Rusia: vânzările de tehnică agricolă scad cu 26,5%. „Un tractor nou devine lux”

0

Piața internă a utilajelor agricole din Rusia traversează una dintre cele mai dificile perioade din ultimii ani. Datele prezentate în Duma de Stat și confirmate de asociația „ROSSPETSMASH” arată o reducere accentuată a vânzărilor în perioada ianuarie-septembrie.

Achizițiile de tehnică s-au prăbușit: minus 26,5% în nouă luni

Vânzările de utilaje agricole au scăzut cu 26,5%, ajungând la 114,3 miliarde de ruble. Declinul era vizibil încă din primul trimestru, când piața s-a contractat cu 32,9%. Ritmul s-a temperat ușor în trimestrele următoare, însă tendința rămâne negativă.

Această reducere nu ține doar de sezon sau de fluctuații ciclice, ci reflectă probleme structurale: costuri mari, acces limitat la credite și scăderea interesului fermierilor pentru investiții într-un context financiar pe care-l declară foarte dificil.

Vicepremierul rus Dmitri Patrușev a recunoscut că interesul redus pentru achiziția de tehnică provoacă îngrijorare.

Subiectul este discutat la fiecare întâlnire cu deputații, pentru că influențează direct pregătirea campaniilor agricole.

Producătorii și dealerii au depozitele pline

Ministrul Industriei și Comerțului, Anton Alihanov, a atras atenția că stocurile de utilaje acumulate la producători și dealeri se eliberează foarte lent.

În unele cazuri, statul și furnizorii au fost nevoiți să ofere reduceri care ajung până la 70% din prețul inițial, doar pentru a reporni vânzările.

Tot Alihanov consideră că producătorii au suficientă rezervă financiară pentru a reduce prețurile în mod voluntar, dacă doresc să evite blocarea capitalului în stocuri.

Controlul prețurilor: FAS nu vede abateri

Serviciul Federal Antimonopol verifică prețurile utilajelor din 2023 încoace și spune că nu au fost găsite prețuri nejustificate sau abuz de poziție dominantă.

Pe de altă parte, fermierii continuă să semnaleze că prețurile au crescut rapid în ultimii ani, iar accesul la tehnică nouă a devenit mult mai greu menționând că „achiziția unui tractor sau combine noi a devenit un lux”.

Chiar dacă oficial creșterile „urmează inflația”, realitatea din teren arată o presiune financiară tot mai mare.

De ce scad vânzările: combinația dintre dobânzi mari și lipsa pieselor importate

Experții indică două motive principale pentru blocajul actual:

  • dobânzile ridicate la credite, care descurajează investițiile mari;
  • lipsa componentelor importate, cauzată de sancțiuni și de reducerea accesului la tehnică străină.

Această combinație duce la costuri crescute de producție, întârzieri și o ofertă mai scumpă și mai puțin variată.

Dacă ritmul actual se menține, mulți fermieri ruși riscă să intre în sezonul de recoltare 2026 cu utilaje învechite, mai predispuse la defecte, ceea ce ar putea reduce randamentele și crește costurile de întreținere.

AIPA dă start plăților pentru fermierii afectați de înghețurile din primăvara 2025 și furtuna din Cahul

0

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a început procesul de achitare a ajutorului financiar prevăzut de Hotărârea Guvernului nr. 594/2025.

Acesta stabilește mecanismul de compensare pentru fermierii afectați de înghețurile târzii din primăvara 2025 la plantațiile perene, precum și pentru pagubele înregistrate la vița-de-vie lovită de furtuna din raionul Cahul de pe 21 iulie 2025.

Potrivit AIPA, valoarea totală a sprijinului planificat este de 100 milioane lei, suma fiind distribuită conform prevederilor regulamentului aprobat prin hotărârea Executivului.

Până în prezent, instituția a recepționat 690 de cereri de solicitare a ajutorului financiar, dintre care 91 au fost deja autorizate spre plată, în valoare totală de 19,1 milioane lei.

Fermierii pot consulta ordinele de autorizare și informațiile detaliate privind procedurile de plată în rubrica „Ajutor financiar” de pe site-ul oficial al AIPA sau accesând direct linkul dedicat.

