Antreprenor: „Statul și-ar putea achita datoriile către fermieri prin VMS”

Luminita Crivoi
-
0
Antreprenor: „Statul și-ar putea achita datoriile către fermieri prin VMS”

Restanțele statului față de agricultori au ajuns la un nivel care afectează desfășurarea lucrărilor și stabilitatea financiară a fermelor, menționează.

Întârzierile la rambursări (TVA, accize, subvenții) limitează accesul la lichiditate într-un moment în care agricultorii au nevoie de resurse pentru combustibil, inputuri, salarii și investiții.

În acest context, apare o propunere discutată în mediul agricol și financiar: achitarea datoriilor prin VMS – Valorile Mobiliare de Stat.

Ideea este susținută de antreprenorul Victor Cazacu, fondatorul Pro Inedit, și este analizată și la nivel guvernamental, în condițiile în care restanțele la TVA ajung la câteva miliarde de lei.

„Mecanismul nu înlocuiește plata, ci schimbă modul în care statul transmite obligația financiară către fermieri, oferindu-le un instrument negociabil”, menționează Victor Cazacu.

Cum ar putea funcționa mecanismul VMS pentru plata datoriilor către fermieri

  1. Statul emite VMS (obligațiuni de stat sau certificate de trezorerie) în valoarea datoriei pe care o are față de fermier.
  2. Fermierul primește titlul, în locul banilor care întârzie.
  3. Fermierul decide cum să folosească titlul:

1) Vânzare pe piață -fermierul poate vinde VMS unei bănci, unui fond sau unui investitor. Încasarea este rapidă, iar banii intră imediat în fermă.

2) Gaj pentru credit – VMS pot fi folosite drept garanție pentru a obține finanțare de la bancă. Riscul este redus pentru bancă, deoarece titlul este garantat de stat.

3) Păstrare până la scadență – fermierul primește suma nominală plus dobânda. Prin oricare dintre aceste variante, fermierul nu rămâne blocat luni întregi în așteptarea unei plăți.

Victor Cazacu explică astfel:

„Dacă un producător are de primit o sumă mare, VMS îi permit să obțină bani imediat. Poate să le vândă, să le gajeze sau să le păstreze. Așa, banii intră din nou în economie, nu stau blocați.”

De ce ar putea acest mecanism să funcționeze în Republica Moldova

  • VMS sunt acceptate de bănci, având risc scăzut.
  • Investitorii sunt interesați de titluri de stat datorită dobânzilor competitive.
  • Fermierii obțin acces rapid la bani, ceea ce le permite să nu amâne lucrările.
  • Economia primește o infuzie de capital, într-un moment în care multe sectoare au nevoie de lichiditate.
  • Presiunea asupra bugetului se distribuie în timp, fără a crește datoria publică pe termen scurt.

Antreprenorul subliniază un aspect important:

„Este nevoie de injecții în economie, nu doar în agricultură. Prin VMS, circulația capitalului se accelerează. Depozitele bancare nu susțin activitatea economică; tranzacționarea titlurilor – da.”

Dacă este aplicat corect, mecanismul poate:

  • reduce blocajele din agricultură;
  • accelera lucrările în ferme;
  • crește cererea pentru produse și servicii agricole;
  • redistribui capitalul din depozite către titluri de stat;
  • stimula creditarea;
  • stabiliza exporturile.

Pe termen scurt, poate fi una dintre puținele soluții care permit mișcarea rapidă a banilor fără presiune imediată asupra bugetului.

16 asociații agroalimentare din Moldova au format CAPA. Ce-și propune noua structură

Luminita Crivoi
-
0
16 asociații agroalimentare din Moldova au format CAPA. Ce-și propune noua structură

În Republica Moldova a fost lansat Consiliul Asociațiilor cu Profil Agroalimentar (CAPA), o platformă comună care reunește 16 organizații profesionale și patronale din domeniul agroalimentar.

Inițiativa urmărește consolidarea reprezentării sectorului și crearea unui mecanism de dialog stabil cu instituțiile responsabile de elaborarea politicilor agricole.

Consiliul a fost constituit prin semnarea Acordului de constituire și aprobarea Regulamentului de Organizare și Funcționare.

