Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1” ar putea să primească mai mulți bani. Reprezentanții organizației, care implementează proiectul, susțin că le-a rămas doar să găsească resursele necesare și ca Guvernul să modifice hotărârile în acest sens.
Afirmația aparține directorului general al Organizației pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), Iulia Iabanji, în contextul conferinței naționale a programului „PARE 1+1”, care a avut loc la Chișinău, pe 28 martie.
În căutarea banilor
Iulia Iabanji a explicat că programul se desfășoară conform regulii „1+1”, care prevede că fiecare leu investit din remitenţe va fi suplinit cu un leu din cadrul PARE, însă plafonul de finanțare constituie 200.000 de lei.
Iulia Iabanji, director general ODIMM. FOTO: Agrobiznes
„Știm că s-a depreciat valuta, știm că s-au întâmplat multe lucruri în Moldova. Dar acum suntem la o etapă de îmbunătățire a acestui program și poate de modificare a Hotărârii Guvernului. Nu am vrut să spunem deschis acest moment pentru că suntem încă în căutare de resurse financiare”, a deschis parantezele Iulia Iabanji participanților în cadrul conferinței.
Ponderea agriculturii
Directorul general ODIMM a menționat că cele mai multe afaceri, care au fost lansate în cadrul programului „PARE 1+1”, sunt din domeniul agriculturii. „Republica Moldova este o țară agrară și în toate programele agricultura are o pondere cea mai mare. Nu este excepție și programul nostru (PARE 1+1) – 55% de afaceri sunt din agricultură, 22% industrie și 23% servicii de toate tipurile”, a mai spus Iabanji.
Ministrul Economiei, Octavian Calmîc, a spus la rândul său că ministerul de profil se va implica mai energic în privința susținerii mediului de afaceri. Acesta a specificat că antreprenorii din zonele rurale vor primi mai mult sprijin din partea autorităților.
930 de proiecte investiționale
Prin intermediul programului au fost finanțate circa 930 de proiecte investiționale, dintre care peste 200 în anul 2016. Investițiile în economie au depășit 540 milioane lei, aproximativ 2/3 reprezentând remitențele migranților. Suma granturilor transferate în cadrul programului constituie circa 164 milioane lei.
Programul de atragere a remitențelor în economie „PARE 1+1” este destinat lucrătorilor migraţi şi/sau rudelor de gradul întâi ai acestora care doresc să investească în lansarea sau dezvoltarea unei afaceri proprii. Resursele financiare sunt asigurate atât din bugetul public național, cât și din partea Uniunii Europene.
Europenii preferă vinuri seci, iar chinezii vin roșu moale, au spus reprezentanții Oficiului Național al Viei și Vinului (ONVV), revenind de la expozițiile internaționale a vinurilor „ProWein 2017”, Dusseldorf (Germania), desfășurat între 19-21 martie 2017, și „China Food and Drink Fair 2017”, care a avut loc la Chengdu (China), între 23-25 martie 2017.
Ce vinuri moldovenești preferă europenii și chinezii
Gheorghe Arpentin, directorul Oficiul Național al Viei și Vinului, a spus că producătorii de vinuri vor să promoveze și să consolideze imaginea vinurilor din Moldova în mod special în Europa și China. Arpentin a vorbit și despre gusturile consumatorilor din aceste regini în cadrul conferinței de presă, pe data de 28 martie.
„Moldova produce vinuri din ce în ce mai adaptate gusturilor diverse de pe mapamond: dacă pe piața europeană sunt mai apreciate vinurile seci, consumatorii chinezi preferă un vin roșu moale, fără tanini agresivi, fără aciditate. Datorită reformelor din sector, acum reușim să răspundem perfect acestor așteptări, oferind o mare diversitate de vinuri de calitate, și cu personalitate în același timp”, a spus Gheorghe Arpentin.
„ProWein 2017”
Republica Moldova a participat la expoziția „ProWein” pentru a patra oară și a reunit în acest an 35 de vinării. Acestea au selectat vinuri pentru a corespunde predilecțiilor consumatorilor europeni – în special vinuri seci albe, rose și roșii.
„China Food and Drink Fair 2017”
La această ediție a „China Food and Drink Fair” (CFDF) Republica Moldova a fost prezentă pentru a doua oară unde și-au expus produsele 24 de companii.
