Sol obosit și recoltă slăbită: unde au rupt echilibrul agricol fermierii moldoveni

Biolab
-
0
Sol obosit și recoltă slăbită: unde au rupt echilibrul agricol fermierii moldoveni

În ultimul deceniu, agricultura Moldovei s-a modernizat vizibil – tractoare noi, sisteme de irigație, fertilizanți de generație nouă, dar în spatele acestor investiții, un factor critic a fost adesea neglijat: starea reală a solului.

Solul nu este un material inert, ci un organism viu care respiră, transformă și hrănește plantele, iar ca orice organism, el obosește atunci când este suprasolicitat, hrănit incorect sau ignorat prea mult timp.

Analizele efectuate în ultimii ani arată un fenomen îngrijorător: în majoritatea zonelor agricole din țară, solurile dau semne clare de epuizare.

pH-ul este dezechilibrat, conținutul de humus scade anual, iar în multe regiuni sodiul și carbonatul activ de calciu blochează absorbția nutrienților esențiali.

Unde s-a rupt echilibrul agricol

  1. Fertilizarea instinctivă, fără analiză prealabilă.

Unii fermieri continuă să aplice aceleași tipuri și doze de îngrășăminte, indiferent de cultură, sol sau an agricol. În timp, aceasta duce la acumulări toxice sau carențe invizibile – în special la fosfor și potasiu.

2. Monocultura și rotația insuficientă a culturilor.

Pământul cultivat an de an cu porumb sau floarea-soarelui nu are timp să se regenereze biologic. Microorganismele benefice dispar, iar solul se compactează.

3. Irigarea cu apă necontrolată chimic.

Multe surse de apă conțin sodiu, bicarbonat și sulf care afectează structura solului și blochează nutrienții. Fără analiza apei de irigație, solul se transformă încet într-un teren alcalin, greu de refăcut.

4. Ignorarea materiei organice.

Solurile Moldovei pierd anual între 0,05 și 0,1% humus. Fără compost, gunoi de grajd sau culturi verzi, solul își pierde „rezerva de viață” și devine inert.

Cum recunoști un sol obosit

  • plantele răsar uniform, dar stagnează în fazele de creștere;
  • frunzele se îngălbenesc chiar și după fertilizare;
  • culturile reacționează slab la ploaie sau irigare;
  • productivitatea scade constant, deși tehnologia rămâne aceeași.

Aceste simptome nu sunt vizibile imediat – ele se acumulează lent, an după an.

De aceea, analiza de sol este singurul instrument capabil să arate ce se întâmplă în profunzime: nivelul real al azotului, potasiului, fosforului, pH-ul, salinitatea, conținutul de calciu activ, sodiu și humus.

Reglementări noi: Cartea Istoriei Câmpului – pas obligatoriu spre agricultură durabilă

În următoarea periodă, agricultura Republicii Moldova va intra într-o nouă etapă de monitorizare și trasabilitate a solurilor, prin implementarea Cartea Istoriei Câmpului – un document tehnic ce va înregistra istoria agronomică a fiecărei parcele.

Acesta are ca obiectiv prevenirea degradării solurilor și crearea unui sistem național de monitorizare permanentă a fertilității.

Va include rezultatele analizelor de sol, culturile anterioare, lucrările efectuate și recomandările de fertilizare.

Pentru fermieri, acest pas este o obligație, dar și un avantaj. Cartea Istoriei Câmpului va deveni dovada unei gestionări responsabile a terenurilor, condiție de bază pentru obținerea subvențiilor, certificărilor ecologice și accesului la fondurile europene.

Astfel se vor furniza constant date științifice care stau la baza fiecărei „fișe de sănătate” a solului.

Analizele de sol – oglinda chimică a pământului 

Laboratorul Biolab Test din Chișinău oferă fermierilor o radiografie completă a solului:

  • determinarea conținutului de macro- și microelemente;
  • stabilirea gradului de salinizare și alcalinitate;
  • identificarea dezechilibrelor care reduc randamentul;
  • interpretare agronomică cu recomandări practice pentru fertilizare și refacerea solului.

Prin metode moderne de analiză, fiecare probă devine o sursă de date utile, iar într-un final obțineți un raport detaliat, personalizat pentru fiecare fermă.

