joi, 10 octombrie, 2024
17.2 C
Chișinău
HomepageAgroEcoBoli în livezile de sâmburoase ecologice - control

Boli în livezile de sâmburoase ecologice – control

Recomandate

Principalele boli ale speciilor sâmburoase includ monilioza și putregaiul brun al fructelor, ulcerația sau cancerul bacterian, ciuruirea micotică a frunzelor, antracnoza sau cocomicoza cireșului, bășicarea frunzelor, vărsatul prunului, numit și Șarka, și virusul cireșelor mici.

Monililioza și putregaiul brun al fructelor

putregaiul brun al fructelor

Monililioza și putregaiul brun al fructelor sunt cauzate de diferite ciuperci din familia Monilinia. Boala afectează toate speciile de sâmburoase, inclusiv cireșul, prunul, caisul și piersicul, precum și sămânțoasele (cum ar fi mărul, părul și gutuiul).

Ciuperca iernează pe țesutul infectat, cum ar fi fructe mumificate, resturi de flori și lăstari, fructele rămase pe pom fiind sursa principală de infecție în primăvara următoare.

Ploaia, roua abundentă și vremea rece în timpul înfloririi favorizează infecția. Fructele rănite, de exemplu, de înțepăturile dăunătorilor sau crăpăturile cauzate de către ploaie, sunt deosebit de susceptibile la infestare.

Ulcerația bacteriană sau apoplexia sâmburoaselor

apoplexia samburoaselor

Ulcerația bacteriană sau apoplexia sâmburoaselor cauzată de bacteria Pseudomonas syringae, afectează mai multe specii, inclusiv toate speciile sâmburoase – cireș, prun, cais și piersic.

Atacă cel mai sever cireșul și caisul. Infecția bacteriană se produce prin pătrunderea în răni mici ce apar după operațiunea de tăiere a pomilor și crăpăturile produse de îngheț, dar și prin stomatele frunzelor.

Vremea umedă și schimbările bruște de temperatură sunt deosebit de propice pentru infecție. Infecțiile din timpul verii provoacă simptome pe frunze, dar nu penetrează trunchiul pomilor.

Ciuruirea frunzelor sau clasterosporioza

ciuruirea frunzelor

Ciuruirea frunzelor sau clasterosporioza este cauzată de ciupercile Stigmina carpophila, anterior numită Coryneum beijerinckii, și Wilsonomyces carpophilus.

Cireșul și prunul sunt deosebit de susceptibile, în timp ce infecțiile sunt posibile și la piersic și cais. Ciuperca iernează pe lăstarii infectați, fructele mumificate și frunzele căzute.

Infecțiile sunt posibile de la deschiderea mugurilor până în iunie, în condiții de umiditate și temperaturi de peste 10 °C, în timp ce infecțiile timpurii provoacă cele mai mari daune.

Presiunea puternică a infecției este posibilă în ani sau zone cu precipitații mari în primăvară și/sau formarea frecventă a ceții.

Pătarea purpurie a frunzelor de cireș

antracnoza cires

Pătarea purpurie a frunzelor de cireș, numită și antracnoza și cocomicoza cireșului poate fi o boală devastatoare pentru cireș, vișinul este mai sensibil decât cireșul. Poate apărea și la prun. Ciuperca iernează sub formă de miceliu în frunze.

Perioada principală de infecție este în a doua jumătate a lunii mai. Vremea caldă și umedă stimulează infecția, în timp ce seceta prelungită reduce dramatic capacitatea de germinare a sporilor.

Bășicarea frunzelor

basicarea frunzelor

Bășicarea frunzelor este o boală cauzată de ciuperca Taphrina deformans. Ciuperca iernează sub formă de pseudomiceliu pe solzii mugurilor și lăstari.

Infecția mugurilor are loc foarte devreme, în timpul umflării mugurilor, de la sfârșitul lunii februarie până la începutul lunii martie.