Diana Lazăr, vicedirector al Proiectului de Competitivitate din Moldova, USAID, consideră că Moldova trebuie să investească în promovarea vinurilor pe piața chineză pentru că are o gama largă de produse care sunt pe placul consumatorului chinez.
„Participarea Republicii Moldova la acest târg de vinuri sub brandul „Wine of Moldova” este foarte importantă, dat fiind faptul că piața chineză a vinurilor este în creștere continuă și urmează să devină piața numărul doi din lume în ceea ce privește consumul de vinuri. Cercetările de piață, dar și asemenea evenimente demonstrează că Vinul Moldovei este foarte competitiv pe această piață și ar avea multe de oferit”, a spus Diana Lazăr.
Producătorii din Moldova au constatat că iubitorii de vin din China sunt tentați să experimenteze și să cunoască gusturi noi, manifestând un interes sporit pentru vinul produs în Moldova, piața chineză fiind suprasaturată de vinuri franceze și australiene.
Participarea vinurilor din Moldova la cele două evenimente a fost organizată și finanțată de Oficiul Național al Viei și Vinului.
Începând cu luna martie 2017, fermierii mici şi mijlocii vor putea beneficia de o categorie suplimentară de mașini agricole, oferite prin intermediul Programului de Vânzări în Rate 2KR pentru susținerea Agriculturii Performante Irigate, finanțat din sursele Programului Compact și implementat de Fondul de Dezvoltare Durabilă Moldova (FDD Moldova) în parteneriat cu Unitatea de Implementare şi Administrare a Proiectului Creşterii Producţiei Alimentare (2KR).
Totodată, membrii Asociațiilor Utilizatorilor de Apă pentru Irigare (AUAI), create în cadrul Programului Compact, vor putea cumpăra în rate mai multe echipamente, mașini și utilaje agricole necesare în gospodăriile agricole. Aceste oportunități, sunt oferite în rezultatul deciziei Comitetului Executiv al FDD Moldova din 15 martie 2017 privind aprobarea modificărilor și completărilor la Manualul Operațional al Programului.
Astfel, a fost acceptată propunerea 2KR conform căreia fermierii, care dețin sau intenționează să achiziționeze sisteme de irigare funcționale, să poată procura în rate şi tractoare cu puterea de până la 110 c/p pentru efectuarea lucrărilor agricole.
De asemenea, au fost luate în calcul și eforturile de consolidare a sustenabilității investițiilor Compact în sectorul de irigare, finanțate din banii poporului american. În acest sens, o premieră absolută o reprezintă includerea întreprinderilor de stat, societăților comerciale cu capital public și mixt în lista solicitanților eligibili pentru finanțare, cu condiția că aceștia sunt membri ai oricărei AUAI, create în cadrul Programului Compact. Concomitent pentru membrii AUAI a fost majorată limita maximă de finanțare a procurărilor în cadrul Programului, de la 100,000 la 150,000 dolari SUA.
În același timp, a fost diminuată lista documentelor necesare pentru a fi prezentate împreună cu cererea de vânzare în rate către 2KR. Aceasta va permite evitarea de către fermieri a unor eforturi și cheltuieli administrative, concentrând resursele economisite spre dezvoltarea afacerilor.
Din martie 2015, când a fost lansat Programul de Vânzări în Rate, și până în prezent, de oportunitățile oferite de acesta au beneficiat peste 100 producători agricoli din toată țară. Astfel, cu suportul mijloacelor provenite din Programul Compact au fost procurate peste 200 unități de tehnică agricolă în sumă de circa 6 milioane dolari SUA.
Reamintim că, Programul de Vânzări în Rate 2KR permite producătorilor agricoli, care întâmpină dificultăți la contractarea creditelor din cauza lipsei istoriei de creditare sau insuficienței gajului, să procure în rate echipamente de irigare, mașini și utilaje agricole, care ar permite o tranziție eficientă la agricultura performantă. Procurările în cadrul Programului sunt scutite de TVA și taxe vamale, iar plata se efectuează după achitarea unui avans de 25% din costul echipamentului plus cheltuielile aferente tranzacției, restul de 75% fiind achitate în rate egale în termen de 3 ani.