Fără diagnostic, nu există progres

Un sol obosit nu este un verdict final, ci un semnal de alarmă. Regenerarea începe cu cunoaștere, nu cu presupuneri. Fermierii care analizează solul în toamnă își pregătesc deja recolta viitoare.

Programează acum testarea solului la Biolab Test. Pentru că un pământ înțeles este un pământ care rodește.

Pentru mai multe detalii despre testarea solului și apei – apelați acum la 067777997 sau 022 600 700.

De la tratamente și fertilizări la culturi de acoperire – rezultatele utilizării dronelor DJI în Moldova

Agrobiznes
-
0
De la tratamente și fertilizări la culturi de acoperire – rezultatele utilizării dronelor DJI în Moldova

Dronele agricole au devenit, în ultimii ani, o unealtă foarte utilă pentru fermierii care urmăresc eficiența. Modelele DJI, disponibile la Dron Assistance, își confirmă versatilitatea, fiind folosite cu succes pentru aplicarea tratamentelor, îngrășămintelor, dar și distribuirea culturilor de acoperire.

Utilitatea acestora s-a confirmat recent și în cadrul unui seminar organizat la Centrul Național de Cercetări și Producere Semințe Bălți (CNCPS), cu participarea companiei Dron Assistance, distribuitor oficial DJI.

Evenimentul a adus în prim-plan experiențele fermierilor care folosesc deja dronele în lucrările de semănat, fertilizare sau protecție a culturilor, demonstrând că această tehnologie poate înlocui mai multe etape mecanizate, cu un consum minim de resurse.

Important! La moment, producătorii agricoli pot accesa subvenții de 50% din costul dronelor utilizate în protecția culturilor agricole, dar nu mai mult de 200 de mii de lei per beneficiar pentru investițiile care au fost inițiate în anii 2024 și 2025 și finalizate în anul 2026.

Versatilitate și precizie în câmp

Dronele DJI sunt concepute pentru a răspunde diverselor nevoi din agricultură – de la împrăștierea semințelor și aplicarea uniformă a îngrășămintelor, tratamentelor, până la cartografierea digitală și analiza vegetației.

Sistemul RTK de poziționare centimetrică și senzorii radar de evitare a obstacolelor le permit să execute lucrări cu o acuratețe remarcabilă, inclusiv în zone greu accesibile utilajelor tradiționale.

În contextul fermelor din Republica Moldova, unde terenurile sunt adesea fragmentate și condițiile variază, flexibilitatea dronelor reprezintă un avantaj major.

Ele pot interveni în vegetație pentru înființarea culturilor verzi, pot aplica tratamente în faze sensibile ale vegetației și pot reduce semnificativ pierderile de substanțe sau deteriorarea culturilor.

Alexei Micu: „Am fost printre primii care am înființat culturi de acoperire cu dronele DJI”

Pentru fermierii care mizează pe agricultura durabilă, dronele DJI nu mai sunt o noutate, ci o soluție dovedită.

Printre primii care au experimentat aplicarea culturilor de acoperire cu aceste echipamente se numără Alexei Micu, fondatorul companiei Micu&CO SRL, o fermă certificată ecologic.

„Fiind certificați ecologic și interesați de practicile regenerative ale solului, am început a colabora cu Dron Assistance încă acum vreo patru ani, fiind printre primii care am căutat să distribuim semințele de îngrășăminte verzi cu dronele în culturi”, povestește fermierul.

„Am testat eficiența dronelor DJI în secară, porumb, floarea-soarelui și grâu pe o suprafață de 60 de hectare. Concluzia a fost că dronele ne sunt utile în distribuirea semințelor, mai ales până la recoltare, economisind timp și bani. După recoltare, culturile verzi au un start mai activ, datorită umidității din sol.”

Experiența fermei Micu&CO arată că dronele nu doar simplifică lucrările, ci optimizează timpii de reacție.

În momentul în care umiditatea reziduală din sol poate fi valorificată pentru germinarea rapidă a semințelor, drona devine un instrument foarte bun.

Iulian Olaru: „De eficiența dronelor de la Dron Assistance ne-am convins nu o dată”

Versatilitatea dronelor DJI se manifestă și în protecția culturilor în vegetație – o etapă în care pierderile pot fi considerabile, dacă tratamentele se aplică prin metode clasice.

