vor notifica despre data și ora stropirii planificate, cu indicarea terenului și a culturii, precum și denumirea produsului fitosanitar.

La rândul lor, apicultorii trebuie să se înregistreze în sistemul BeeProtect.md, să indice pe hartă locul amplasării stupinelor în staționar sau în pastoral, perioada aflării în pastoral și numărul de familii de albine.

În cazul în care un agricultor planifică lucrări de tratare, acesta va indica în sistem lucrările planificate cu cel puțin 48 de ore înainte.

Toți apicultorii din raza de 7 km vor primi notificarea pentru a întreprinde măsurile de protejare a albinelor pentru intervalul de ore din data indicată de către agricultor. 

Anual, pe teritoriul Republicii Moldova sunt constatate cazuri de intoxicare în masă a albinelor.

Acest fapt provoacă daune apicultorilor, afectând, în cele din urmă, întreg sectorul agricol, dar și consumatorii de miere naturală.

Potrivit estimărilor, cazurile de intoxicare a albinelor pot provoca pierderi de la 60 la 100% din efectivul de familii ale unei stupine, în situația în care pierderile financiare la fiecare familie de albine, din perspectiva investițiilor și a profitului ratat, pot fi de până la 6,000 lei.

În același timp, polenizarea culturilor agricole de către albine poate contribui la creșterea recoltelor pomilor fructiferi, legumelor, rapiței, florii soarelui cu 40-60 la sută.

Sistemul informațional a fost elaborat la inițiativa Asociației Naționale a Apicultorilor din Moldova, cu implicarea plenară a Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Asociațiilor de agricultori, Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, Agenției de Guvernare Electronică, cu suportul financiar oferit de Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID) prin intermediul proiectului Competitivitate și Reziliență Rurală în Moldova.

Conform noilor prevederi ale Codului Administrativ al Republicii Moldova, neînregistrarea stupinelor de către apicultori, a lucrărilor de tratare de către agricultori, precum și introducerea datelor incorecte, va atrage după sine anumite sancțiuni. 

Ziua Apicultorului, marcată tradiţional printr-un Târg specializat

Zeci de tipuri de miere și produse apicole au fost expuse şi în acest an la Târgul Apicultorului, organizat de Asociația Națională a Apicultorilor din Republica Moldova şi Asociația Exportatorilor de Produse Apicole din Moldova, în perioada 16-18 august.

Rezultatele a 30 de soiuri de grâu și orz cultivate la Agrostoc Prim

0

În toamna 2023, în cadrul Agrostoc Prim, cel mai mare producător de semințe de grâu și orz din Moldova, au fost înființate mai multe loturi pentru producerea semințelor pentru campania de semănat 2024.

Schema de fertilizare a inclus:

  • Aplicarea la semănat a 150 de kilograme Mix Agrostoc 30-70.
  • Primăvara fertilizarea cu 100 kg uree și 120 kg Novatec 40 per hectar.
  • Pentru fertilizări foliare a fost utilizat Basfoliar Kelp SL 1 l/ha, apoi Basfoliar Avant Natur 1 l/ha, iar în faza de înspicare a fost aplicat Cropmax 0,5 l/ha.

Recoltarea a fost finalizată, iar Agrostoc Prim prezintă rezultatele soiurilor cultivate:

soiuri de grau si orz agrostoc


Făinarea tomatelor – sfaturi pentru control

0

Făinarea tomatelor este o boală produsă de ciuperca Leveillula taurica ce atacă toate organele aeriene ale plantei, dar în special frunzele.

În cazul unor plante atacate de făinare, mai întâi vom observa pete de decolorare (gălbui) de o formă neregulată, de 2-9 mm diametru (în condiții favorabile petele cresc în dimensiune acoperind porțiuni mari din limb).

În dreptul petelor se formează o eflorescență cenușie-albicioasă, formată din conidioforii și conidiile ciupercii.

Leveillula taurica produce simptome în special pe partea inferioară a frunzelor.

Ciupercile ce provoacă făinarea nu necesită umiditate sau umiditate ridicată a frunzelor pentru a infecta frunzele, la fel ca alte ciuperci care cauzează boli foliare.

Capacitatea lor de a se dezvolta într-o serie de condiții, combinată cu capacitatea lor de a produce rapid o mulțime de spori, înseamnă că făinarea se poate dezvolta rapid.

Deși nu este necesară umiditatea, făinarea se dezvoltă cel mai bine atunci când aerul este oarecum umed, dar nu peste 95% din umiditatea relativă.