UE și PNUD lansează un proiect de 3 mln € pentru crearea Registrului Digital Național al Fermierilor și modernizarea ANOFM

0

Uniunea Europeană (UE) și Programul Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD) au anunțat lansarea unui proiect de 3 milioane de euro, cu o durată de trei ani, axat pe consolidarea guvernanței digitale în agricultură și extinderea oportunităților de angajare pentru persoanele vulnerabile din mediul rural.

Inițiativa va sprijini crearea Registrului Digital Național al Fermierilor și modernizarea sistemelor de ocupare a forței de muncă, cu scopul de a îmbunătăți accesul la servicii publice eficiente și incluzive.

Proiectul are două componente principale. Prima vizează transformarea digitală a Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă (ANOFM), prin dezvoltarea unui sistem informațional interoperabil care să permită înregistrarea online, corelarea automată a candidaților cu locurile vacante și o gestionare mai eficientă a programelor de ocupare și protecție socială. Noile instrumente vor include funcționalități de management al cazurilor, menite să faciliteze sprijinul personalizat pentru grupurile vulnerabile, precum persoane greu angajabile, tineri, femei, migranți reveniți și persoane cu dizabilități.

A doua componentă prevede extinderea la nivel național a Registrului Digital Național al Fermierilor, o platformă strategică ce va contribui la transparentizarea și modernizarea administrării subvențiilor agricole.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură vor beneficia de consolidarea capacităților digitale și analitice, pentru o gestionare bazată pe date a politicilor agricole. Fermierii mici, femeile și tinerii vor fi sprijiniți să se înregistreze în sistem și să acceseze facilitățile digitale prin campanii regionale și colaborări cu asociațiile agricole.

Oficialii europeni subliniază că digitalizarea agriculturii este esențială pentru alinierea Republicii Moldova la Politica Agricolă Comună a UE.

„Crearea unui Registru Național al Fermierilor este esențială pentru aderarea Moldovei la UE. Acesta va contribui la servicii publice mai eficiente și la acces echitabil la subvenții”, a declarat Iwona Piórko, Ambasadoarea UE în Republica Moldova.

La rândul său, Daniela Gasparikova, Reprezentanta rezidentă PNUD în Republica Moldova, a menționat că proiectul va ajuta instituțiile publice să reacționeze mai eficient la nevoile cetățenilor, în special ale grupurilor vulnerabile: „Inovația digitală devine un instrument care conectează oamenii, datele și deciziile, contribuind la rezultate mai bune și la încredere publică sporită”.

Ministerul Muncii și Protecției Sociale susține că modernizarea ANOFM reprezintă un pas important în crearea unui sistem de ocupare incluziv, centrat pe oameni.

„Digitalizarea serviciilor de ocupare va facilita accesul la locuri de muncă decente și la oportunități pentru populația din mediul rural”, a declarat ministra Natalia Plugaru.

Pe dimensiunea agricolă, ministra agriculturii Ludmila Catlabuga a subliniat că un registru național al fermierilor va aduce transparență în procesul de acordare a subvențiilor și va contribui la elaborarea unor politici agricole mai informate.

Proiectul se bazează pe experiența anterioară a PNUD și a partenerilor în modernizarea guvernanței digitale în Republica Moldova.

În sectorul agricol, PNUD și Guvernul Japoniei au sprijinit deja colectarea datelor de la peste 20.000 de fermieri și testarea tehnologiilor de monitorizare a terenurilor prin inteligență artificială. În domeniul social, parteneriatele cu UE, UNICEF, Germania și Italia au contribuit la dezvoltarea platformei eSocial și la implementarea Fondului de Reducere a Vulnerabilității Energetice.

SUA: Producția de grâu a atins cel mai ridicat nivel din 2016

0

Producția de grâu din Statele Unite în 2025 a atins cel mai ridicat nivel din 2016, potrivit U.S. Wheat Associates, organizația care reprezintă industria pe piețele internaționale.

În pofida unor dificultăți locale de producție în anumite state, calitatea grânelor se menține ridicată. „Recolta națională de anul acesta arată rezultate excelente, fără probleme majore de calitate”, a declarat Ralph Loos, directorul de comunicare și relații internaționale al U.S. Wheat.

Potrivit lui Loos, producția totală a depășit atât volumul de anul trecut, cât și media ultimilor cinci ani.

„Este o recoltă de calitate foarte bună și în cantitate mare. Odată cu producția mai ridicată, perspectiva privind aprovizionarea rămâne solidă”, a subliniat el.

