Ce estimări arată raportul USDA pentru oleaginoase

0

Raportul USDA publicat în noiembrie aduce o actualizare amplă și foarte așteptată privind producția, consumul și comerțul global cu semințe oleaginoase.

Cele mai importante modificări apar la soia, floarea-soarelui și rapiță, iar dinamica schimburilor comerciale dintre Statele Unite, Brazilia, Argentina și China influențează semnificativ balanța mondială.

Floarea-soarelui – producție globală în scădere

Producția globală de floarea-soarelui pentru 2025/26 este redusă cu 1 milion de tone, din cauza recoltelor mai mici în Ucraina, Rusia, Uniunea Europeană și Turcia.

Singura corecție pozitivă provine din Argentina, unde producția este revizuită în creștere.

Această ajustare influențează balanța mondială a uleiurilor vegetale, având efect asupra disponibilității de materie primă pentru procesare în mai multe regiuni cheie.

Rapița – singura cultură majoră cu revizuire pozitivă

Rapița este cultura oleaginoasă care marchează cel mai important progres în raportul USDA din noiembrie. Producția globală este majorată cu 1,3 milioane tone, datorită îmbunătățirilor din UE, Australia, Ucraina și Regatul Unit.

Creșterea ofertei la nivelul principalilor producători europeni și australieni contribuie la stabilizarea pieței, compensând o parte din scăderile raportate la soia și floarea-soarelui.

Soia – producție în scădere în SUA și ajustări semnificative pe plan global

La nivel global, producția de soia este redusă cu 4,1 milioane tone, din cauza recoltelor mai mici din SUA, Ucraina și India.

Prognoza mondială indică stocuri de început mai scăzute, producție diminuată, procesare redusă și un nivel ușor mai mare al exporturilor, însă stocurile finale mondiale ajung la 122 milioane tone, cu 2 milioane mai puțin față de estimarea anterioară.

Pentru sezonul 2025/26, procesarea globală de soia scade la 365 milioane tone, fiind redusă în special în India și Argentina, dar crește în Brazilia cu 1 milion tone, atingând 59 milioane tone.

Exporturile mondiale sunt ajustate la 188 milioane tone, cu creșteri semnificative în Brazilia (+0,5 milioane) și Argentina (+2,3 milioane), compensate de scăderi în SUA și Ucraina.

Producția americană de oleaginoase pentru 2025/26 este estimată la 125,8 milioane tone, în scădere cu 1 milion de tone, în principal din cauza diminuării producției de soia.

Producția de soia este redusă la 4,3 miliarde busheli, cu 48 milioane sub estimarea anterioară, ca efect al unui randament mai mic, ajustat la 53 busheli/acre.

Potrivit USDA, rezervele de soia din SUA sunt proiectate cu 61 milioane busheli mai mici, după ce raportul „Grain Stocks” din 30 septembrie a indicat stocuri de început mai reduse, la care se adaugă producția micșorată.

Exporturile americane sunt diminuate la 1,64 miliarde busheli, pierzând aproximativ 50 milioane din cauza ofertei interne limitate și a exporturilor mai puternice din Brazilia și Argentina.

Argentina a redus temporar taxele la export în septembrie, fapt ce a generat un val de înregistrări de vânzări în perioada de vârf a sezonului american.

Totodată, noul acord comercial dintre SUA și China a dus la prețuri americane mai ridicate, reducând diferența față de ceilalți exportatori.

Chiar dacă SUA ar putea exporta un volum mai mare către China în restul sezonului, livrările către alte destinații riscă să scadă.

Procesarea internă a soiei în SUA rămâne nemodificată, însă stocurile finale sunt reduse marginal. Prețul mediu al soiei pentru 2025/26 este ajustat în sus la 10,50 dolari/bushel, șrotul crește la 300 dolari/tonă scurtă, iar prețul uleiului rămâne la 53 cenți/liră.

Brazilia primește o revizuire majoră în sus pentru sezonul 2024/25, cu o creștere de 2,5 milioane tone, până la 171,5 milioane, pe baza datelor CONAB. Ca urmare, sunt majorate procesarea, exporturile și stocurile finale.