Iulian Olaru, consultant agronom în zona de nord, confirmă acest lucru din propria experiență:

„De eficiența dronelor ne-am convins nu o dată, mai ales în cultura de rapiță în vegetație, atunci când sunt necesare tratamente, dar pierderile ce vin realizându-le cu stropitoarea clasică ajung a fi mari. În dronă am văzut rapiditate, eficiență și plus valoarea adusă de evitarea distrugerii unei părți de culturi. Pe lângă rapiță, am utilizat drona și la alte culturi, astfel suntem foarte mulțumiți. O vom testa și la înființarea culturilor de acoperire. Dronele furnizate de Dron Assistance sunt un suport foarte bun pentru realizarea mai multor lucrări.”

Astfel de experiențe din teren confirmă ceea ce specialiștii DJI susțin: o dronă bine calibrată poate asigura o distribuție uniformă, cu pierderi minime de soluție și fără deteriorarea mecanică a plantelor.

În plus, lucrările pot fi efectuate în perioade când terenul nu permite accesul utilajelor grele – un avantaj în condițiile schimbărilor climatice și ale ploilor neregulate.

Despre Dron Assistance

Dron Assistance a contribuit la popularizarea dronelor agricole în Republica Moldova, oferind echipamentele DJI, instruire practică, service și consultanță tehnică.

În prezent, tot mai multe exploatații agricole – de la ferme de câteva zeci de hectare până la gospodării mari – folosesc drone pentru împrăștierea îngrășămintelor, semănatul culturilor verzi și aplicarea tratamentelor fitosanitare.

Aceeași dronă poate acoperi lucrări complet diferite, în funcție de accesoriile utilizate, fiind un echipament multifuncțional și economic.

Pentru mai multe detalii accesați droneagro.md.

Prognoza WAPA privind recolta europeană de mere și pere

Agrobiznes
-
0
Prognoza WAPA privind recolta europeană de mere și pere

Asociația Mondială a Producătorilor de Mere și Pere (WAPA) a actualizat prognoza europeană pentru mere și pere 2025/2026, lansată inițial la Prognosfruit, în august 2025.

Condițiile meteorologice favorabile din finalul verii au contribuit la o dezvoltare mai bună a fructelor, atât ca dimensiune, cât și colorare, în special pentru soiurile de medii și tardive.

Astfel, noile estimări indică o creștere moderată a producției – aproximativ 11 milioane de tone de mere și peste 1,8 milioane de tone de pere.

Volumele totale rămân însă sub potențialul maxim de 13 milioane de tone la mere și peste 2 milioane de tone la pere, ceea ce confirmă o recoltă europeană medie spre scăzută pentru sezonul 2025/2026.

„Deși recolta din acest an este ușor mai mare decât se estima inițial, piața europeană a merelor și perelor rămâne bine echilibrată. Producția se menține sub potențialul maxim, iar noile oportunități de export oferă o perspectivă pozitivă pentru sezon”, a declarat Philippe Binard, în numele Prognosfruit.

Estimarea actualizată crește producția de mere din UE cu 5%, de la 10,4 milioane la 10,9-11 milioane de tone. În aceste condiții, recolta din 2025 se situează pe locul al șaselea al deceniului, mult sub vârful din 2018, de 13,2 milioane de tone.

Producția de pere este acum estimată la puțin peste 1,8 milioane de tone, ușor peste nivelul prognozat în august.

Este al treilea an consecutiv cu o recoltă redusă și al patrulea cel mai mic nivel din ultimul deceniu, departe de recordul din 2010, de 2,7 milioane de tone.

WAPA subliniază că actualizările de prognoză sunt normale, întrucât condițiile meteo din perioada finală a recoltării, în noiembrie, pot influența semnificativ dimensiunea fructelor și randamentele estimate în august.

Producția de mere și pere – situație pe țări

După o primăvară dificilă, marcată de înghețuri târzii, polenizare slabă și secetă la începutul verii, condițiile s-au îmbunătățit în septembrie, când ploile și temperaturile moderate au susținut randamente mai bune în mai multe state membre ale UE.

Revizuirile principale includ creșteri în: Polonia (+400.000 tone), Germania (+60.000–80.000 tone), Belgia (+20.000 tone), Țările de Jos (+10.000 tone) și Franța (+20.000 tone).