Aceste documente definesc structura, modul de funcționare și principiile de cooperare dintre membrii platformei.

Consiliul Asociațiilor cu Profil Agroalimentar (CAPA)

Misiunea CAPA

Misiunea CAPA este de a utiliza instrumentele legale disponibile pentru a contribui la dezvoltarea sectorului agroalimentar și la reprezentarea asociațiilor membre în relația cu instituțiile naționale și partenerii externi.

Consiliul își propune să devină o structură stabilă, orientată spre formularea unor poziții comune și participarea activă la procesele decizionale care vizează agricultura și industria alimentară.

Obiectivele Consiliului

Conform documentelor adoptate, CAPA își propune:

  • promovarea pozițiilor comune în procesul de elaborare a cadrului legislativ, normativ și instituțional relevant pentru sector;
  • asigurarea unui dialog eficient și transparent cu factorii de decizie la nivel național și internațional;
  • facilitarea colaborării dintre membrii Consiliului și alte părți interesate;
  • reprezentarea intereselor organizațiilor membre în raport cu autoritățile publice și instituțiile externe.

Conducerea CAPA cuprinde:

  • Adunarea Consiliului, organul suprem, format din reprezentanții tuturor membrilor și convocat cel puțin o dată la șase luni;
  • Președintele, ales prin vot și responsabil de coordonarea activității Consiliului și reprezentarea pozițiilor aprobate;
  • Secretarul, responsabil de documentare, convocări, procese-verbale și comunicarea rezoluțiilor.

Mandatul organelor de conducere este de un an și poate fi exercitat prin rotație.

Procedura de adoptare a deciziilor în CAPA

Procesul decizional este construit pe principiul unanimității. Rezoluțiile Consiliului sunt adoptate doar atunci când toate organizațiile membre își exprimă acordul.

În cazul în care un membru nu împărtășește conținutul unei rezoluții, acesta își prezintă argumentele, iar documentul revine în dezbatere.

Rezoluțiile finale sunt semnate de Președinte și Secretar și pot fi transmise instituțiilor relevante sau făcute publice.

Agenda CAPA

În cadrul lansării, a fost prezentată și agenda de lucru a Consiliului, structurată pe cinci priorități:

  • I. consolidarea dialogului cu factorii de decizie din sectorul agroalimentar;
  • II. participarea la procesul de integrare echitabilă a sectorului în UE, cu accent pe competitivitate și acces pe piața europeană;
  • III. îmbunătățirea politicilor și proceselor de adaptare la schimbările climatice și gestionarea resurselor;
  • IV. îmbunătățirea politicilor de subvenționare;
  • V. susținerea consolidării cadrului instituțional necesar pentru dezvoltarea sectorului.

Platforma își propune să contribuie la formularea unor politici publice adecvate, să consolideze cooperarea internă și să sprijine evoluțiile necesare pentru un sector competitiv și stabil.

Livada Moldovei anunță licitație pentru Proiectarea și construirea unei ferme didactice de vaci

Agrobiznes
-
2
Livada Moldovei anunță licitație pentru Proiectarea și construirea unei ferme didactice de vaci

Proiectul „Livada Moldovei”, inițiat de Guvernul Republicii Moldova și implementat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare cu sprijinul Băncii Europene de Investiții, continuă procesul de modernizare a bazei tehnico-materiale din învățământul agroindustrial.

Programul include reabilitarea și echiparea a treisprezece instituții de studii și cercetare, cu un buget total de optsprezece milioane de euro.

În cadrul acestei etape, Unitatea de implementare a proiectului „Livada Moldovei” (UCIMPRSVV) lansează o nouă licitație dedicată sectorului zootehnic.

Procedura vizează proiectarea și construirea unei ferme didactice pentru treizeci de vaci, destinată Colegiului de Medicină Veterinară și Economie Agrară din Brătușeni.

Investiția are rolul de a moderniza procesul de instruire practică și de a alinia pregătirea specialiștilor la cerințele actuale din producția animalieră.

Documentația publicată indică necesitatea realizării unui complex funcțional, adaptat atât activităților didactice, cât și condițiilor de bunăstare a animalelor.