Agenţia de Achiziţii Publice, structură din subordinea Ministerului Finanţelor, începe din această săptămână monitorizarea şi evaluarea mult mai atentă a autorităţilor contractante referitor la corectitudinea procesului de achiziţii publice. Declaraţia a fost făcută de ministrul Octavian Armaşu în cadrul conferinţei ”Achiziţiile publice: între reforme şi interese”.
Acţiunile sunt atribuite de noul Regulament cu privire la organizarea şi funcţionarea Agenţiei, publicat vineri în Monitorul Oficial. Potrivit documentului, instituţia va asigura funcţionalitatea sistemului de achiziţii publice atât prin monitorizarea şi evaluarea eficienţei procedurilor, cât şi prin controlul ex-post.
”Reforma pe care am iniţiat-o în acest domeniu presupune o concentrare a achiziţiilor la nivel profesionist pentru că dorim să obţinem un sistem eficient şi transparent, adică unul care să asigure o valoare mai mare pentru banii utilizaţi. Mecanismul de control ex-post, care va fi elaborat în curând, ne va ajuta să responsabilizăm autorităţile contractante în procesul de achiziţii publice”, a menţionat Octavian Armaşu.
În context, ministrul Finanţelor a reamintit despre programul-pilot de introducere a sistemului electronic de achiziţii publice, lansat la începutul anului curent. Potrivit ministrului, există deja anumiţi indici de progres în utilizarea acestui instrument la instituţiile care participă benevol, iar până în 2018 toate autorităţile contractante vor fi obligate să utilizeze platforma electronică de achiziţii. Această acţiune va elimina mai multe deficienţe de sistem care sunt atestate în prezent.
„Eliminarea corupţiei este un obiectiv pe care-l presupune şi reforma iniţiată, acest element este clar definit şi în Acordul de Asociere dintre RM şi UE. Acum este momentul să fie valorificate toate oportunităţile acestui parteneriat de privilegiu, iar utilizarea unor licitaţii de achiziţii deschise şi transparente poate asigura o dezvoltare economică durabilă”, a spus Marco Gemmer, şeful adjunct al Secţiei operaţiuni, Delegaţia UE în RM.
Reamintim că startul unei noi abordări a cheltuirii banilor publici în Republica Moldova a fost dat odată cu schimbarea cadrului legislativ prin adoptarea mai multor modificări la Legea privind achiziţiile publice. Este prevăzut că achiziţiile vor fi precedate de analizarea preţurilor produselor, serviciilor şi lucrărilor, a raportului preţ/calitate şi de studiere a pieţei.
Guvernul Republicii Moldova intenționează să creeze o nouă Zonă de liber schimb între statele membre ale Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM – Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova. Prim-miniștrii acestor țări au semnat un document în acest sens în cadrul summit-ului GUAM, desfășurat în premieră la Kiev, pe 27 martie.
În cadrul summit-ului GUAM, prim-ministrul Republicii Moldova, Pavel Filip, și omologii săi din statele membre GUAM au semnat două protocoale privind acțiunile de creare a Zonei de liber schimb și privind facilitarea procedurilor vamale între cele patru state.
„Am accentuat importanța impulsionării schimburilor comerciale între statele noastre. Sunt convins că documentele semnate astăzi vor asigura dezvoltarea în continuare a oportunităților de colaborare în sfera social-economică, a transporturilor, științifico-tehnologică și cea umanitară”, a subliniat Premierul Pavel Filip.
Părțile au avut de asemenea un schimb de opinii privind parteneriatul Organizației pentru Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM cu Statele Unite ale Americii și Japonia, precum și privind colaborarea cu alte organizații regionale, cum ar fi grupul de state Vișegrad.
Forumul consultativ GUAM, din care fac parte patru state: Georgia, Ucraina, Azerbaidjan şi Republica Moldova, a fost creat în octombrie 1997. Ulterior, organizația a fost oficial instituționalizată la summit-ul de la Kiev, din 23 mai 2006. Organizația pentru Democrație și Dezvoltare Economică – GUAM promovează dezvoltarea cooperării între cele patru state pentru întărirea stabilităţii şi securităţii în Europa
Este lansat cel de-al șaselea apel al Programului de granturi post – investiționale „Managementul durabil al terenurilor” în cadrul proiectului MAC-P, anunță site-ul capmu.md.