Distribuirea subvențiilor AIPA pe categorii de fermieri

0

Potrivit datelor oficiale, în perioada 2021-2025, Fondul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FNDAMR) a însumat peste 8 miliarde de lei, de care au beneficiat circa 8,2 mii de fermieri.

Datele oferite de AIPA pentru ultimii trei ani arată o următoare distribuție a subvențiilor pe categorii de fermieri:

distribuire subventii fermieri


Datele arată o tendință de concentrare a subvențiilor în rândul microîntreprinderilor și întreprinderilor mici, care reprezintă segmentul dominant al beneficiarilor în toți cei trei ani analizați.

În 2022, acestea cumulau aproximativ 76% din totalul întreprinderilor subvenționate, iar până în 2024 ponderea lor a crescut la peste 87%, ceea ce arată o orientare a politicilor de sprijin spre fermele de dimensiuni reduse și spre antreprenorii agricoli aflați în fază de dezvoltare.

În contrast, întreprinderile mijlocii și mari au înregistrat o scădere treptată a ponderii, indicând că accesul la subvenții a devenit mai echilibrat în favoarea categoriilor vulnerabile, pentru stimularea modernizării și diversificării bazei productive în mediul rural.

Dacă e să analizăm datele din 2023 privind beneficiarii AIPA după suprafețele gestioane:

  • 79,8% au fost fermierii cu o suprafață de până la 100 ha
  • 10,9% au declarat că dețin între 101 și 300 de hectare
  • 5,2% din solicitanți între 301 și 600 de hectare
  • 9% dintre fermieri dețin între 601 și 1.500 de hectare
  • 1,3% dintre solicitanți au indicat suprafețe în gestiune de peste 1.501 de hectare.

Vezi și Top raioane cu cei mai mulți beneficiari de subvenții în Moldova în 2024.

Peste 300 de fermieri și cercetători participă la prima ediție a Forumului Național „AgroCunoștințe” 

0

La Chișinău a avut loc prima ediție a Forumului Național „AgroCunoștințe – fermierii și inovația în parteneriat”, organizat de Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Centrul de Consiliere Agricolă și Rurală, în colaborare cu instituțiile publice din domeniul semințelor și al cercetării agricole.

Peste 300 de fermieri, cercetători și consultanți au participat la discuții, fiind pus accentul pe apropierea mediului științific de cel practic.

Reforma cercetării și schimbarea de abordare din agricultură

În deschiderea forumului, ministra Agriculturii și Industriei Alimentare, Ludmila Catlabuga, a vorbit despre transformările prin care trece sectorul:

„Faptul că fermierii și cercetătorii stau astăzi la aceeași masă arată că agricultura intră într-o nouă etapă de dezvoltare. Semnalul de conexiune dintre mediul privat, mediul de cercetare și partenerii noștri este un început solid pentru agricultura noastră. Reformele instituțiilor de cercetare nu au fost doar un exercițiu administrativ.”

Au fost acordate diplome pentru inițiativă și deschidere spre tehnologii moderne, oferite fermierilor care au implementat recomandări din cercetare direct în ferme.

Cunoștințele capătă valoare doar în câmp

Carolina Chiper, director al Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală, a subliniat rolul aplicării rezultatelor în ferme:

„Inovația și cercetarea nu se opresc în laboratoare. Acestea își găsesc valoarea adevărată în câmp, în ferme, acolo unde rezultatele devin soluții aplicate.”

Declarația a venit în contextul accentului pus pe transferul practic de cunoștințe, una dintre mizele principale ale forumului.

Parteneriate internaționale și inovații utile producătorilor

Directorul Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, Guido Beltrani, a evidențiat sprijinul oferit de proiectele elvețiene:

„Cercetarea și inovarea au un potențial enorm de a transforma sectorul agro-alimentar, dar adevărata lor valoare se manifestă numai atunci când rezultatele științifice ajung pe teren.”

În panelul dedicat experiențelor din ferme, producătorul Oleg Cojușneanu a relatat colaborarea sa cu cercetătorii:

„Sunt producător și cresc iepuri de zece ani. Lucrez cu Institutul Național de Cercetări Aplicative din 2020, în special pe partea de probiotice. A fost o experiență reușită, care m-a ajutat să îmbunătățesc rezultatele din fermă.”