Ferma trebuie să includă spații pentru adăpost, zone tehnice, platforme pentru gestionarea dejecțiilor, acces utilitar și circuite conforme cu normele de biosecuritate.

Sunt vizate soluții constructive durabile, spații ușor de întreținut și posibilitatea integrării viitoarelor tehnologii de monitorizare.

Pentru detalii, accesați acest link.

Soiuri de piersic rezistente la bășicarea frunzelor

Andrei Lozan
-
0
Soiuri de piersic rezistente la bășicarea frunzelor

Bășicarea frunzelor la piersic și nectarin provoacă cele mai mari daune producătorilor de fructe în livezi comerciale, cât și în curțile de lângă case.

Simptomele se manifestă încă de la începutul primăverii: frunzele tinere se deformează, se încrețesc și se îngroașă, capătă o culoare roșiatică până la gălbuie și își pierd vitalitatea.

Lăstarii afectați au creștere slabă, frunzele se usucă și cad, iar uneori se desprind și fructele tinere. Planta devine vizibil slăbită, iar pomul diferențiază puțini sau chiar deloc muguri de rod pentru anul următor.

În cel mai grav caz, pomul se epuizează în decursul anilor până în punctul în care abia mai produce fructe sau chiar moare.

Bășicarea fructelor este cauzată de ciuperca Taphrina deformans, care iernează pe solzii mugurilor și pe scoarță. 

Infecția mugurilor are loc foarte devreme, în timpul umflării mugurilor, de la sfârșitul lunii februarie până la începutul lunii martie.

Când temperaturile depășesc 10°C, infecțiile sunt posibile încă din luna ianuarie. Vremea umedă favorizează dezvoltarea și răspândirea bolii.

Tocmai pentru că sporii se răspândesc fiecare an, boala este considerată deosebit de persistentă.

Producătorii de fructe convenționale trebuie să aplice fungicide omologate, începând cu umflarea mugurilor din primăvară devreme, utilizând produse pe bază de cupru.

Fungicide potrivite pentru controlul bășicării frunzelor

Este importantă selectarea formulei potrivite a fungicidului: sulfat de cupru, sulfat de cupru tribazic, oxiclorură de cupru, hidroxid de cupru sau oxid de cupru. Alternative sunt și produsele de contact din clasele quinone (ditianon) și ptalimide (captan, folpet).

Substanțele sistemice din clasa anilino-pirimidine (ciprodinil, pirimetanil) funcționează eficient la temperaturi începând cu 8°C, în timp ce alte produse sistemice necesită minimum 12°C pentru a-și exercita efectul: triazolii (difenoconazol, penconazol), SDHI (fluopiram) și strobilurinele (trifloxistrobin).

Producătorii care practică agricultura ecologică pot folosi produse pe bază de cupru sau microorganisme, de exemplu Bacillus subtilis.

Cu toate acestea, combaterea eficientă în grădinile din curți, cât și în agricultura ecologică este aproape imposibilă, în special în anii cu primăveri ploioase.

Din acest motiv, mulți grădinari sau producători ecologici ezită astăzi să mai planteze un piersic sau un nectarin, temându-se că bucuria de a culege fructe dulci și aromate va fi umbrită de această boală.

Soiuri de piersic cu rezistență sporită împotriva bășicării

Totuși, câteva soiuri moderne de piersic s-au dovedit mult mai robuste împotriva bășicării frunzelor.

Aceste soiuri combină rezistența la boli cu calități excelente ale fructului, permițând cultivarea unor pomi viguroși și sănătoși și obținerea unei recolte bogate chiar și în propria grădină.

Artevos GmbH vine cu un duo de soiuri de piersic care s-au dovedit fiabile în producere și impresionează suplimentar prin avantaje deosebite. FRUTERIA „UPR 2” – un soi robust, aromat, autofertil, cu sâmbure ușor detașabil.

Fruteria® se remarcă printr-o rezistență excepțională la bășicarea frunzelor – chiar și în condiții de infecție puternică nu s-au observat până acum simptome.

Astfel, devine un adevărat partener de încredere pentru grădina din curtea casei și plantațiile ecologice.