Surplusul global de cereale a contribuit la scăderea prețurilor – grâul moale în porturile din Portland se tranzacționează la aproximativ 5,90 dolari pe bushel.

În același timp, Statele Unite continuă să își consolideze poziția pe piețele de export. La 16 octombrie, exporturile de grâu au ajuns la 11,2 milioane de tone, în creștere cu 22% față de anul precedent.

Reprezentanții industriei menționează că grâul american este printre cele mai competitive la nivel global, ceea ce stimulează cererea puternică din partea importatorilor.

Raportul „U.S. Wheat 2025 Crop Quality” oferă date detaliate pentru fiecare clasă de grâu — de la indicatorii de calitate a boabelor până la performanțele la panificație.

Studiul este finanțat prin programul Export Market Development al Foreign Agricultural Service din cadrul Departamentului pentru Agricultură al SUA (USDA), precum și de comisiile statale ale cultivatorilor de grâu.

Mostrele sunt colectate în timpul recoltării și analizate în șase laboratoare partenere din întreaga țară.

Raportul subliniază, de asemenea, că cele trei state din Pacific Northwest reprezintă 95% din producția totală de grâu moale a SUA.

Ministrul finanțelor: „Statul datorează fermierilor 11 miliarde de lei din rambursarea TVA. E o problemă dureroasă”

0

Ministrul Finanțelor, Adrian Gavriliță, a declarat că statul are restanțe față de producătorii agricoli. Este vorba de  circa 11 miliarde de lei din rambursarea TVA. Oficialul a declarat că situația este „dureroasă” și necesită soluții urgente și sustenabile.

„Este o sumă impunătoare. Este o problemă care este dureroasă, cu siguranță trebuie rezolvată”, a spus Adrian Gavrilița, comentând restanțele acumulate de stat la rambursarea TVA către fermieri.

Potrivit acestuia, Guvernul analizează posibilitatea transformării acestor datorii în instrumente financiare care ar putea fi utilizate mai devreme de către agricultori, pentru a le asigura lichidități.

„Discutăm și mecanisme prin care am putea să transformăm aceste datorii eventual în niște instrumente financiare care se pot folosi mai din timp”, a explicat ministrul, notează bani.md.

Gavriliță a subliniat că pe termen mediu autoritățile vor elabora un plan de soluționare completă a restanțelor, astfel încât exporturile agricole să nu fie afectate de povara fiscală.

„Trebuie să ne asigurăm că atunci când exportăm un produs agricol nu are restanță la plata TVA și nu are datorii de acciză mai mari decât se plătesc în alte state. Prin urmare, cu siguranță trebuie să rezolvăm problema în care taxarea a devenit o problemă de competitivitate”, a conchis ministrul Finanțelor.

Iurie Fală: „Armonizarea legislației agricole trebuie realizată complex, în concordanță cu noile norme europene”

0

Directorul executiv al Asociației Moldova Fruct, Iurie Fală, a participat la conferința „Raportul de extindere 2025”, în cadrul panelului „Resurse naturale, Agricultură și Coeziune”.

Evenimentul a fost organizat de Biroul pentru Integrare Europeană și a reunit reprezentanți ai autorităților, organizațiilor de profil și partenerilor internaționali implicați în procesul de aderare.

În intervenția sa, Iurie Fală a subliniat importanța armonizării complexe și coerente a legislației agricole naționale cu cea europeană, în contextul procesului de integrare în Uniunea Europeană.

Potrivit acestuia, transpunerea cadrului normativ european trebuie să țină cont de evoluțiile recente ale Politicii Agricole Comune (PAC), care va intra într-o nouă etapă începând cu anul 2028.

Transpunerea legislației europene privind Politica Agricolă Comună și funcționarea piețelor agricole trebuie făcută ținând cont de faptul că UE lucrează deja la o nouă politică agricolă, care va intra în vigoare în 2028. Este important ca actele naționale să fie cât mai apropiate de cele europene, pentru că aceste norme au fost deja testate în cele 27 de state membre și oferă un grad mai mare de flexibilitate fermierilor.

Orice deviere de la reglementările UE poate deveni obstacol pentru accesul produselor agricole pe piețele UE. De aceea, procesul de armonizare trebuie realizat complex, prin interconectarea legilor și actelor secundare necesare pentru aplicarea rapidă a acestora”, a menționat Iurie Fală.