Pe măsură ce boala progresează, frunzele mor, ceea ce duce la arsuri solare pe fructe, reducerea substanțelor uscate și slăbirea plantelor.

Făinarea tomatelor – sfaturi pentru prevenire

Principalele practici de gestionare a făinării sunt selectarea soiurilor rezistente sau mai puțin susceptibile și aplicarea fungicidelor.

Este recomandată strângerea și distrugerea sau compostarea resturilor de plante pentru a evita răspândirea ciupercii.

Îmbunătățirea circulației aerului prin lucrări și menținerea unei distanțe adecvate între plante ajută la reducerea impactului bolii. Evitați dozele mari de îngrășământ cu azot.

Îndepărtarea frunzelor afectate în perioada vegetației nu este considerată o metodă viabilă pentru gestionarea făinării, deoarece, odată ce petele sunt vizibile, dispersia sporilor din aceste pete, probabil, deja a avut loc, iar sporii vor fi probabil împrăștiați în timpul procesului de îndepărtare a frunzelor.

Făinarea la tomate – tratamente

Făinarea tomatelor este relativ ușor de controlat cu ajutorul fungicidelor aplicate la timp, în special un rol important îl joacă tratamentele preventive.

Multe boli foliare, inclusiv făinarea, încep să se manifeste atunci când plantele sunt stresate, inclusiv în perioada de producție a fructelor.

Fungicidele convenționale includ produse care conțin sulf, cupru, azoxistrobin (de ex. Amistar 0,75-1,0 l/ha, Ortiva Top 1 l/ha), penconazol (Topas 0,5 l/ha), difenoconazol (Cidely Top 1,0 l/ha), boscalid (Signum 1,5 kg/ha) și altele.

Potrivit Cornell CALS, uleiurile botanice (inclusiv ulei de susan, rozmarin și cimbru), microorganismele de biocontrol (inclusiv specii de Bacillus și Streptomyces) și bicarbonatul de potasiu sunt câteva dintre ingredientele active din fungicidele biologice, majoritatea fiind aprobate pentru producția ecologică.

FIBL, recomandă preventiv utilizarea diferitor produse pe bază de lecitină.

De obicei, fungicidele biologice trebuie aplicate săptămânal pentru a menține controlul asupra bolii.

Bacillus amyloliquefaciens tulpina FZB24 (Taegro 0,37 kg/ha), Bacillus pumilus tulpina QST 2808 (Sonata 5-10 l/ha) asigură controlul făinării la tomate.

În plus, produse pe bază de COS-OGA chito-oligozaharde-oligogalacturonane (Fytosave 2,0 l/ha suprafață perete foliar) pot fi utilizate pentru control.

ANSA recomandă producătorilor și procesatorilor de struguri să respecte standardul SM 84:2023

0

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor informează că, potrivit prevederilor pct. 28 din Regulamentul privind organizarea pieței vitivinicole, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 356/2015 „Strugurii ajunși la maturitatea tehnologică şi transportați la prelucrare trebuie să corespundă condițiilor specificate în standardul moldovenesc SM 84:2023 – Struguri recoltați manual sau mecanizat pentru procesare industrială. Specificații”.

Prin urmare, întreprinderile vinicole, sunt în drept să procure/recepționeze strugurii tehnici solicitând următoarele acte:

  • Dovada înregistrării în Registrul vitivinicol (extrasul se eliberează de către Oficiul Național al Viei și Vinului);
  • Registrul de evidență a utilizării produselor de uz fitosanitar ( cu efectuarea copiei la pagina care indică ultimul tratament).

Simultan, întreprinderea vinicolă, va evalua aspectul exterior al strugurilor și va determina concentrația în masă a zaharurilor și concentrația în masă a acizilor titrabili în struguri.

Atenție! Unitățile vinicole sunt responsabile pentru controlul siguranței produselor vitivinicole, astfel, fiind în drept să solicite de la producători acte (raport de încercări, certificat de calitate) care confirmă calitatea și siguranța strugurilor.

Ploile reduc brusc recoltele de grâu și rapiță din Germania

0

Recolta de grâu din 2024 a Germaniei va scădea cu 12,8% față de anul trecut, ajungând la 18,76 milioane de tone, a declarat asociația națională a cooperativelor agricole în ultima sa estimare a recoltei de vineri.

Actualizarea vine pe măsură ce culturile au fost afectate de ploaia repetată din timpul recoltării în această vară.

Asociația a prognozat că recolta de rapiță de toamnă din Germania va scădea cu 13,9% față de anul trecut, ajungând la 3,64 milioane de tone, ploile deteriorând de asemenea recolta.