Mai mulți contributori Prognosfruit, inclusiv Italia și Austria, își actualizează în continuare cifrele, urmând finalizarea recoltării la sfârșitul lunii noiembrie.

Pentru pere, creșteri se observă în Belgia (+25.000 tone), Țările de Jos (+10.000 tone) și Franța (+10.000 tone), parțial compensate de o scădere suplimentară în Italia (-9.000 tone).

Deși vânzările timpurii au fost lente în unele țări, din cauza producției abundente din grădini și a prudenței consumatorilor, piața a început să se dinamizeze, susținută de o cerere internă solidă și de noi oportunități de export.

Exporturi și provocări comerciale

Unele probleme de calitate au dus la redirecționarea unui volum mai mare către sectorul de procesare, ceea ce a echilibrat piața fructelor proaspete și ar putea reduce stocurile disponibile pentru vânzare directă mai târziu în sezon.

În pofida provocărilor geopolitice, exporturile sunt în plină desfășurare, cu volume în creștere cu 20% față de anul precedent, impulsionate de producția mai scăzută din Turcia.

Această evoluție creează oportunități pentru exportatorii din UE pe piețele din Orientul Mijlociu, India și Africa de Nord (în special Egipt și Libia), precum și în Asia de Sud-Est și America Latină.

Merele și perele rămân categorii de bază în coșul de fructe al consumatorilor europeni, oferind o diversitate de soiuri pe tot parcursul anului.

Potrivit WAPA, sectorul are nevoie de o viziune agricolă clară la nivelul UE și de o reformă coerentă a Politicii Agricole Comune (PAC) pentru a-și menține competitivitatea și atractivitatea în fața schimbului generațional din agricultură.

Egiptul a achiziționat 500 de mii de tone de grâu din regiunea Mării Negre

Agrobiznes
-
0
Egiptul a achiziționat 500 de mii de tone de grâu din regiunea Mării Negre

Agenția de stat egipteană pentru achiziția de grâu, Mostakbal Misr, a contractat în jur de o jumătate de milion de tone de grâu provenit din regiunea Mării Negre, pentru livrare în lunile decembrie și ianuarie, potrivit unei surse apropiate situației.

Tranzacțiile includ 200.000 de tone din Rusia, 150.000 de tone din Bulgaria și peste 130.000 de tone din Ucraina, a precizat sursa.

Agenția poartă, de asemenea, discuții pentru achiziționarea altor 500.000 de tone de grâu din surse diverse, un acord fiind așteptat la începutul lunii decembrie.

Egiptul rămâne cel mai mare importator de grâu din lume, iar achizițiile sale sunt atent urmărite ca indicator al cererii globale și al competitivității furnizorilor.

Potrivit estimărilor Departamentului Agriculturii al Statelor Unite (USDA), importurile de grâu ale Egiptului vor atinge în acest sezon un nivel record de 13 milioane de tone.

Țara nord-africană se află deja într-o campanie accelerată de cumpărări. În luna octombrie, Egiptul a achiziționat aproximativ 1 milion de tone de grâu din țările regiunii Mării Negre, dar și din Franța și Kazahstan, livrările fiind programate până la începutul lunii decembrie.

Mostakbal Misr a preluat, la sfârșitul anului trecut, responsabilitatea pentru importurile guvernamentale de grâu, înlocuind Autoritatea Generală pentru Bunuri de Consum (GASC).

Conform aceleiași surse, rezervele actuale de grâu ale Egiptului sunt suficiente până la sfârșitul lunii februarie 2026.

Ucraina dezvoltă un sistem digital pentru monitorizarea exporturilor de soia și rapiță

Agrobiznes
-
0
Ucraina dezvoltă un sistem digital pentru monitorizarea exporturilor de soia și rapiță

Guvernul Ucrainei lucrează la un nou instrument digital menit să aducă mai multă transparență și eficiență în gestionarea exporturilor de produse agricole strategice, precum soia și rapița.

Ministerul Economiei, Mediului și Agriculturii anunță crearea unui sistem unificat de monitorizare în timp real, care va permite un control mai riguros asupra plăților vamale și a fluxurilor comerciale.

