Cu banii oferiți de Elveția, Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) va continua implementarea școlilor de câmp, un instrument eficient de însușire a celor mai bune practici agricole printre fermieri, transmite MOLDPRES.

Adițional celor 15 școli de câmp deja stabilite pe tot teritoriul țării, vor fi dezvoltate alte cinci şcoli de câmp în cinci raioane din nordul Republicii Moldova, specializate în producerea laptelui de vacă și aplicarea practicilor agriculturii conservative la producerea culturilor cerealiere.

Echipamente vor primi și cele 50 de gospodării casnice antrenate în cadrul școlilor de câmp care produc și comercializează lapte.

Acestea vor fi dotate cu aparate de muls pentru a îmbunătăți igiena mulsului, a spori calitatea laptelui și a ușura condițiile de muncă.

Și crescătorii de ovine și caprine vor beneficia de pe urma acestei finanțări. FAO își propune să consolideze micro-clusterul de crescători de ovine și caprine din raioanele Cimișlia și Basarabeasca.

Acesta a fost creat anterior în urma unei inițiative comune a PNUD și Elveția, oferind fermierilor echipamente moderne, precum garduri electrice și utilaje de muls, cu scopul de a îmbunătăți practicile de creștere a animalelor și de a crește calitatea produselor lactate, contribuind astfel la dezvoltarea durabilă a sectorului.

Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare suplimentează fondurile acordate proiectului „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice” cu încă 1.155.000 dolari.

Proiectul este implementat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură  și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD).

Inițiativa comună a fost lansată în 2022, fiind finanțată cu alte două milioane de dolari de Agenția Austriacă pentru Dezvoltare (ADA).

În noiembrie 2023, Elveția a oferit proiectului două milioane de dolari.

Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare suplimentează fondurile acordate proiectului „Sprijin de urgență pentru producătorii agricoli în contextul crizei socio-economice, climatice și energetice” cu încă 1.155.000 dolari.

Proiectul este implementat de Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), transmite MOLDPRES.

În cadrul componentei administrate de PNUD, opt producătoare agricole afectate de criza socio-economică și energetică vor fi sprijinite să sporească eficiența energetică a activității lor agricole, cu echipamente și servicii în valoare totală de aproximativ 200.000 de dolari.

Anterior, alte 46 de întreprinderi conduse de femei au beneficiat de suport similar.

Astfel, au fost instalate panouri fotovoltaice, pompe de căldură, cazane pe biomasă, precum și au fost implementate diverse măsuri de eficiență energetică în cadrul depozitelor și a încăperilor utilizate în procesul de producere.

Dependența semnificativă a Republicii Moldova de importurile de produse agricole și energetice din Ucraina și Rusia a făcut-o deosebit de vulnerabilă la șocurile externe. 

Ruperea lanțurilor de aprovizionare cu inputuri agricole, precum îngrășăminte, semințe, pesticide, precum și creșterea costurilor la combustibilul diesel au afectat semnificativ producătorii agricoli.

Deși în 2023 s-a înregistrat o ușoară scădere a prețurilor la unele inputuri, acestea rămân la niveluri istorice înalte, contribuind la majorarea costurilor de producție cu 4% la grâu, 4,8% la porumb și 13,5% la floarea-soarelui față de anul 2021.

Zeci de fermieri din zonele de sud afectate de secetă au cerut președintei Maia Sandu să intervină de urgență pentru adoptarea unor măsuri menite să salveze agricultorii de la faliment, scrie moldova.europalibera.org.

Fermierii spun că demersurile anterioare la adresa ministerului de resort nu au fost luate în considerare. Totodată, ei avertizează că refuzul autorităților de a purta discuții ar putea determina agricultorii să reia protestele.

Cei aproape 60 de semnatari ai apelului propun instituirea situației excepționale în sectorul agricol pentru trei raioane – Cahul, Vulcănești și Cantemir.

Totodată, ei cer aplicarea unui „moratoriu la calcularea penalităților și executarea silită de către bănci și furnizorii de inputuri”, precum și solicitarea de ajutoare externe de la partenerii de dezvoltare.

Fermierii mai cer adoptarea unei legi a creditului agricol (cu o rată fixă a dobânzii de cel mult 5%) și oferirea unor credite „investiționale” pentru retehnologizarea fermelor agricole.

La o adunare din 6 august, agricultori din cele trei raioane au solicitat discuții cu șefa statului, Maia Sandu, și cu președintele Parlamentului, Igor Grosu, în termen de 10 zile lucrătoare, pentru a analiza propunerile lor.

Fermierii din Cahul, Vulcănești și Cantemir spun că au suferit pagube enorme în ultimii trei ani, iar situația actuală, practic, a paralizat activitatea comercială a întreprinderilor micro, mici și mijlocii.

Pierderile din anul acesta numai pentru culturile de prima grupă au constituit 135 de milioane de lei, în timp ce peste 19 mii de hectare au fost afectate de secetă, afirmă semnatarii.

Din cauza secetei și a creditelor pe care le au, peste o mie de agricultori, majoritatea din sudul țării, riscă să falimenteze, a declarat, pentru Radio Moldova, directorul executiv al Asociației Forța Fermierilor, Alexandru Bădărău.

El a avertizat că agricultori din toată țara ar putea să iasă la proteste, dacă autoritățile vor refuza dialogul.

Pe de altă parte, secretarul de stat de la ministerul agriculturii, Vasile Șarban, a declarat pentru sursa citată că ministerul nu va institui stare de urgență în sudul țării, însă ar fi în căutarea unor resurse financiare de la partenerii externi pentru a-i sprijini pe fermieri.