Totodată, directorul executiv al Moldova Fruct a subliniat necesitatea mobilizării active a tuturor actorilor implicați – autorități, fermieri și organizații de profil – pentru a asigura un proces de ajustare transparent și eficient.

El a insistat asupra importanței unei comunicări coerente și accesibile privind etapele de adaptare a legislației, astfel încât sectorul agricol să fie pregătit pentru noile cerințe europene.

Asociația Moldova Fruct a menționat că sectorul horticol își asumă angajamentul de a contribui activ la procesul de integrare europeană, prin promovarea practicilor moderne, a competitivității și a cadrului legislativ compatibil cu standardele Uniunii Europene.

Două zile până la forumul „AgroCunoștințe”. Agenda evenimentului

0

Chișinău se pregătește să găzduiască prima ediție a forumului „AgroCunoștințe – fermierii și inovația în parteneriat”, un eveniment care aduce la aceeași masă cercetători, fermieri și consultanți agricoli.

Dialogul dintre știință și practică va prinde contur vineri, 14 noiembrie 2025, la Institutul Muncii, Sala Polivalentă.

Organizat sub egida Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare și a Centrelor de Cercetare Agricolă, evenimentul își propune să transforme cunoștințele științifice în soluții aplicabile pe teren, prin prezentări, demonstrații și ateliere tematice.

De la cercetare la fermă: cum valorificăm inovația

Programul va debuta la ora 8:30 cu înregistrarea participanților și deschiderea Expoziției „Târgul ideilor și inovațiilor”, unde instituțiile de cercetare își vor prezenta cele mai noi rezultate.

Sesiunea oficială de deschidere, moderată de ministrul Ludmila Catlabuga și de Carolina Chiper, director al Centrului de Consiliere Agricolă și Rurală, va fi urmată de înmânarea diplomelor și distincțiilor oferite de Ministerul Agriculturii.

Primul panel, intitulat „De la cercetare la fermă: cum valorificăm inovația”, va aduce în prim-plan temele de actualitate pentru sectorul agricol, continuând cu alte subiecte relevante:

Detalii care contează când creștem soia pentru tofu

0

Creșterea cererii pentru produse alimentare pe bază de proteine vegetale – de la băuturi din soia până la tofu – deschide o direcție nouă și promițătoare pentru fermierii din Republica Moldova.

Dacă până acum soia era cultivată mai ales pentru furaje și uleiuri, orientarea spre producția alimentară poate aduce un plus de valoare și stabilitate economică fermelor care se adaptează cerințelor pieței.

Alegerea soiului de soia pentru tofu – cheia reușitei

Spre deosebire de soia furajeră, soiurile destinate procesării alimentare trebuie alese după criterii clare: conținut ridicat de proteine (peste 40%), structură omogenă a boabelor și gust neutru, ușor dulce.

Culoarea semințelor contează mai puțin, însă calitatea proteinelor și profilul aminoacizilor sunt decisive, influențând atât randamentul de tofu, cât și gustul final al produsului.

În prezent, pe piața europeană există soiuri de soia special selectate pentru fabricarea tofu-ului, cu productivitate bună și adaptare la condițiile climatice din zona temperată.

Fermierii interesați pot colabora cu furnizori de semințe care oferă certificate de calitate și pot indica conținutul proteic exact, un criteriu foarte important pentru contractele de livrare către procesatori.

Fertilizare, inoculare și aprovizionarea cu apă

Pentru obținerea unei concentrații ridicate de proteine, este importantă inocularea semințelor cu bacterii specifice (Rhizobium japonicum), care ajută la fixarea azotului și reduc nevoia de îngrășăminte chimice.

În același timp, aprovizionarea constantă cu apă în perioada de umplere a boabelor (mijlocul verii) are o influență directă asupra conținutului proteic.

În anii secetoși, fără irigare, nivelul proteinelor poate scădea cu până la 2 puncte procentuale.

Un sol bine drenat și lucrat corespunzător, împreună cu o igienă strictă în toate etapele, contribuie la obținerea unei recolte cu puritate ridicată – condiție de bază pentru prelucrarea alimentară.

Recoltarea soiei – atenție la detalii!

Momentul recoltării trebuie ales cu grijă, când umiditatea boabelor ajunge la 14%. O tăiere joasă este necesară pentru a colecta și păstăile inferioare, însă operatorul trebuie să evite contactul cu solul sau pietrele, care pot compromite igiena produsului.