Însă Fruteria® are mult mai multe de oferit: fructele se coc la sfârșitul lunii iulie și încântă printr-un gust dulceag, pulpa este albă, fragedă și se desprinde ușor de sâmbure.

Datorită perioadei târzii de înflorire și a autofertilității, soiul oferă siguranță și independență în plantare. Din punct de vedere estetic acesta impresionează: fructele roșii-galbene aduc un plus de culoare și atractivitate în grădină.

Prin urmare, Fruteria® este alegerea perfectă pentru toți cei care caută un soi de piersic robust și aromat, ușor de întreținut, dar capabil să ofere o plăcere gustativă deosebită.

MARPESIA® „UPR 1” – un soi robust, aromat, cu sâmbure ușor detașabil, productiv.

Numele Marpesia®, inspirat din mitologia greacă reprezintă regina războinicelor amazoane.

Datorită caracteristicilor sale fitosanitare excelente, acest soi este potrivit atât pentru cultivarea ecologică, cât și pentru livezile comerciale și grădinile particulare.

Așa cum îi stă bine unei adevărate luptătoare, soiul este viguros și autofertil. Fructele sunt de mărime medie, cu epidermă galbenă și obrăjori roșii atrăgători.

Pulpa albă nu este doar plăcută la vedere, ci se desprinde ușor de pe sâmbure și impresionează printr-o aromă excelentă de piersică.

În plus, soiul se remarcă prin producții mari și constante, cu toate acestea se recomandă rărirea fructelor pentru a obține dimensiunea lor optimă.

Perioada de coacere, de la începutul lunii august, marchează perfect trecerea spre sfârșitul verii.

Prin combinația sa de robustețe, potențial ridicat de producție și calitate gustativă, Marpesia® cucerește deopotrivă inimile grădinarilor ecologici, precum și piețele din pomicultura comercială.

Pentru mai multe informații despre soiuri rezistente apelați reprezentantul Artevos pentru Europa de Est, Andrei Lozan la numărul de telefon +373 685 28 879 sau pe [email protected].

Vezi și Soiuri de măr rezistente la rapăn – ce trebuie să știm despre rezistența genetică.

Iurie Rija: „Taxa Ucrainei a blocat importurile de soia. Autoritățile trebuie să intervină pentru a salva procesatorii”

Agrobiznes
-
0
Iurie Rija: „Taxa Ucrainei a blocat importurile de soia. Autoritățile trebuie să intervină pentru a salva procesatorii”

Introducerea de către Ucraina a taxei de export de 10% pentru boabele de soia, în vigoare din 4 septembrie 2025, a schimbat fundamental modul în care funcționează piața regională a oleaginoaselor.

Decizia urmărește stimularea procesării interne în Ucraina, însă pentru Republica Moldova consecințele sunt mult mai ample decât simpla scumpire a materiei prime.

„Până în vara lui 2025, industria moldovenească de procesare depindea aproape în totalitate de soia ucraineană, care acoperea 97–99% din importuri”, spune Iurie Rija, Directorul executiv al Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere „Agrocereale.

Prețurile accesibile și volumele mari ofereau procesatorilor un flux stabil de materie primă. În momentul în care taxa a intrat în vigoare, acest flux s-a blocat complet.

În lunile august–octombrie, Republica Moldova a ajuns în situația în care nu a mai importat practic deloc boabe de soia, fiind obligată să lucreze exclusiv cu producția locală.

Această schimbare are două efecte majore.

Primul este legat de costuri. Soia autohtonă se vinde la 6,50–7 lei/kg cu TVA, în timp ce ultimul preț al soiei ucrainene înainte de taxă era de 6,20 lei/kg.

Producția internă de soia poate acoperi doar 1/3 din necesar

Diferența pare redusă, dar pentru o industrie care funcționează pe marje limitate, ea generează pierderi imediate.

În paralel, producția internă este insuficientă: în 2025, Republica Moldova obține doar 33,5 mii tone de soia, ceea ce acoperă aproximativ o treime din necesarul intern.

„Al doilea efect, poate chiar mai important, este legat de șrotul ucrainean. Deși boabele sunt taxate, șrotul rămâne liber la export, ceea ce înseamnă că procesatorii ucraineni, nevoiți să prelucreze local materia primă, trimit pe piețele vecine cantități mari de șrot ieftin”, menționează Iurie Rija.