În estimarea sa anterioară din 17 iulie, asociația a prognozat că recolta de grâu a Germaniei din 2024 va fi de 20,20 milioane de tone, iar recolta de rapiță de toamnă de 3,80 milioane de tone, vremea nefavorabilă de la începutul sezonului și suprafețele cultivate reduse contribuind de asemenea la scăderile așteptate.

Amintim că, și recolta din țara vecină Germaniei, Franța, a suferit de asemenea daune serioase în ceea ce privește cantitatea și calitatea din cauza ploilor persistente din timpul verii, astfel Franța ar urma să obțină o recoltă cu 25% mai scăzută faţă de anul trecut.

Ultimele cifre comunicate de FranceAgriMer pentru campania 2024/2025 confirmă finalizarea lucrărilor de recoltare a grâului moale, cu 98% din suprafețe recoltate.

Situația privind randamentele nu arată nicio evoluție pozitivă față de așteptări.

În ciuda acestor cifre, prețurile rapiței pe Euronext au înregistrat o scădere semnificativă, coborând sub nivelul de 460 €/t pentru contractul din noiembrie 2024.

La fel, nici prețurile pentru grâu nu sunt susținute, potrivit Agritel.

O firmă din holdingul Sheriff a ajuns cel mai mare exportator de mazăre din Moldova

0

În primele 7 luni ale anului 2024, Republica Moldova a exportat 10.285 de tone de mazăre, depășind de două ori întregul export realizat în anul 2023, potrivit unei analize a lui Iurie Rija, directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale”, transmite mold-street.com.

Creșterea atât de semnificativă a exporturilor de mazăre se datorează atât unor suprafețe cu 35% mai mari semănate cu mazăre, cât și unei recolte mai bogate strânse de producătorii agricoli în acest an.

În același timp prețul de export este cu circa 24% mai mic decât în 2023 și cu circa 39% – decât în 2022.

Potrivit analizei, în 7 luni ale anului 2024, cel mai mare exportator de mazăre a fost Combinatul de produse de panificație din Tiraspol (ЗАО „Тираспольский комбинат хлебопродуктов”), ce face parti din holdingul Sheriff.

Astfel întreprinderea a exportat în perioada ianuarie-iulie 2024 2.358 tone de mazăre (23% din total), de 5 ori mai mult ca în 2023.

Printre cei mari mari exportatori de mazăre din Moldova în 7 luni ale 2024 se mai numără Quadra Commodities SRL, Cooperativa Agrostoc și Orom-Imexpo.

Analiza relevă că în ultimii patru ani și 7 luni cel mai mare exportator a fost Altis Impex SRL din Comrat, care se prezintă ca firmă pionier în fracționare (procesare deep) a mazării galbene în Republica Moldova.

Principalele piețe de desfacere pentru mazărea din Republica Moldova sunt România, India, Filipine, Bangladeș și Egipt.

De notat că anual sunt semănate între 10.000 şi 20.000 de hectare de terenuri agricole cu mazăre. Savanţii recomandă semănarea unor suprafeţe mai mari cu mazăre.

Valentina Rotaru – 180 de stupi și panouri fotovoltaice pentru a reduce costurile pe energie

0

Acum șapte ani, Valentina Rotaru, o profesoară din satul Socola, raionul Șoldănești, o localitate cu doar 200 de locuitori de pe malul Nistrului, și-a început aventura în apicultură.

„Școala se reorganizase, profesorii au fost transferați la școala din satul vecin. Acolo aveam puține ore și un salariu mic. Soțul nu avea un lucru stabil, era greu.

Am încercat să cultivăm legume, dar după primul an de muncă n-am avut unde ne vinde produsele și toate s-au stricat pe câmp.

Apoi soțul a început să facă butoaie din lemn, însă acest lucrul era mai mult sezonier și tot nu ne ajungeau bani pentru tot anul”, își amintește apicultoarea.

Bunelul soțului Valentinei a fost apicultor. El l-a învățat tehnicile albinăritului, de aceea s-au decis să încerce să facă apicultură.

Pentru a începe afacerea cu albine ei aveau nevoie de investiții mari, de care familia nu dispunea.

„Ne-au ajutat niște prieteni, care făceau apicultură de aproape 20 de ani. Ei ne-au dat aripi. Ne-au dăruit niște familii de albine și câțiva stupi mai vechi.

Apoi soțul a meșterit în doar un an peste 50 de stupi, iar în al doilea – 70. Astăzi avem peste 180 de stupi cu albine”, spune Valentina.