Studii de caz și discuții tehnice

Programul a inclus sesiuni „Speed Innovation Talk”, unde fermierii și cercetătorii au prezentat exemple aplicate din ferme.

Studiile de caz au generat discuții legate de optimizarea tehnologiilor, nutriție, sănătatea solului și utilizarea soluțiilor biologice.

Prima ediție a forumului marchează începutul unei platforme naționale dedicate schimbului de informații și colaborării dintre fermieri, cercetători și partenerii de dezvoltare.

Timac Agro anunță Tombola „Pariul Seactiv” – câștigă Oportunitatea de Aur pentru recolta ta!

0

Timac Agro East anunță o tombolă dedicată fermierilor din Republica Moldova, creată pentru a susține parteneriatul comercial și pentru a încuraja utilizarea biostimulatorilor în pregătirea sezonului agricol 2026.

Reprezentanții companiei spun că această campanie este o invitație directă către fermieri de a-și optimiza tehnologiile și de a obține un avantaj suplimentar.

„Ne dorim să oferim fermierilor un motiv în plus să investească în biostimulatori performanți. Seactiv Vital este produsul nostru de top pentru rezistență la stres, iar un IBC poate face diferența într-o campanie dificilă”, au declarat reprezentanții Timac Agro East.

Cum participați la tombola Timac Agro

Campania este deschisă pentru toți fermierii din Republica Moldova, în perioada 1 noiembrie – 31 decembrie 2025.

Condiții de eligibilitate:

  • Produse participante: întreaga gamă de biostimulatori Timac Agro East
  • Prag minim de achiziție: 50 litri de biostimulatori într-o singură comandă
  • Șanse suplimentare: fiecare multiplu de 50 litri cumpărat aduce încă o intrare în tombolă (ex.: 100 litri = două bilete).

Marele premiu

La finalul campaniei, unul dintre participanți va câștiga un container IBC de Seactiv Vital, unul dintre cele mai apreciate produse ale companiei pentru eficiența nutritivă și toleranța culturilor la stres abiotic.

Regulament și calendar

  • Perioada campaniei: 01.11–31.12.2025
  • Tragerea la sorți: 12 ianuarie 2026, în format online
  • Anunțarea câștigătorilor: prin contact direct și pe canalele oficiale ale companiei.

Reprezentanții Timac Agro East subliniază interesul crescut al fermierilor pentru produsele biostimulatoare și rolul lor tot mai important în tehnologiile moderne.

„Vedem o evoluție puternică în utilizarea biostimulatorilor în Republica Moldova. Prin această tombolă vrem să oferim și un beneficiu celor care aleg să lucreze cu noi”, explică echipa Timac Agro East.

Fermierii interesați sunt încurajați să contacteze reprezentantul local de vânzări sau echipa de suport Timac Agro East pentru plasarea comenzilor.

Pentru mai multe detalii despre produsele disponibile, luați legătura cu un reprezentant Timac Agro în Republica Moldova la numărul de telefon 022 997 870.


Cum să elimini pierderile ascunse la fermele de vaci. Instruire

0

Marți, 18 noiembrie 2025, Agrotek Arena organizează prima sesiune din programul „Ferma profitabilă: elimină 3 pierderi ascunse din managementul fermei moderne”.

Instructoare: Ana Pancrat, „Millstream Trade” SRL. Evenimentul se adresează studenților, profesorilor și fermierilor.

Sesiunea urmărește identificarea pierderilor ascunse din producție, logistică și organizarea resurselor umane, elemente care pot afecta profitabilitatea unei ferme moderne.

Participanții vor descoperi soluții practice și digitale pentru reducerea pierderilor cauzate de utilizarea ineficientă a resurselor, timpului și inputurilor agricole.

Un accent special este pus pe managementul bazat pe date, care permite luarea deciziilor rapide și fundamentate, cu efect direct asupra costurilor și randamentelor.

În cadrul seminarului vor fi prezentate strategii de optimizare a resurselor, inclusiv planificarea lucrărilor agricole, evidența consumurilor și utilizarea instrumentelor de analiză financiară.