Proiectul Băncii Mondiale „Agricultura Competitivă în Moldova” (MAC-P) de comun cu Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare și Ministerul Mediului lansează cel de-al 6-lea apel al Programului de granturi post – investiționale „Managementul durabil al terenurilor”.
Sunt invitați să participe la Programul de granturi: producătorii agricoli din întreaga republică, cu excepția celor din orașele Chișinău și Bălți, care aplică practici și tehnologii de management durabil al terenurilor, asigurând menţinerea sănătăţii şi productivităţii solului.
Grantul post – investițional va rambursa 50% din valoare investiției eligibile, cu un plafon de 20 000 dolari SUA per producător agricol.
Conform prevederilor Programului, îşi vor putea rambursa investiţia fermierii care, începând cu 1 noiembrie 2016, au procurat utilaje/mașini agricole noi, anul producerii cărora începe cu 2015 şi au aplicat, după data de 1 noiembrie 2016, practici de management durabil al terenurilor, precum tehnologii No-till și Strip-till, fâșii vegetative de filtrare, cultivare pe contur, management integrat al dăunătorilor, perdele forestiere de protecție, măsuri agro-forestiere, măsuri hidrotehnice, sisteme de captare a apei de ploaie, ș.a.m.d.
Programul de granturi post – investiționale destinate MDT presupune consultanță gratuită oferită tuturor producătorilor agricoli interesați.
Dosarele de aplicare pot fi depuse la oficiile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) până pe 28.04.2017. Pentru informații suplimentare accesați www.aipa.gov.md sau www.capmu.md.
Apelul este valabil pentru perioada 27 martie-28 aprilie 2017.
În pomicultura durabilă, după intrarea pomilor de măr în rod, se aplică tăieri de producţie. Datorită acestor tăieri, coroana se întreţine sub aspect structural mai echilibrat, datorită distribuţiei mai raţionale în cadrul ei a macrostructurii vegetative şi microstructurii roditoare. Această legitate permite de a înregistra un raport favorabil între procesele de creştere şi fructificare, în conformitate cu particularităţile biologice ale asociaţiilor soi/portaltoi cultivate şi obţinerea unor producţii înalte, constante şi de o calitate competitivă. Prin tăierile efectuate, pomii se încadrează şi se menţin în parametri recomandaţi pentru astfel de coroane, semischeletul şi ramurile de rod se întineresc permanent, asigurându-se un raport raţional între macrostructura vegetativă şi microstructura roditoare (fig. 1).
Fig. 1. Plantaţie superintensivă de măr după tăierea pomilor
Esenţa tăierii de fructificare constă în normarea încărcăturii de fructe în funcţie de starea generală a pomilor şi gradul de asigurare cu substanţe de nutriţie. La începutul perioadei de fructificare pomii tineri produc un număr mic de muguri de rod, iar creşterile anuale sunt viguroase. În perioada dată, tăierile se limitează la suprimarea ramurilor de prisos (cu creştere erectă, ce îndesesc coroana), evitându-se scurtările ce pot provoca îndesirea coroanei. 0 tăiere mai amplă a pomilor poate amâna intrarea în plină rodire. Se recomandă, ca în perioada respectivă, creşterile anuale să fie dirijate prin înclinări şi arcuiri, pentru sporirea gradului de garnisire cu muguri de rod. Tăierile de fructificare se iniţiază, când se înregistrează o diminuare a vigorii de creştere a pomilor, iar formaţiunile de rod sunt în curs de epuizare.
Soiurile cu tipul I de fructificare se caracterizează printr-o excitabilitate foarte înaltă şi o capacitate de lăstărire foarte joasă. Lipsa ramificaţiilor de ordine superioare impune coroanelor un volum mai redus de fructificare (fig. 2).
Fig. 2(A). Tăierea pomilor de soiul Super Red Chief, portaltoi M26 – până la tăiere.