Republica Moldova a importat 39 600 tone în primele zece luni ale anului 2025, un nivel fără precedent. Prețul mediu de import a coborât la 6,30 lei/kg fără TVA, presând industria locală, care nu poate concura cu aceste costuri.

Șrot la prețul soiei importat în Moldova. Soluția: Includerea unei taxe la importul de șrot

Pe scurt, avem o situație paradoxală: Moldova nu mai poate aduce boabe de soia la preț competitiv, dar primește un val de șrot procesat ieftin din Ucraina.

Procesatorii locali cumpără materie primă scumpă și vând un produs finit la un preț forțat în jos de șrotul ucrainean. Rezultatul este erodarea severă a rentabilității, iar unele unități riscă să își reducă activitatea.

În aceste condiții, soluția viabilă pentru protejarea industriei autohtone ar fi introducerea unei taxe simetrice de 10% pe importul de șrot de soia și șrot de rapiță, măsură care ar echilibra piața și ar oferi procesatorilor spațiul minim necesar pentru a funcționa.

Veniturile colectate ar putea susține atât producătorii de soia, cât și sectorul zootehnic, asigurând un lanț valoric funcțional și o piață mai previzibilă.

UE lansează o reformă amplă a supravegherii financiare

Agrobiznes
-
0
UE lansează o reformă amplă a supravegherii financiare

Uniunea Europeană a început să contureze un nou cadrul de control financiar care acoperă operațiunile cu numerar, transferurile cu criptomonede și conceptul de euro digital.

Experții subliniază că tendința principală este „digitalizarea banilor” și consolidarea monitorizării fluxurilor financiare, deși schimbările de reglementare includ mai multe componente distincte.

Regulile actuale privind transportul de numerar rămân neschimbate: sumele de la 10.000 de euro în sus trebuie declarate la trecerea frontierelor UE.

În același timp, Uniunea introduce un plafon unic de 10.000 de euro pentru plățile mari în numerar din tranzacțiile comerciale.

Statele membre pot stabili praguri chiar mai mici. Aceste reguli fac parte din noul pachet AML (combaterea spălării banilor), adoptat în primăvara anului 2024. Principalele prevederi vor intra în vigoare după o perioadă de tranziție — aproximativ din 2027.

Operațiunile cu criptomonede vor fi reglementate separat. Pragul de 1.000 de euro se va aplica exclusiv tranzacțiilor cu active digitale.

În baza pachetului AML și a Regulamentului privind transferul de fonduri (TFR), furnizorii de servicii cripto vor fi obligați să realizeze identificarea clienților (KYC) pentru tranzacțiile de 1.000 de euro sau mai mult, inclusiv pentru transferurile către portofele autogestionate.

Nu este o interdicție, ci o cerință de transparență și supraveghere.

În paralel, BCE și Comisia Europeană continuă faza pregătitoare pentru o eventuală introducere a euro digital.

Este discutat un plafon orientativ de 3.000 de euro pentru sumele păstrate în formă digitală, însă nu a fost luată nicio decizie finală privind lansarea.

Obiectivul este evaluarea implicațiilor tehnologice, economice și de reglementare ale unui astfel de pas pentru stabilitatea financiară.

În ansamblu, Uniunea Europeană se concentrează pe consolidarea mecanismelor anti-spălare a banilor, creșterea transparenței în operațiunile cu numerar și criptomonede și crearea condițiilor pentru dezvoltarea euro digital — fără a introduce bariere noi în cadrul pieței unice.

O companie din cadrul Trans-Oil va investi 43 mil. euro într-o fabrică de procesare în România

Agrobiznes
-
0
O companie din cadrul Trans-Oil va investi 43 mil. euro într-o fabrică de procesare în România

Global Grain International, companie din cadrul grupului Trans-Oil, planifică o investiție de peste 220 de milioane de lei românești (circa 43 de milioane de euro) în construcţia unei fabrici de procesare a soiei şi rapiţei în România.

Noua unitate de procesare urmează a fi dezvolată în județul Ialomița din România și va crea peste 150 de locuri de muncă, conform zfcorporate.ro, citat de mold-street.