Evenimentul include și un spațiu dedicat schimbului de experiență între fermieri și specialiști, pentru împărtășirea bunelor practici și a soluțiilor care susțin transformarea fermei într-un model sustenabil și profitabil.

Agenda evenimentului:

Ucraina va continua licențierea exporturilor de cereale către cinci state ale UE

0

Cabinetul de Miniștri al Ucrainei intenționează să mențină și în 2026 regimul de licențiere pentru exportul unor produse agricole către cinci state membre ale Uniunii Europene.

Potrivit unui proiect de hotărâre publicat de Ministerul Economiei, Mediului și Agriculturii, guvernul propune aprobarea listei de mărfuri supuse licențierii la export și import, precum și a cotelor aferente pentru anul 2026.

Documentul prevede continuarea licențierii exporturilor agricole către Bulgaria, România, Slovacia, Ungaria și Polonia, precum și licențierea și alocarea cotelor pentru exportul de zahăr din Ucraina către țările UE.

Conform proiectului, exporturile următoarelor produse către cele cinci state membre ale UE vor rămâne supuse licențierii:

  • grâu și meslin (cod UKTZED 1001 99 00 00),
  • porumb (1005 90 00 00),
  • rapiță sau semințe de rapiță, zdrobite sau nezdrobite, cu conținut scăzut de acid erucic (1205 10 90 00 și 1205 90 00),
  • semințe de floarea-soarelui, zdrobite sau nezdrobite (1206 00 91 00 și 1206 00 99 00).

Hotărârea extinde și regimul de licențiere și cote pentru exportul de zahăr către UE, într-un volum de 100.000 de tone. Cota urmează să fie repartizată producătorilor de zahăr proporțional cu volumele produse în anul 2025.

Această măsură continuă coordonarea Ucrainei cu CoE și statele de frontieră pentru a echilibra comerțul agricol și a preveni distorsiunile de piață, menținând, totodată, oportunitățile de export pentru producătorii interni.

FAO lansează un nou proiect pentru susținerea micilor fermieri din Moldova

0

Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a lansat a doua fază a Programului pentru Piețe Reziliente și Incluzive, o inițiativă menită să sprijine micii fermieri din Republica Moldova în procesul de adaptare la schimbările climatice și la cerințele piețelor moderne.

Proiectul, implementat în comun de FAO și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), beneficiază de sprijinul financiar al Elveției și se va desfășura pe parcursul a patru ani.

Proiectul își propune să ofere soluții pe termen lung fermierilor afectați de secetă, instabilitate socioeconomică și efectele războiului din Ucraina, într-un context în care Republica Moldova avansează pe traseul integrării europene.

Obiectivul central este creșterea competitivității și adaptarea la standarde mai riguroase de calitate, siguranță și sustenabilitate.

Lansarea oficială și direcția de acțiune

Proiectul a fost lansat pe 13 noiembrie 2025, la Chișinău, în cadrul unui atelier care a reunit instituții publice, parteneri de dezvoltare și organizații ale fermierilor. Evenimentul a scos în evidență necesitatea unei abordări sistemice.

Ina Butucel, Secretar General Adjunct al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, a accentuat amploarea vulnerabilității agricole și necesitatea unor politici pe termen lung.

„Amenințările cu care se confruntă micii fermieri – de la criza de secetă care continuă, până la instabilitatea socioeconomică – cer mult mai mult decât intervenții de urgență”, a afirmat Butucel. „Acest proiect schimbă perspectiva: ne concentrăm pe politici durabile pentru un viitor competitiv și rezilient al sectorului agroalimentar.”

Extinderea sprijinului: de la 17 000 la peste 25 000 de beneficiari

Prima fază a programului a oferit asistență pentru 17 000 de fermieri mici. În faza actuală, FAO și PNUD își propun să ajungă la peste 25 000 de fermieri și gospodării agricole.

Pentru mulți dintre aceștia, vulnerabilitatea poate deveni un punct de pornire pentru dezvoltarea unei agriculturi comerciale.

Tudor Robu, Reprezentant adjunct al FAO în Republica Moldova, a subliniat continuitatea expertizei organizației în modernizarea agriculturii și în sprijinirea fermierilor vulnerabili.