Migrarea rodului spre părţile periferice ale coroanei decurge mai lent, iar durata de viaţă a formaţiunilor fructifere este mai mare, comparativ cu celelalte soiuri. Veriga principală a tăierilor de producţie la soiurile cu tipul I de fructificare constă în păstrarea tuturor ramurilor anuale formate pe axul central, alte elemente ale coroanei, pentru sporirea volumului productiv şi renovarea ramurilor de schelet, pe care sunt inserate ramuri scurte de rod şi forte puţine ramificări de semischelet. La soiurile date (Starkrimson, Starkspur Red Delicious, Granny Smith Spur, Red Chief, Super Red Chief, etc.), pomii se recomandă de a fi conduşi ca piramidă mixtă cu volum redus. La pomii tineri tăierile de producţie sunt reduse. În unele cazuri, după 3-4 fructificări, şarpantele bazale concurează cu axul central, devenind egale cu el, sau, uneori, chiar depăşindu-l. Pentru menţinerea echilibrului fiziologic şi forma bazitonică a coroanei, se recomandă ca primele tăieri de reîntinerire a ramurilor de schelet de efectuat în perioada respectivă. Aceasta se obţine prin tăierea de transfer la o ramificare laterală, viguroasă, cu poziţie spaţială favorabilă şi amplasată în treimea bazală a şarpantei. Crescând ca prelungirea ramurii de schelet, se formează consecutiv ramuri de rod pe lemn de 2-3 ani, iar fructificarea continuă timp de 6-7 ani. Cu înaintarea în vârstă, ramurile de rod se epuizează şi, ca rezultat, fructe calitative se formează pe ramurile cu vârsta de 2-5 ani. Pentru a menţine un echilibru fiziologic şi o fructificare constantă, pe întreaga lungime a ramurii de schelet, se efectuează tăieri periodice de reducţie la lemn în vârsta 3-5 ani, cu transfer la o ramificare laterală.
Concomitent cu renovarea zonei productive, prin tăierile de reducţie asupra ramurilor de schelet se contribuie la formarea lăstarilor în partea inferioară a coroanei, care ulterior se dezvoltă în ramuri de garnisire şi de semischelet. În rezultatul tăierilor mai puternice, se intensifică procesele fiziologice în partea superioară a şarpantelor, ce permite de a le garnisi pe întreaga lungime cu creşteri anuale. Revigorarea ramurilor ce fructifică se efectuează prin renovarea periodică a semischeletului la nivelul unui pinten sau smicea. Pentru garnisirea scheletului cu ţepuşe noi, prelungirile şarpantelor şi a unor ramuri anuale se expun scurtării la 1/3-1/2 din lungime. Concomitent cu scurtarea ramurilor de schelet se renovează vetrele de rod, care au fructificat pe parcursul a 3-5 ani, prin tăieri de transfer la un pinten sau ramificare vegetativă, situată în partea bazală a coroanei. În cazul când cantitatea vetrelor de rod este în exces, se recomandă rărirea lor. De regulă, tăierele de renovare şi rărire a vetrelor de rod se efectuează în anii cu număr exagerat de muguri floriferi în coroană. În cazul în care cantitatea ramurilor de semischelet în coroană este în exces, acestea se renovează eşalonat cu ciclul de 4-5 ani, prin transfer la o ramificaţie laterală, la o formaţiune de rod, sau în cazul când cele din urmă lipsesc la un cep cu lungimea de 2-3 cm. Lungimea cepului se stabileşte în funcţie de vigoarea de creştere a ramurii la care se intervine. Tăierile în cauză dau naştere la noi creşteri anuale, care pe parcursul a 4-5 ani se transformă în ramuri de semischelet. Cu vârsta, la soiurile spur, renovarea formaţiunilor de rod nu se bazează pe ramurile de semischelet, ci pe regenerarea şarpantelor pe lemn în vârstă mai mare de 5 ani, prin transfer la o ramificare laterală. În rezultat, se realizează formarea unor ramuri anuale mai viguroase pe şarpante şi se reînviorează procesele fiziologice din coroană.
Fig. 2(B). Tăierea pomilor de soiul Super Red Chief, portaltoi M26 – după tăiere.