Când temperaturile depășesc 10°C, infecțiile sunt posibile încă din luna ianuarie. Vremea umedă favorizează dezvoltarea și răspândirea bolii.

Vărsatul prunului

varsatul prunelor

Vărsatul prunului (Plum pox virus, numită și sharka) este cea mai distructivă boală virală a speciilor sâmburoase și infectează în principal prunul, dar și caisul, piersicul, nectarinul, cireșul și vișinul.

Boala este cauzată de virusul Plum pox, diferite tulpini ale virusului infectând diferite specii sâmburoase. Transmiterea bolii are loc în principal prin materialul săditor infectat și prin insecte sugătoare, cum sunt afidele în livezi, acestea fiind vectorul răspândirii, dar poate fi răspândită și prin tăierea pomilor cu dispozitive de tăiere nedezinfectate.

Boala virusul cireșelor mici

virusul cireselor mici

Boala virusul cireșelor mici este cauzată de două virusuri, Little cherry virus 1 și 2, și afectează cireșul și vișinul. Boala apare adesea în formă latentă, adică fără simptome, și este răspândită prin materialul săditor.

Virusul cireșelor mici 2 poate fi răspândit și de sfredelitorul arțarului (Caulocampus acericaulis). Pentru virusul cireșelor mici 2 nu se cunoaște în prezent niciun vector.

Virusul cireșelor mici poate fi depistată în mod fiabil în livezi prin analiză de laborator. Gestionarea bolii constă în plantarea de material săditor sănătos, precum și monitorizarea dăunătorului vector în cazul confirmării infecției cu virusul cireșelor mici 2.

Măsurile de control direct includ distrugerea tuturor pomilor infestați și protejarea pomilor împotriva insectelor dăunătoare vector.

Referințe:

  • A. Häseli, P. Stefani (2020). Ghid: Protecția culturilor sâmburoare în agricultura ecologică. (disponibil și în limba română)
  • Virusul cireșelor mici.
  • G.N. Agrios (2005). Plant Pathology. 5th Edition, Elsevier Academic Press, Amsterdam
  • A. Narmani, R. Bertrand, M. Arzanlou, A. Babai-Ahari, M. Stadler (2018). New secondary metabolites produced by the phytopathogenic fungus Wilsonomyces carpophilus. Phytochemistry Letters.
  • Final report on the scope and results of a targeted survey of the occurrence of viruses causing low fertility of cherries and sour cherries in 2021. (disponibil doar în cehă)
  • G. Schlesingerová (2012). Cherry low fertility: little cherry disease. Ministry of Agriculture in cooperation with the State Phytosanitary Administration. (disponibil doar în cehă)

(!) Ai o întrebare legată de agricultura durabilă? Ne-o poți adresa pe adresa de email [email protected] sau în grupurile de Viber Agrobiznes Club și AgroEco. Săptămânal, răspundem la întrebările relevante împreună cu experții din domeniu. Răspunsurile le puteți găsi mai jos, dar le publicăm și pe Viber, Newsletter sau Facebook.