An de an, având venit constant, familia a reinvestit banii câștigați, însă vânzările au început să se reducă în perioada pandemiei și apoi odată cu criza energetică, agravată de războiul din Ucraina.

Cu ajutorul Agenției Austriece pentru Dezvoltare și PNUD Moldova, ea a reușit să instaleze panouri solare la întreprindere și să reducă semnificativ cheltuielile la energia electrică.

Sistemul fotovoltaic cu capacitatea 6 kW, pentru care a obținut suport, îi va acoperi consumul de curent la atelierul în care produce stupi din lemn, magazii pentru stupi și rame.

„Am obținut acest suport într-un moment foarte greu pentru afacerea noastră. Suntem fericiți că aceste panouri vor reduce cheltuielile la energia electrică.”

Anul trecut apicultorii au obținut o recoltă bogată – peste șase tone de miere polifloră, de salcâm, de rapiță, de mai și floarea soarelui.

Cea mai mare cantitate a fost vândută angro, iar o tonă a fost vândută cu ajutorul rețelelor de socializare.

Boli în livezile de sâmburoase ecologice – control

0

Principalele boli ale speciilor sâmburoase includ monilioza și putregaiul brun al fructelor, ulcerația sau cancerul bacterian, ciuruirea micotică a frunzelor, antracnoza sau cocomicoza cireșului, bășicarea frunzelor, vărsatul prunului, numit și Șarka, și virusul cireșelor mici.

Monililioza și putregaiul brun al fructelor

putregaiul brun al fructelor

Monililioza și putregaiul brun al fructelor sunt cauzate de diferite ciuperci din familia Monilinia. Boala afectează toate speciile de sâmburoase, inclusiv cireșul, prunul, caisul și piersicul, precum și sămânțoasele (cum ar fi mărul, părul și gutuiul).

Ciuperca iernează pe țesutul infectat, cum ar fi fructe mumificate, resturi de flori și lăstari, fructele rămase pe pom fiind sursa principală de infecție în primăvara următoare.

Ploaia, roua abundentă și vremea rece în timpul înfloririi favorizează infecția. Fructele rănite, de exemplu, de înțepăturile dăunătorilor sau crăpăturile cauzate de către ploaie, sunt deosebit de susceptibile la infestare.

Ulcerația bacteriană sau apoplexia sâmburoaselor

apoplexia samburoaselor

Ulcerația bacteriană sau apoplexia sâmburoaselor cauzată de bacteria Pseudomonas syringae, afectează mai multe specii, inclusiv toate speciile sâmburoase – cireș, prun, cais și piersic.

Atacă cel mai sever cireșul și caisul. Infecția bacteriană se produce prin pătrunderea în răni mici ce apar după operațiunea de tăiere a pomilor și crăpăturile produse de îngheț, dar și prin stomatele frunzelor.

Vremea umedă și schimbările bruște de temperatură sunt deosebit de propice pentru infecție. Infecțiile din timpul verii provoacă simptome pe frunze, dar nu penetrează trunchiul pomilor.

Ciuruirea frunzelor sau clasterosporioza

ciuruirea frunzelor

Ciuruirea frunzelor sau clasterosporioza este cauzată de ciupercile Stigmina carpophila, anterior numită Coryneum beijerinckii, și Wilsonomyces carpophilus.

Cireșul și prunul sunt deosebit de susceptibile, în timp ce infecțiile sunt posibile și la piersic și cais. Ciuperca iernează pe lăstarii infectați, fructele mumificate și frunzele căzute.

Infecțiile sunt posibile de la deschiderea mugurilor până în iunie, în condiții de umiditate și temperaturi de peste 10 °C, în timp ce infecțiile timpurii provoacă cele mai mari daune.

Presiunea puternică a infecției este posibilă în ani sau zone cu precipitații mari în primăvară și/sau formarea frecventă a ceții.

Pătarea purpurie a frunzelor de cireș

antracnoza cires

Pătarea purpurie a frunzelor de cireș, numită și antracnoza și cocomicoza cireșului poate fi o boală devastatoare pentru cireș, vișinul este mai sensibil decât cireșul. Poate apărea și la prun. Ciuperca iernează sub formă de miceliu în frunze.

Perioada principală de infecție este în a doua jumătate a lunii mai. Vremea caldă și umedă stimulează infecția, în timp ce seceta prelungită reduce dramatic capacitatea de germinare a sporilor.

Bășicarea frunzelor

basicarea frunzelor

Bășicarea frunzelor este o boală cauzată de ciuperca Taphrina deformans. Ciuperca iernează sub formă de pseudomiceliu pe solzii mugurilor și lăstari.