Fără aceste tăieri de reîntinerire, baza ramurilor de schelet se degarniseşte rapid, apare un dezechilibru între creştere şi fructificare şi producţia obţinută este de o calitate inferioară. Pomii soiurilor Goldspur şi Yellospur Delicious au unghiuri de inserţie ale ramurilor de semischelet largi, excitabilitatea mugurilor înaltă şi capacitatea de formare a lăstarilor mijlocie. Formaţiunile de rod, în majoritate, sunt situate pe ramurile de semischelet. Din aceste considerente pomii altoiţi pe portaltoiul M26, MM106, se recomandă să fie conduşi după sisteme fusiforme. Datorită ramificării mai puternice, coroana pomilor se supraîncarcă cu muguri de rod într-o perioadă mai restrânsă de timp, fiindcă fructifică şi pe ramuri anuale. Baza tăierii de fructificare la astfel de asociaţii soi/portaltoi o constituie renovarea ramurilor de semischelet cu ciclul de 3-4 ani. Scurtarea acestora se efectuează la lemn de 3-4 ani prin transfer la o ramificaţie laterală sau la un cep cu lungimea de 34 cm.
La soiurile cu tipul II de fructificare, care au un grad de ramificare mai înalt, faţă de tipul spur, majoritatea formaţiunilor de rod (pinteni, ţepuşe, burse, mai rar vetre de rod şi nuieluşe) sunt amplasate pe ramurile de semischelet cu vârsta de 2-5 ani. Volumul zonei productive se majorează mai încet şi migrează mai lent spre periferia coroanelor. Ramurile anuale, preconizate pentru a deveni elemente de semischelet, se lasă să crească liber, până se garnisesc normal cu ramuri de rod. Tăierile de fructificare se efectuează prin înlocuirea eşalonată a ramurilor de semischelet cu vârstă peste 35 ani, încât să exise mereu pe pom semischelet de 2-5 ani, în funcţie de încărcătura cu muguri floriferi.
La soiurile cu tipul III şi IV de fructificare, formaţiunile de rod sunt situate preponderent pe ramuri de semischelet relativ lungi, cu vârsta până la 3-4 ani, care, sub greutatea fructelor, se arcuiesc şi se epuizează. Ca urmare, veriga principală a tăierilor de fructificare constă în reîntinerirea ciclică a ramurilor de semischelet la lemn cu vârstă de 3-4 ani cu anumite specificaţii, condiţionate de particularităţile biologice ale asociaţiilor soi/portaltoi şi încărcătura cu muguri floriferi.
La majoritatea soiurilor cu tipul III de fructificare mugurii de rod sunt amplasaţi preponderent pe ramuri semischelet cu vârsta de 1-4 ani, iar tăierile de fructificare constau, respectiv, în eliminarea lor eşalonată în lemn de 2-4 ani. Tăierea de fructificare va fi diferenţiată în funcţie de încărcătura pomilor cu muguri de rod. În anul 2016, pentru soiurile ce au diferenţiat în exces muguri floriferi, normarea încărcăturii se va efectuează prin tăieri de reducţie a unor ramuri de semischelet supraîncărcate la lemn de 3 ani. În cazul insuficienţei ramurilor de rod, obţinerea optimă a mugurilor floriferi se atinge prin mărirea ciclului de înlocuire a ramurilor de semischelet bine dezvoltate la lemn de 4 ani. Se elimină semischeletul scurt şi subţire de pe şarpante şi subşarpante (fig. 3).
Fig. 3. Tăierea pomilor de măr în perioada de repaos, portaltoi MM106.
Tăierea de renovare de efectuat în cepi de 2-5 cm lungime a semischeletului negarnisit pentru formarea de noi ramuri anuale. Pomii soiurilor Čampion, Jonagold, Gala Delicious, Golden Delicious şi clonele acestora, precum şi soiurile Melba, Coredar, etc., în anul 2016 au fructificat în mare măsură pe ramuri de semischelet cu vârsta de 1-3 ani. În cazul dat se menţin în coroană ramurile anuale şi 2/3 din ramurile de semischelet cu vârsta de 2-4 ani. Ramurile semischelet plasate în partea superioară a coroanei se elimină la inel, iar cele cu o poziţie mai inferioară la cep cu lungimea de 1-2 cm pentru garnisirea cu noi ramuri anuale.
Fig. 4 (A). Pomi de soiul Renet Simirenco, portaltoiul MM106 conduşi după sistemul de coroană fus subţire ameliorat – până la tăiere.