Sprijinul Elveției pentru reziliență și dezvoltare durabilă

Elveția continuă să fie unul dintre principalii susținători ai programului. Simone Di Stefano, Director adjunct al Biroului de Cooperare al Elveției în Republica Moldova, a explicat de ce sprijinul elvețian rămâne constant.

„Urmărim să abordăm efectele crizelor, precum războiul din Ucraina și schimbările climatice. Am alocat o sumă substanțială pentru următoarea fază a programului, care vizează dezvoltarea economică durabilă și consolidarea rezilienței fermierilor.”

Lanțuri valorice, școli de câmp și clustere de fermieri

Proiectul adoptă o abordare participativă, orientată spre nevoile fermierilor mici. Printre activitățile principale se numără:

  • consolidarea a patru lanțuri valorice: creșterea bovinelor, legume, culturi de bază și fructe de pădure
  • înființarea Școlilor de Câmp pentru Fermieri, pentru o învățare practică și colaborativă
  • formarea clusterelor de fermieri, ca instrumente de cooperare și acces la piață.

Aceste componentă urmăresc atât creșterea cunoștințelor tehnice, cât și consolidarea capacităților organizaționale și instituționale.

Sprijin pentru politici agricole moderne și adaptate la schimbările climatice

Proiectul va colabora cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare pentru dezvoltarea unui cadru normativ care să faciliteze tranziția fermierilor către practici prietenoase cu mediul și adaptate la schimbările climatice.

Vor fi promovate mecanisme de subvenționare și granturi pentru micii fermieri, iar până la 50 de administrații publice locale vor fi ajutate să integreze adaptarea climatică în planurile lor de dezvoltare.

Un element important al proiectului este implementarea Sistemului FAO de Indexare a Stresului Agricol, care va permite monitorizarea în timp real a condițiilor de secetă și transmiterea avertizărilor timpurii prin Serviciul Hidrometeorologic de Stat.

Creșterea competitivității: integrarea a 500 de fermieri mici în procesele de piață

Un obiectiv important este sprijinirea a 500 de fermieri mici în integrarea pe piețele locale și externe, prin:

  • standarde de calitate superioare
  • diversificarea piețelor
  • creșterea vânzărilor
  • formarea a patru clustere de fermieri
  • dezvoltarea a 20 de inițiative de agricultură contractată.

Top raioane cu cei mai mulți beneficiari de subvenții în Moldova în 2024

0

Pentru mulți fermieri, o întrebare rămâne mereu deschisă: „Cum se distribuie subvențiile în țară? Ce se întâmplă în raionul meu, dar și în raioanele vecine?”

Imaginea de ansamblu realizată datorită datelor disponibile la AIPA pentru anul 2024 arată diferențe între raioane și structura categoriilor de întreprinderi beneficiare – micro, mici, mijlocii și mari.

În total, în 2024 au fost 4458 de beneficiari de subvenții la nivel național. 16 beneficiari s-au inclus în categoria întreprinderilor non-agricole.

Raioanele cu cei mai mulți beneficiari de subvenții

Cele mai mari totaluri de beneficiari în 2024 sunt concentrate în câteva raioane puternic orientate spre programele AIPA. Liderii la număr de beneficiari sunt:

  1. Cahul – 239 beneficiari (145 micro, 47 mici, 36 mijlocii, 11 mari)
  2. Briceni – 235 beneficiari (127 micro, 61 mici, 34 mijlocii, 13 mari)
  3. Edineț – 233 beneficiari (142 micro, 52 mici, 31 mijlocii, 8 mari)
  4. Hîncești – 226 beneficiari (167 micro, 46 mici, 6 mijlocii, 7 mari)
  5. Orhei – 206 beneficiari (174 micro, 27 mici, 2 mijlocii, 3 mari)
  6. Comrat – 162 beneficiari (129 micro, 24 mici, 9 mijlocii, 0 mari)

Aceste raioane sunt cele care au depus și au obținut cele mai multe cereri aprobate de subvenții, depășind fiecare pragul de 160–200 de beneficiari.