Un pas spre digitalizarea completă a exporturilor

Potrivit ministrului Oleksii Soboliev, proiectul vizează implementarea unei platforme de tip registru de stat, interconectată cu bazele de date ale autorităților vamale și fiscale.

Astfel, instituțiile implicate vor putea schimba automat informații privind volumele exportate, originea mărfurilor și taxele aferente. Lansarea sistemului este planificată până în septembrie 2026.

„Ne dorim un sistem similar celui folosit pentru administrarea electronică a TVA-ului (SEА VAT), care să funcționeze cu același nivel de precizie și transparență”, a explicat Soboliev într-un interviu pentru Forbes.ua.

Creșterea procesării interne – efect direct al taxelor la export

Datele preliminare arată că, după introducerea taxelor la export pentru soia și rapiță, o parte tot mai mare din materia primă rămâne în țară pentru procesare.

Acest fenomen a contribuit deja la extinderea capacităților interne de producție și la consolidarea sectorului de procesare agricolă.

Ministerul consideră că noul sistem digital va sprijini această tendință, oferind un cadru de monitorizare și reducând riscul de evaziune fiscală sau raportări eronate.

Lansarea sistemului până în 2026 este văzută de autorități drept o etapă importantă în consolidarea veniturilor provenite din comerțul internațional cu produse vegetale.

Iurie Obadă: „Cel mai mare câștig al meu e că toți feciorii au rămas în agricultură”

Luminita Crivoi
-
0
Iurie Obadă: „Cel mai mare câștig al meu e că toți feciorii au rămas în agricultură”

În nordul Moldovei, în satul Nicoreni, ferma familiei Obadă, agricultura e moștenire de familie. Iurie Obadă, fondatorul gospodăriei, lucrează cot la cot cu cei patru fii ai săi, fiecare specializat într-un domeniu care completează activitatea celuilalt: agronomie, mecanică, management tehnic.

„De mici i-am luat pe câmp. De la 12 ani au început să vadă culturile în toate fazele, să înțeleagă ce înseamnă munca pământului. Fiecare dintre ei are viziunea lui și idei diferite. De aceea, e important să ne ascultăm reciproc pentru a reuși”, povestește Iurie Obadă.

Începuturile: din prestări de servicii la o fermă proprie

Până în 2012, Iurie Obadă deținea un tractor și câteva utilaje cu care presta servicii agricole în sat. A observat însă că tot mai mulți localnici renunțau să-și lucreze pământurile.

„Vedeam terenuri nelucrate peste tot. Atunci am hotărât să le arendez și să încerc pe cont propriu. Așa am pornit afacerea”, spune el.

Pas cu pas, suprafața lucrată a ajuns la 280 de hectare, cu un asolament bine gândit și o echipă formată exclusiv din membrii familiei. Alături de feciori, la munca din câmp s-a alăturat și nepotul.

Schimbarea de viziune: adaptarea la secetă și agricultura conservativă

Ultimii ani au adus o transformare profundă.

„De vreo cinci ani am renunțat complet la arătură. Lucrăm cu discurile și, unde e nevoie, cu scarificatorul. E singura cale de a păstra apa în sol”, explică fermierul.

Seceta și provocările i-a învățat că nu suprafața mare contează, ci echilibrul dintre lucrări, costuri și productivitate.

„Nu vrem să extindem terenurile până nu facem totul cum trebuie pe cele 280 de hectare. Obiectivul e ca solul nostru să treacă peste provocările climatice cu pierderi minime”, completează Daniel Obadă, unul dintre feciorii care-și face studiile la Facultatea de Științe Agricole, Silvice și ale Mediului.

Diversificare și testare constantă

Culturile principale sunt grâul, orzul, rapița, floarea-soarelui, porumbul, mazărea de toamnă și în unii ani mazărea de primăvară.

În ultimii ani, familia a început să introducă muștarul și mazărea în calitate de culturi de acoperire – o decizie care, deși necesită răbdare, a început să dea rezultate.

„Floarea-soarelui după mazăre și muștar ne-a dat în jur de patru tone la hectar. Nu e puțin, ținând cont că nu avem irigare. Important e momentul când distrugi cultura de acoperire – dacă întârzii, pierzi efectul dorit”, explică tânărul fermier.

Pentru 2024, au semănat muștar și mazăre, iar după o lună și jumătate au terminat cultura printr-o discuire superficială, la 2–3 cm.