Pentru soiul Renet Simirenco, care în plantaţiile din nordul ţării ce au suferit de îngheţurile târzii de primăvară în anul 2016 şi s-a diferenţiat muguri de rod căt pe ramuri anuale, atât şi pe cele de semischelet cu vârsta de doi ani, gradul de tăiere de majorat, pentru a exclude fenomenul alternanţei de fructificare. Ramurile anuale mai lungi de 60 cm şi cele de vigoare slabă, care îndesesc coroana, de suprimat „la inel”. O parte din ramurile anuale bine dezvoltate rămân intacte (întregi) pentru a fructifica, iar cele erecte şi mai puternice, de scurtat la cep cu lungimea de 2-3 cm pentru a obţine 12 ramuri anuale bine dezvoltate. Din partea superioară a coroanei de eliminat ramurile de semischelet viguroase, cu unghiuri de ramificare mai mari de 300, care favorizează creşterea, fiind reţinute numai cele de vigoare mică şi mijlocie. În partea bazală a coroanei de tăiat la cep cu lungimea de 1-1,5 cm,numai ramurile de semischelet de vigoare mică, păstrându-se cele cu vigoare mare şi cu poziţie oblică. Ramurile de semischelet rămase în coroană cu vârsta de 2 ani trebuie scurtate la o ramificare laterală, ori la o formaţiune de rod. Păstrarea ramurilor nescurtate duce la supraîncărcarea ramurilor de semischelet cu muguri floriferi şi obţinerea unor producţii înalte de calitate inferioară. Prin aceste tăieri de transfer se normează încărcătura de muguri florifer şi stimularea creşterilor vegetative. Astfel, în coroană se formează ramuri de semischelet cu vârste diferite şi ani de fructificare alternativi. În fond, tăierea de fructificare la soiurile ce fructifică pe ramuri anuale constă preponderent în reînnoirea periodică a semischeletului care a depăşit vârsta de 2 ani. Dacă pe ramurile anuale mugurii floriferi sunt relativ în exces, încărcătura se normează prin scurtarea a circa 1/4 din lungimea lor. La celelalte soiuri ramurile de rod sunt situate pe semischeletul cu vârsta de 2-3 an.
Normarea încărcăturii cu muguri floriferi se efectuează prin tăierea de fructificare, unde prin înlocuirea ciclică a ramurilor de semischelet alungite, ce au fructificat în coroană, permanent, se formează ramuri de unu, doi şi trei ani. Soiurile cu fructificare pe nuieluşe şi mlădiţe (Idared etc.), sub greutatea recoltei formează un semischelet arcuit prematur. În cazul dat se efectuează scurtarea puternică a ramurilor semischelet, lăsând 2-4 ramuri de rod amplasate la baza lor. Ramurile semischelet cu înclinare orizontală formează o cantitate mare de ramuri de rod şi după cel puţin doi ani pot fi scurtate la o ţepuşă ori nuieluşă pentru normarea încărcăturii de fructe.
Fig. 4 (B). Pomi de soiul Renet Simirenco, portaltoiul MM106 conduşi după sistemul de coroană fus subţire ameliorat – după tăiere.
Pentru soiurile cu tipul IV de fructificare (Granny Smith, Florina, Coremodet, Banană de Iarnă etc.) scurtarea semischeletului arcuit se efectuează la o ramură anuală formată la curbură, eliminându-se porţiunile pandante.
Fig. 5. Efectul tăierii la cep de înlocuire la pomii de măr.
Pentru anul 2017, soiul Florina a diferenţiat o cantitate mai mare de muguri floral, fiindcă în aceste plantaţii în anul recedent nu s-a înregistrat recoltă mare.
Fig. 6. Pomi de măr după efectuarea tăierii. Soiul Jonagored/ M26.