Boabele lăsate pe câmp după ploaie pot dezvolta fungi sau micotoxine, ceea ce le face improprii pentru industria alimentară.

De obicei, producătorii de tofu preferă livrări directe din câmp, tocmai pentru a menține calitatea. În aceste cazuri, fermierii pot obține prețuri mai mari, cu 10–15% peste nivelul soiei furajere.

O nișă în expansiune

Dincolo de aspectul tehnologic, cultivarea soiei pentru tofu devine tot mai atractivă datorită stabilității economice. Procesatorii oferă adesea contracte cu prețuri fixe înainte de semănat, reducând riscul de piață.

În contextul în care consumul de proteine vegetale crește constant, această nișă se dovedește o oportunitate pentru fermele care urmăresc diversificarea producției și valorificarea superioară a culturilor.

Acest material este pregătit cu suportul Agenției Austriace de Dezvoltare (ADA).

Vezi și Cum putem obține randamente stabile la soia în condiții de secetă.

68 de afaceri locale primesc granturi de 28,9 milioane de lei

0

68 de companii din Republica Moldova vor beneficia de sprijin financiar nerambursabil în valoare totală de 28,9 milioane de lei, prin programele gestionate de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA), în colaborare cu Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării.

Investițiile generate prin aceste proiecte vor depăși 45 de milioane de lei, contribuind direct la creșterea competitivității economiei naționale.

Granturi pentru extinderea și modernizarea afacerilor locale

Finanțarea nerambursabilă este asigurată de Guvernul Republicii Moldova, care alocă 18 milioane de lei pentru 57 de companii locale.

Alte 11 companii vor primi granturi în valoare totală de 10,9 milioane de lei prin Programul de creștere a competitivității producătorilor locali și integrare în lanțurile valorice – o inițiativă comună a Guvernului și a Grupului Banca Mondială, implementată de ODA și Unitatea de Implementare a Proiectului de Ameliorare a Competitivității.

În prezent, cele 68 de întreprinderi sprijinite asigură 555 de locuri de muncă, iar noile investiții vor genera cel puțin 447 de posturi suplimentare, consolidând dezvoltarea economică în comunitățile locale.

Parteneriat internațional pentru competitivitate

Ulrich Schmitt, Manager de Țară pentru Moldova, Grupul Banca Mondială, a evidențiat rolul sectorului privat în dezvoltarea economică:

Sprijinirea dezvoltării sectorului privat reprezintă o prioritate pentru Grupul Băncii Mondiale, întrucât un sector privat dinamic este esențial pentru crearea de locuri de muncă, stimularea inovației și creșterea productivității. Ne concentrăm pe crearea unui mediu competitiv și previzibil pentru întreprinderile mici și mijlocii, astfel încât acestea să se poată integra în lanțurile valorice regionale și internaționale.”

ODA: un ecosistem integrat de sprijin pentru antreprenori

Directorul ODA, Vadim Codreanu, a menționat că instituția oferă astăzi un cadru complex de suport pentru afaceri:

ODA dispune de un ecosistem divers de sprijin, de la granturi nerambursabile la finanțări avantajoase prin produsele „Facem Investiții BGK”, „FACEM Impact” și „Programul Guvernamental 373”. Îi încurajăm pe antreprenori să valorifice sinergic aceste instrumente și să acceseze și „Programul de dezvoltare a furnizorilor locali”, care oferă gratuit consultanță și planuri personalizate pentru consolidarea competitivității.”

Impactul programelor ODA în 2025

De la începutul anului, 693 de companii au beneficiat de granturi acordate prin ODA, în valoare totală de 291,6 milioane de lei. Acest sprijin a generat investiții planificate de peste 564,5 milioane de lei în economia națională.

Dintre acestea, 446 de companii au fost finanțate din bugetul de stat, 156 au primit sprijin prin proiectul „Uniunea Europeană pentru Întreprinderile Mici și Mijlocii”, iar 84 au beneficiat de programele Guvernului și ale Grupului Banca Mondială.

Alte șapte companii sunt sprijinite prin „EU4Moldova: Comunități Locale”, implementat de GIZ, ADA și SFPL, cu finanțare europeană și contribuții din partea guvernelor Germaniei, Austriei și Poloniei.

Informații utile pentru antreprenori

Antreprenorii interesați pot afla detalii despre programele disponibile pe site-ul oficial www.oda.md sau contactând Centrul de Consultare ODA la numărul 022 22 57 99.