„E un proces de durată, dar învățăm din fiecare sezon”, adaugă Iurie Obadă.

Investiții atente și orientarea spre noi tehnologii

Modernizarea fermei a venit natural. Următorul pas este achiziționarea unei semănători pentru semănat direct, urmată de implementarea agriculturii de precizie.

„Avem în plan să cumpărăm și o dronă XAG P100 Pro. Experiența colegilor arată că poți acoperi două-trei mii de hectare pe sezon, unii chiar și șase. Vom lucra cu ea și pentru alți fermieri din zonă”, spun fiii lui Iurie.

Alegerea hibrizilor potriviți

La porumb, familia preferă hibrizii Dekalb, grupa FAO 330–350, preferință datorită căreia și am ajuns în ferma lor, participând la o recoltare publică.

„În 2021 am testat primul hibrid de la ei și de atunci n-am mai schimbat. Cu 5092, după mazăre, fără irigare, am scos și 11 tone pe hectar”, afirmă Daniel Obadă.

Totuși, nu se opresc din experimentare. În 2020 și 2021 au încercat și sorgul, dar materialul semincer s-a dovedit problematic.

„Vom mai încerca, dar altfel. E important să greșești constructiv – să înțelegi de ce nu a mers”, spun ei.

Credință și reziliență

Dincolo de cifre și utilaje, familia Obadă își leagă reușita de credință și muncă onestă.

„Când am început, nu ne-am pus speranța în stat, ci în Cel de Sus. Noi muncim, investim și ne adaptăm vremii. Agricultura are viitor atâta timp cât îi înțelegem valoarea și aducem tehnologiile potrivite”, conchide Iurie Obadă.

Fermierii cer despăgubiri de peste 194 de milioane de lei după pierderile provocate de pesta porcină

Agrobiznes
-
0
Fermierii cer despăgubiri de peste 194 de milioane de lei după pierderile provocate de pesta porcină

Fermierii din Republica Moldova așteaptă despăgubiri în valoare totală de peste 194 de milioane de lei, după un an marcat de cea mai severă criză din sectorul porcin.

Pesta porcină africană a decimat efectivele de animale, reducând cu aproape 30% numărul total de porci față de anul trecut.

În multe cazuri, repopularea fermelor este întârziată, iar lipsa compensațiilor din partea statului accentuează dificultățile economice ale producătorilor, notează TVR.

Pierderi uriașe la ferma din Roșcani

Cele mai mari pagube au fost înregistrate la ferma de la Roșcani, unde focarul de pestă porcină a dus la sacrificarea a peste 65.000 de animale. Înainte de izbucnirea focarului, unitatea asigura aproape un sfert din consumul intern de carne de porc.

După luni de curățare, dezinfecție și decontaminare, ferma a primit abia în septembrie avizul pentru reluarea activității.

„După toate procedurile de curățare și dezinfecție, am repornit cu porci santinelă. În prezent, avem 10.000 de animale și ne aflăm în carantină până la 13 noiembrie”, a explicat Ecaterina Perebinos, directoarea generală a fermei.

Ea a adăugat că repopularea a fost posibilă doar prin resurse proprii și credite bancare, iar pierderile totale depășesc 400 de milioane de lei.

„Contăm pe sprijinul statului. Despăgubirile sunt vitale pentru a putea continua investițiile”, a subliniat Perebinos.

Dosarele de despăgubire, blocate la evaluare

Dosarul de despăgubire al fermei din Roșcani, care conține peste 55.000 de file, se află în prezent în examinare la Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA).

Potrivit comisiilor de evaluare, suma propusă pentru despăgubiri depășește 194 de milioane de lei. Un alt dosar, al fermei din Cimișeni, este aproape finalizat.

„Unul dintre dosare este în curs de evaluare, iar pentru celălalt așteptăm încă actele de la direcția agricolă raională”, a declarat Alexandru Manciu, director general adjunct al ANSA.

Fermierii acuză lipsa unui termen-limită legal pentru examinarea acestor dosare, fapt care amână acordarea despăgubirilor și blochează reluarea activităților economice. În lipsa compensațiilor, multe ferme rămân fără capital de lucru și nu pot accesa noi finanțări.