Video

Video thumbnail
Webinar: Protecția biologică a plantelor în agricultura ecologică
03:20:26
Video thumbnail
Protecția culturilor sâmburoase și semințoase în agricultura ecologică
34:19
Video thumbnail
Protecția plantelor în legumicultura ecologică
43:22
Video thumbnail
Tendințe în protecția biologică a plantelor: modificări din noul Regulament al UE
31:09
Video thumbnail
Apicultura ecologică în Republica Moldova. Prezentare broșuri (FiBL), Elveția
39:07
Video thumbnail
Ferme de găini crescute în sistem free-range. Prezentare broșuri (FiBL), Elveția
30:04
Video thumbnail
Dilema agriculturii ecologice: agricultura bazată pe plante și /sau agricultură cu sector zootehnic
35:13
Video thumbnail
Realitățile și soluțiile de dezvoltare în Moldova a sectorului zootehnic ecologic
06:35
Video thumbnail
Cultivarea prunului în sistem ecologic
05:09
Video thumbnail
Cultivarea ecologică a tomatelor în teren protejat
05:21
Video thumbnail
Webinar „Produse cu valoare adăugată înaltă și lanțurile valorice în agricultura durabilă”
02:25:45
Video thumbnail
Sustenabilitatea si calitatea alimentelor ecologice
20:18
Video thumbnail
Produsele horticole ecologice si lanturile valorice
22:17
Video thumbnail
Lanturile valorice scurte in piata locala
23:38
Video thumbnail
Culturile cerealiere, oleaginoase si leguminoase ecologice prin prisma lanturilor valorice
13:52
Video thumbnail
Webinar: Agricultura ecologică și efectul schimbărilor climatice
03:23:41
Video thumbnail
Boris Boincean: Managementul durabil și reziliența solurilor în agricultura durabilă
18:52
Video thumbnail
Nicolas Lefebvre: Tendințe actuale în agricultura ecologică a lumii
36:27
Video thumbnail
Ulrich Koepke: Reducerea încălzirii globale prin aplicarea practicilor agricole durabile
26:59
Video thumbnail
Mark Measures: Agroecologia și agricultura ecologică - similarități și diferențe
25:33
Video thumbnail
Compostul - unul dintre cele mai eficiente îngrășăminte organice - Experiența Micu&Co
05:51
Video thumbnail
Sfaturi la înființarea unei ferme eco de păsări
03:25
Video thumbnail
Culturile de acoperire - soluția pentru un sol sănătos și cu structură bună
05:25
Video thumbnail
Albinele-zidar pentru o polenizare eficientă în livezile de cireș. BioFruitNet
03:06
Video thumbnail
Fâșiile de flori în culturile arabile: semințe și cultivare
05:12
Video thumbnail
Controlul buruienilor
04:28
Video thumbnail
Certificarea Eco
06:10
Video thumbnail
Fâșiile forestiere
04:33
Video thumbnail
Design-ul fermei eco
05:54
Video thumbnail
Colectarea apei de ploaie
03:53
Video thumbnail
Crearea biodiversității pentru prevenirea bolilor și dăunătorilor la fermă
05:02
Video thumbnail
Metode mecanice de gestionarea a buruienilor în legumicultură
20:05
Video thumbnail
Cultivarea amestecurilor de culturi (borceaguri) dintre leguminoase pentru boabe și cereale spicoase
08:18
Video thumbnail
Uscarea ierburilor și hameiului - sfaturi pentru uscarea plantelor în loturi mici
03:46
Video thumbnail
Reinventarea protecției ecologice a plantelor (tutorial cu Claudia Daniel)
12:03
Video thumbnail
Promovarea biodiversității în plantațiile viticole
14:46
Video thumbnail
Înierbarea printre rânduri
04:03
Video thumbnail
Lucrarea solului în agricultura ecologică la culturile cerealiere
03:40
Video thumbnail
Analiza solului
03:45
Video thumbnail
Cultivarea cartofilor timpurii
06:58
Video thumbnail
Asolamentul
05:15
Video thumbnail
Testarea apei
03:17
Video thumbnail
Gîndacul păros
04:17
Video thumbnail
Îngrășămintele verzi
04:12
Video thumbnail
MULCIREA
05:28
Video thumbnail
Protecția legumelor
04:55
Video thumbnail
Îngrășămintele verzi în Alpii de Sud (Guizotia, sorg, mazăre de iarnă, hrișcă)
03:09
Video thumbnail
Cum să instalați o capcană pentru a estima numărul de păianjeni și gândaci prădători
01:10
Video thumbnail
5 teste simple pentru evaluarea calității solului
09:04
Video thumbnail
Instrumente manuale Terrateck pentru grădinărit - sapa de legume și plantatorul de „hârtie”
02:55

Citește și ›

AgroEco

Alătură-te pe Viber grupului producătorilor și pasionaților de agricultură organică din Moldova!

AgroEco