Infecția mugurilor are loc foarte devreme, în timpul umflării mugurilor, de la sfârșitul lunii februarie până la începutul lunii martie.

Când temperaturile depășesc 10°C, infecțiile sunt posibile încă din luna ianuarie. Vremea umedă favorizează dezvoltarea și răspândirea bolii.

Vărsatul prunului

varsatul prunelor

Vărsatul prunului (Plum pox virus, numită și sharka) este cea mai distructivă boală virală a speciilor sâmburoase și infectează în principal prunul, dar și caisul, piersicul, nectarinul, cireșul și vișinul.

Boala este cauzată de virusul Plum pox, diferite tulpini ale virusului infectând diferite specii sâmburoase. Transmiterea bolii are loc în principal prin materialul săditor infectat și prin insecte sugătoare, cum sunt afidele în livezi, acestea fiind vectorul răspândirii, dar poate fi răspândită și prin tăierea pomilor cu dispozitive de tăiere nedezinfectate.

Boala virusul cireșelor mici

virusul cireselor mici

Boala virusul cireșelor mici este cauzată de două virusuri, Little cherry virus 1 și 2, și afectează cireșul și vișinul. Boala apare adesea în formă latentă, adică fără simptome, și este răspândită prin materialul săditor.

Virusul cireșelor mici 2 poate fi răspândit și de sfredelitorul arțarului (Caulocampus acericaulis). Pentru virusul cireșelor mici 2 nu se cunoaște în prezent niciun vector.

Virusul cireșelor mici poate fi depistată în mod fiabil în livezi prin analiză de laborator. Gestionarea bolii constă în plantarea de material săditor sănătos, precum și monitorizarea dăunătorului vector în cazul confirmării infecției cu virusul cireșelor mici 2.

Măsurile de control direct includ distrugerea tuturor pomilor infestați și protejarea pomilor împotriva insectelor dăunătoare vector.

Referințe:

  • A. Häseli, P. Stefani (2020). Ghid: Protecția culturilor sâmburoare în agricultura ecologică. (disponibil și în limba română)
  • Virusul cireșelor mici.
  • G.N. Agrios (2005). Plant Pathology. 5th Edition, Elsevier Academic Press, Amsterdam
  • A. Narmani, R. Bertrand, M. Arzanlou, A. Babai-Ahari, M. Stadler (2018). New secondary metabolites produced by the phytopathogenic fungus Wilsonomyces carpophilus. Phytochemistry Letters.
  • Final report on the scope and results of a targeted survey of the occurrence of viruses causing low fertility of cherries and sour cherries in 2021. (disponibil doar în cehă)
  • G. Schlesingerová (2012). Cherry low fertility: little cherry disease. Ministry of Agriculture in cooperation with the State Phytosanitary Administration. (disponibil doar în cehă)

Roman Beliciuc a reușit să creeze peste 300 de forme hibride de struguri

0

Roman Beliciuc, un viticultor din satul Berlințî, raionul Briceni, se ocupă cu creșterea strugurilor de opt ani, iar în această perioadă, el a reușit să creeze peste 300 de forme hibride de struguri.

În cadrul unui reportaj marca Tvn.md, Roman Beliciuc a povestit că totul a început după ce a cumpărat câteva tufe de viță-de-vie de la piață.

„Am fost la piață, am cumpărat pentru copil câteva tufe, ca de obicei m-au amăgit, timpul a trecut peste trei ani când a fost roada, a ieșit ce nu trebuia, deja am început să mă interesez de unde se poate de luat soiuri bune și așa încetișor a mers mai departe”, a spus viticultorul.

Ulterior, menționează Roman Beliciuc, a început să se ocupe și cu altoirea viței-de-vie, iar în așa mod, el a reușit să creeze peste 300 de forme hibride.

„Interesant mi-a fost ca și l-a toți să fie poama mășcată, să aibă o formă interesantă, cu boghiță mare, să țină mult, astea se bucură de atenție.

Iată aceasta este nouă, o formă nouă în Moldova, nu demult au adus-o, se numește ARRA30, e o altoire din acest an, în primăvară a fost făcută se numește negru cu verde, e un pui de anul acesta, aici se taie, se face creastă și se pune vârful de acolo”, spune bărbatu.

El își numește formele hibride în cinstea rudelor și locurilor pitorești care îl inspiră.

„În cinstea copiilor le numesc, am o fiică Diana și am forma Dianka, ginerele meu Maxim. În cinstea prietenului, Grec am numit-o, în cinstea râului nostru”, a mai spus Roman Beliciuc.