Măsuri de sprijin și perspective de export

Ministerul Agriculturii anunță extinderea proiectului AGGRI – până acum aplicat doar în sectorul bovin – și pentru fermele avicole și de porci.

Totodată, autoritățile lucrează la redeschiderea exportului de carne de porc, în colaborare cu Comisia Europeană.

„Am înaintat solicitarea către Comisia Europeană pentru a iniția procedura de listare a exportului de carne de porc. Avem mult de muncă împreună cu autoritățile și sectorul privat”, a declarat ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga.

De la începutul anului, în Republica Moldova au fost raportate 56 de focare de pestă porcină africană, dintre care 50 la porci domestici. În prezent, mai este activ un singur focar, în raionul Orhei.

Cum își pot proteja fermierii profitul la cultura de soia

Donau Soja
-
0
Cum își pot proteja fermierii profitul la cultura de soia

Fluctuațiile mari ale prețurilor la soia pun tot mai multă presiune pe fermierii din Republica Moldova, unde cultura este deja influențată de variabilitatea climatică. În acest context, stabilitatea veniturilor și dezvoltarea procesării locale devin priorități pentru consolidarea sectorului.

Cum își pot proteja fermierii veniturile

Fermierii pot utiliza o combinație de măsuri economice, tehnologice și organizaționale pentru a-și reduce vulnerabilitatea la schimbările bruște de preț.

Un prim pas este diversificarea culturilor, prin alternarea soiei cu porumb, floarea-soarelui, grâu sau leguminoase furajere, ceea ce echilibrează riscurile economice și menține fertilitatea solului.

În al doilea rând, contractele de vânzare pe termen lung sau acordurile de preț fix cu procesatorii locali oferă fermierilor siguranță financiară și predictibilitate în planificarea producției.

La nivel local, avem mai multe unități de procesare a soiei nemodificată genetic.

Totodată, participarea în cooperative agricole le permite să negocieze prețuri mai avantajoase și să beneficieze de servicii comune de depozitare și logistică.

O altă strategie importantă este investiția în depozitare proprie, care oferă libertatea de a amâna vânzarea până în perioadele cu prețuri mai bune. În condițiile unui an agricol dificil, o astfel de flexibilitate poate face diferența între pierdere și profit.

Dezvoltarea procesării locale – cheia valorii adăugate

Procesarea locală a soiei (pentru obținerea uleiului, șrotului proteic și a altor derivate) este o direcție strategică pentru agricultura Moldovei.

Prin crearea de unități de procesare locale, o parte mai mare din valoarea adăugată ar rămâne în economie, contribuind la dezvoltarea rurală și la crearea de locuri de muncă.

Pentru aceasta, este necesară stimularea investițiilor prin programe de finanțare și sprijin guvernamental. Statul ar putea susține sectorul prin subvenții pentru achiziția de echipamente, facilități fiscale pentru investitori și credite preferențiale destinate procesării primare.

La rândul lor, asocierile de fermieri pot asigura un flux constant de materie primă și o mai bună negociere a prețurilor cu procesatorii și distribuitorii.

Totodată, diversificarea produselor este o direcție promițătoare: proteine vegetale pentru furaje, băuturi vegetale, tofu sau alte produse alimentare pot deschide piețe noi și pot reduce dependența de exportul de boabe brute.

Profitabilitatea culturii în condițiile actuale

Profitabilitatea soiei depinde în mare măsură de doi factori: prețul internațional și condițiile climatice, în special seceta.

În ultimii ani, perioadele de ariditate din timpul vegetației au afectat randamentele, însă fermele care aplică tehnologii moderne de conservare a apei – cum ar fi semănatul timpuriu, rotațiile corecte și utilizarea soiurilor rezistente la secetă – reușesc să mențină o profitabilitate moderată.

La prețurile actuale ale boabelor, cultura rămâne rentabilă la producții de peste 2,0–2,5 t/ha, dar devine dificil de susținut economic sub 1,5 t/ha, în lipsa unor forme de sprijin.

Pe termen mediu, subvențiile pentru culturile proteice, extinderea sistemelor de irigare și dezvoltarea procesării interne pot îmbunătăți considerabil rentabilitatea, transformând soia într-o opțiune strategică pentru rotațiile agricole din Moldova.