Jumătate din investiţie, adică 121 de milioane de lei românești (circa 22 de milioane de euro) reprezintă ajutorul de stat prin programul național INVESTALIM din România, anunţat încă la mijlocul anului trecut.

„Aceasta va produce şroturi proteice destinate pieţei europene şi uleiuri vegetale brute utilizate ca materie primă (feedstock) pentru producţia de ulei vegetal hidrotratat – HVO, un tip de biocombustibil avansat.

Proiectul va crea peste 150 de locuri de muncă directe şi va contribui la creşterea gradului de procesare locală a oleaginoaselor, consolidând independenţa proteică şi energetică a UE”, au precizat reprezentanţii companiei, care operează şi fosta fabrică de ulei Ultex din Ţăndărei, judeţul Ialomiţa.

Fabrica va produce șroturi proteice pentru piața europeană și uleiuri vegetale brute, care vor fi folosite ca materie primă pentru producția de HVO (ulei vegetal hidrotratat). 

Aceştia adaugă că produsele rezultate din procesul de producţie vor fi destinate preponderent pieţei locale (dacă vorbim de şrot de soia şi ulei de rapiţă) şi export.

Anterior, grupul Trans-Oil susţinea că această nouă fabrică este proiectată să proceseze anual până la 300.000 de tone de soia sau semințe de rapiță, consolidând capacitățile de procesare agricolă ale României și contribuind la economia locală.

Totodată, reprezentanţii grupului lăudau programul INVESTALIM, susţinând că acesta „este o dovadă a abordării progresiste a României în ceea ce privește dezvoltarea agricolă”.

De notat că Global Grain International SRL, subsidiară a grupului Trans-Oil, a fost înfiinţată în România în anul 2016 și în anul 2024 era estimată la o valoare de peste 12,4 milioane de dolari, fiind specializată în producția, procesarea și distribuția de cereale și oleaginoase.

Cum se procesează soia pentru fermele de găini ouătoare

Donau Soja
-
0
Cum se procesează soia pentru fermele de găini ouătoare

Boabele de soia reprezintă o sursă excelentă de proteine pentru consumul uman și animal. Acestea conțin și inhibitori digestivi sau antinutrienți care trebuie dezactivați prin tratament termic înainte de utilizare, de exemplul inhibitorul tripsinei.

Există diferite metode de tratament termic pentru eliminarea acestor antinutrienți pentru a spori digestibilitatea proteinelor.

Prăjirea boabelor de soia (toasting-ul) este o metodă posibilă în acest sens. De obicei, acest procedeu este realizat de procesatorii industriali sau la nivel de ferme de exemplu la fermele de creștere a găinilor ouatoare.

 Procesul constă în:

  1. Încălzirea boabelor în instalații speciale la o temperatură de aproximativ 92–94°C, pentru inactivarea inhibitorilor enzimatici;
  2. Măcinarea boabelor prăjite;
  3. Presarea pentru extragerea unei părți din ulei;
  4. Obținerea turtei de soia, care se mărunțește și se amestecă ulterior cu alte ingrediente (porumb, grâu etc.) conform rețetei furajere.

Turta de soia conține, în medie, până la 43% proteină brută, 11% ulei rezidual și aproximativ 5,5% fibră brută, putând reprezenta până la 25–26% din rația furajeră pentru găinile ouătoare.

Produsul trebuie depozitat în spații bine aerisite, la temperatură ambientală, pentru o perioadă de 8–12 săptămâni, evitând umiditatea excesivă.

Introducerea turtei de soia în alimentația găinilor trebuie făcută treptat, pentru a permite adaptarea treptată a digestiei.

Operarea echipamentelor de prăjire și presare necesită personal instruit, deoarece parametrii de temperatură și durată a tratamentului influențează direct calitatea proteinei și siguranța furajului.

Sfat! Un fermier din Moldova poate să-și asigure contracte avantajoase de comercializare a soiei printr-o combinație de:

  • contracte forward (înainte de recoltă) pentru a securiza prețul la o parte din producție
  • certificare non-GMO sau organic pentru a obține un preț bun
  • asociere în cooperative pentru a negocia cantități mari
  • depozitare și vânzare în momente mai bune pentru restul producției. 