Raioanele cu cele mai puține cereri aprobate

În partea inferioară a clasamentului se află raioanele unde numărul beneficiarilor este foarte redus:

  1. Bălți – 4 beneficiari (2 micro, 1 mic, 1 mijlociu, 0 mari)
  2. Dubăsari – 35 beneficiari (19 micro, 13 mici, 3 mijlocii, 0 mari)
  3. Basarabeasca – 53 beneficiari (45 micro, 5 mici, 3 mijlocii, 0 mari)
  4. Vulcănești – 56 beneficiari (33 micro, 9 mici, 12 mijlocii, 2 mari)
  5. Leova – 67 beneficiari (48 micro, 18 mici, 0 mijlocii, 1 mare).

Cum se împart beneficiarii pe categorii?

Microîntreprinderile – lideri cu 2931 beneficiari

Este categoria care adună cele mai multe cereri aprobate. Cele mai multe microîntreprinderi se găsesc în:

  • Orhei – 174
  • Hîncești – 167
  • Cahul – 145
  • Edineț – 142
  • Comrat – 129
  • Briceni – 127.

Întreprinderile mici – 949 beneficiari

Categoria de întreprinderi mici completează imaginea cu o distribuție variată:

  • Briceni – 61
  • Edineț – 52
  • Glodeni – 51
  • Hîncești – 46
  • Dondușeni – 40
  • Rîșcani – 40.

În unele raioane, categoria este foarte redusă, precum în Bălți (1) sau Basarabeasca (5).

Întreprinderile mijlocii – 420 beneficiari

Categoria mijlocie este prezentă în aproape toate raioanele, dar cu diferențe destul de mari:

  • Cahul – 36
  • Briceni – 34
  • Edineț – 31
  • Ștefan Vodă – 25
  • Ocnița – 24

Rezina, Leova și Telenești nu au avut beneficiari mijlocii în 2024.

Întreprinderile mari – 158 beneficiari

Este categoria cu cea mai mică prezență la nivel național:

  • Ștefan Vodă – 14
  • Cantemir – 14
  • Briceni – 13
  • Cahul – 11
  • Căușeni – 11

Numeroase raioane au între 0 și 2 beneficiari mari.

Moldova își menține poziția a cincea în topul furnizorilor de miez de nucă pentru UE

0

Potrivit datelor prezentate de Mundus Agri, livrările de miez de nucă din Republica Moldova către piața europeană s-au menținut la nivelul anului trecut, fapt care permite țării să păstreze locul al cincilea în clasamentul celor mai mari exportatori către UE.

În fața Moldovei se situează Ucraina (13,87 mii tone în primele trei trimestre ale anului 2025), Chile (17,14 mii tone), China (24,14 mii tone) și Statele Unite ale Americii (54,95 mii tone), notează Logos-pres.

La nivel european, importurile totale de miez de nucă au crescut cu 12,1% în perioada ianuarie-octombrie 2025, ajungând la 116,5 mii tone, conform aceleiași surse.

Creșterea se datorează în principal volumelor suplimentare provenite din China, care și-a majorat exporturile către UE cu 269%. În contrast, SUA – liderul tradițional al pieței – și-au redus livrările cu 14,7% în primele trei trimestre ale anului.

Exporturile din Ucraina și Republica Moldova către Uniunea Europeană au rămas stabile, cu variații minore: minus 0,9% pentru Ucraina și minus 0,6% pentru Moldova.

Reprezentanții Asociației Nucicultorilor din Republica Moldova precizează că majoritatea volumelor exportate și incluse în statisticile oficiale provine din recolta anului 2024.

Totuși, în pofida unei campanii de recoltare prelungite și a unui debut întârziat al sezonului de export, Moldova a reușit deja să livreze în UE câteva sute de tone de nucă din noua recoltă.

De asemenea, Turcia rămâne piața externă secundară ca importanță, iar exporturile către această destinație sunt în creștere.

Membrii asociației consideră că stocurile reduse de nuci rămase din anul precedent reprezintă principalul factor care a stimulat mobilizarea exportatorilor la începutul actualului sezon de marketing.

Această situație explică, printre altele, și diminuarea livrărilor din SUA către UE în lunile de vară și la începutul toamnei.

Pentru noul sezon, provocarea centrală ține de majorarea recoltei de nuci în numeroase țări exportatoare, context care ar putea influența competiția pe piața europeană și dinamica prețurilor în următoarele luni.