Cum se pot obține contracte avantajoase pentru soia

Pentru a-și asigura un preț competitiv în condițiile unei piețe volatile, fermierii pot combina mai multe instrumente:

  • contracte forward, semnate înainte de recoltă, pentru a fixa prețul unei părți din producție;
  • certificarea non-GMO sau ecologică, care permite accesul pe piețe premium;
  • asocierea în cooperative, pentru negocierea colectivă a prețurilor și reducerea costurilor logistice;
  • depozitarea strategică a producției, astfel încât vânzarea să se facă în momentele de cerere ridicată.

Într-un cadru economic instabil, aceste măsuri reduc riscurile și consolidează poziția fermierilor în lanțul valoric, permițându-le să devină parteneri activi în dezvoltarea unei industrii a soiei durabile și competitive în Republica Moldova.

Acest material este pregătit de către Donau Soja Moldova, prin intermediul dr. Ela Malai, director al sucursalei Donau Soja Viena din Republica Moldova, cu suportul Agenției Austriace de Dezvoltare (ADA), în sprijinul fermierilor.

Ucraina: Recolte mai mari la cereale, dar pierderi la oleaginoase 

Agrobiznes
-
0
Ucraina: Recolte mai mari la cereale, dar pierderi la oleaginoase 

Ucraina este așteptată să obțină în acest an o recoltă de cereale mai mare decât în 2024, porumbul urmând să devină principala cultură cerealieră a țării.

Anunțul a fost făcut de Taras Vysotskyi, viceministru al economiei, mediului și agriculturii, în cadrul unei discuții la Centrul pentru Strategie Economică.

Potrivit estimărilor actualizate, producția totală de cereale a Ucrainei în 2025 va ajunge la aproximativ 59 milioane tone, față de 56 milioane tone în anul precedent.

Vysotskyi a precizat că recoltarea cerealelor timpurii – grâu și orz – s-a încheiat deja, rezultatele fiind similare cu cele din sezonul trecut: 22–22,5 milioane tone de grâu și 5,3 milioane tone de orz, cantități suficiente pentru acoperirea necesarului intern.

Cea mai mare parte a producției din acest an va proveni însă din porumb, cu o recoltă estimată la aproximativ 30 milioane tone.

„Recoltarea porumbului este în plină desfășurare, dar nu am ajuns încă la jumătate. Primăvara târzie a întârziat începutul campaniei de recoltare, iar lunile septembrie și octombrie au fost destul de ploioase. Principala fază de recoltare urmează acum”, a explicat Vysotskyi.

El a adăugat că porumbul va deveni principala cultură cerealieră a Ucrainei din punct de vedere al volumului, înregistrând o creștere de 3 milioane tone față de anul trecut, când producția s-a ridicat la 27 milioane tone.

Oficialul a avertizat totodată că sezonul de recoltare ar putea continua până în luna decembrie, din cauza condițiilor meteorologice imprevizibile.

„Vremea mai poate aduce modificări, dar, în ansamblu, observăm un sezon agricol foarte bun”, a declarat el.

În privința culturilor oleaginoase, situația este inversă – producția va fi mai mică decât în 2024. Recoltarea rapiței s-a încheiat deja, cu un total de 3,3 milioane tone, ușor sub nivelul de 3,7 milioane tone din anul precedent.

Producția de floarea-soarelui se menține stabilă, la 11,5–12 milioane tone, însă cea de soia a scăzut semnificativ, la 5–5,5 milioane tone, față de 7,2 milioane tone în 2024.

„Suprafețele cultivate cu soia au fost reduse în acest sezon, în timp ce cele cu porumb s-au extins – ceea ce a modificat în mod firesc structura generală a culturilor”, a explicat Vysotskyi.

Anterior, viceministrul estimase o recoltă totală de aproximativ 56 milioane tone de cereale, însă noile date depășesc această proiecție.

Potrivit Băncii Naționale a Ucrainei, rezultatele bune ale recoltelor au contribuit la îmbunătățirea dinamicii inflației.

Instituția estimează, de asemenea, o creștere suplimentară a producției agricole în 2026–2027, impulsionată în principal de porumb.

Totuși, în pofida randamentelor mai mari, Ucraina pierde teren pe piața europeană a porumbului, unde cota sa s-a redus de trei ori, din cauza întârzierilor în recoltare.

1...121314...2.246Pagina 13 din 2.246