V-ar putea fi util și articolul Cum putem obține randamente stabile la soia în condiții de secetă.

Material realizat de dr. Ela Malai, director al sucursalei Donau Soja Viena din Republica Moldova, cu suportul Agenției Austriace de Dezvoltare (ADA).

Conferința AgTech 2026: deschidem înscrierile pentru parteneri și expozanți

Sergiu Jaman
-
0
Conferința AgTech 2026: deschidem înscrierile pentru parteneri și expozanți

Conferința AgTech, evenimentul de referință în domeniul agriculturii tehnologizate din Republica Moldova, își pregătește o nouă ediție, care va avea loc pe data de 5 martie 2026, la Chișinău.

Evenimentul este organizat de Agrobiznes în parteneriat cu Asociația AgTech Moldova.

După ediția din 2025, care a adunat peste 350 de participanți – fermieri, companii de tehnologie, experți și parteneri din Moldova și din regiune – AgTech 2026 revine cu o platformă și mai bine structurată pentru discuții, soluții concrete și colaborări în jurul tehnologiei și agriculturii adaptate.

Ce a confirmat ediția AgTech 2025

conferinta agtech 2025

Ediția din 2025 a demonstrat că agricultura din regiune este pregătită să treacă de la teorie la implementare:

  • fermieri și companii au discutat despre digitalizarea proceselor agricole, utilizarea tehnologiilor IoT, monitorizarea culturilor și optimizarea inputurilor;
  • au fost prezentate soluții pentru irigare eficientă, managementul riscului climatic și integrarea energiei regenerabile în ferme;
  • participanții au descoperit exemple concrete, de la prima fermă complet digitalizată prezentată în cadrul evenimentului până la tehnologii avansate de protecție a culturilor și gestionare a riscurilor.

Acest mix de know-how, tehnologie și experiență practică a consolidat Conferința AgTech drept un spațiu în care se definesc direcțiile de dezvoltare pentru agricultura modernă.

Invitație pentru parteneri, expozanți și companii interesate

Pentru ediția AgTech 2026, Agrobiznes deschide oficial înscrierile pentru companii care doresc să participe în calitate de parteneri, expozanți sau speakeri.

Participarea în calitate de partener oferă:

  • Vizibilitate targetată în fața fermierilor și profesioniștilor din agribusiness – prezență în comunicarea pre-eveniment, în cadrul conferinței și în materialele post-eveniment;
  • Spații de expoziție dedicate pentru prezentarea soluțiilor (tehnologii digitale, inputuri, echipamente, servicii financiare, consultanță, energie, logistică etc.);
  • Acces direct la participanți – fermieri, manageri de exploatații, reprezentanți ai companiilor din lanțul agroalimentar, proiecte și programe de dezvoltare;
  • Context pentru discuții aplicate – paneluri, prezentări și studii de caz în care pot fi integrate soluțiile și experiența companiei dumneavoastră;
  • Posibilitatea de a lansa sau testa noi produse și servicii în fața unei audiențe relevante, interesate de inovație.

Ne adresăm în special companiilor care oferă:

  • tehnologii și platforme digitale pentru agricultură (software, IoT, senzori, monitorizare culturi, management ferme);
  • inputuri sustenabile și soluții inovatoare pentru cultură mare și horticultură (semințe, fertilizanți, protecția plantelor, biotehnologii);
  • soluții pentru irigare, eficiență în utilizarea apei și resurse;
  • echipamente și utilaje agricole eficiente;
  • soluții de energie regenerabilă pentru ferme;
  • servicii financiare, asigurări, consultanță și integrare de tehnologie în agricultură.

Cum vă puteți înregistra

Companiile interesate să participe la AgTech 2026 sunt invitate să ne contacteze pentru:

  • detalii despre formatul evenimentului,
  • pachetele de parteneriat disponibile,
  • opțiuni de vizibilitate și modalități de implicare în program.

Contact:

Vă încurajăm să vă înregistrați din timp, astfel încât să vă putem include în comunicarea oficială a evenimentului și în structura programului AgTech 2026.

1...91011...2.246Pagina 10 din 2.246