Pentru a nu supraîncărca pomii cu muguri floriferi, este necesar ca din partea superioară a coroanei de eliminat la inel ramurile de semischelet mai viguroase, păstrându-se cele cu o vigoare mai mică de creştere şi o amplasare orizontală. Dacă, lungimea acestor ramuri de semischelet este mai mare şi nu se încadrează în parametrii recomandaţi, o parte din ramuri pot fi transferate la o ramificaţie laterală, ori la o nueluşă. Din partea inferioară a coroanei 10-15% din ramuri de semischelet se elimină la inel, iar 15-20% la cep de înlocuire. Ramurile semischelet degarnisite şi extinse prea puternic la periferia coroanelor sunt întinerite la cep de înlocuire cu lungimea de 8-10 cm. La soiul Florina cu vigoare mare de creştere, excitabilitatea mugurilor şi capacitatea de formare a lăstarilor este scăzută, când ramurile anuale au lungimea mai mare de 50-60 cm, 3/4 de la baza lor rămân degarnisite. Pentru garnisirea mai uniformă cu ţepuşe şi nuieluşe, ramurile anuale lungi sunt scurtate la 1/4-1/3 din lungimea lor.
Fig. 7. Pomi de măr după efectuarea tăierii. Soiul Gloster/ MM106.
Pentru temperarea creşterilor viguroase la tăierea ramurilor anuale şi de semischelet la pomii altoiţi pe portaltoi cu vigoare mică de creştere(M9, 62-396), lungimea cepului de înlocuire trebuie să fie de 8-10 cm, iar pe portaltoi de vigoare submijlocie şi mijlocie (M26, MM106, etc.) – 15-20 cm. Această scurtare puternică a ramurilor de diferită vârstă permite de a obţine pe cep 3-4 creşteri anuale cu lungimea de 30-40 cm, care în continuare sunt expuse tăierilor în conformitate cu legităţile în vigoare. La soiurile Jonagold şi clonele sale, Redfree, etc. cu unghi de inserţie a ramurilor de semischelet aproape de orizontală se lasă cepuri obişnuite cu lungimea de 1,5-2,0 cm. La apariţia unor goluri în coroană, ramurile hulpave obţinute în zona respectivă se transformă în ramuri de semischelet prin scurtarea puternică la 4-6 muguri pentru a obţine creşteri anuale. În continuare se aleg 1-2 ramuri inferioare cu amplasare mai favorabilă în spaţiu pentru completare, iar celelalte se suprimă.
În perioada de fructificare maximală, indiferent de forma aleasă, coroana pomilor de măr trebuie să fie menţinută la parametrii proiectaţi, mai largă la bază şi să se îngusteze spre vârf, pentru a permite accesul cât mai uniform al luminii. În caz contrar, partea bazală se
degarniseşte, intensificându-se fructificarea şi creşterea vegetativă în partea superioară a coroanei pomului. Pentru evitarea acestui fenomen nedorit, este necesar de limitat înălţimea pomilor şi extinderea laterală a coroanelor prin menţinerea echilibrului vertical şi orizontal în coroană. Menţinerea echilibrului vertical se realizează prin tăieri severe a părţii superioare a coroanei, limitându-se suprimarea şarpantelor şi a ramurilor de semischelet în partea interioară, unde cu vârsta se diminuează vigoarea de creştere a ramurilor.
Fig. 8. Tăierea pomilor de măr cu utilizarea platformelor hidraulice şi foarfecelor pneumatice.
În pomicultură, pentru efectuarea tăierilor de producţie la pomii de măr, se folosesc unelte specifice. Totodată, nu trebuie de uitat că ramurile pomilor cu diametre până la 2-2,5 cm se taie cu foarfeci obişnuite de livadă (secator), iar cele mai groase(diametrul 5,0-6,0 cm) cu foarfeci ergonomice cu mânere lungi, sau cu ferestrăul. Pentru a uşura procesul de tăiere şi a spori productivitatea muncii se utilizează foarfece pneumatice, incluse în agregat cu tractorul cu platformă hidraulică sau la o platformă autopropulsabilă (fig. 6), care asigură posibilitatea de a executa tăierea prin metoda în flux pe etaje la toată înălţimea coroanei.
Pentru a contribui la dezvoltarea sectorului de pomușoare din Republica Moldova, Fundația HEKS Moldova a inițiat implementarea proiectului „Îmbunătățirea productivității și accesul la piață a producătorilor de pomușoare”, care planifică de a avea ca beneficiari peste 1200 de producători de pomușoare din Centrul și Nordul Republicii Moldova.
Metoda de abordare în procesul de implementare va fi principiul M4P (Making Markets Work for the Poors), adică facilitarea schimbărilor în sistem prin conlucrarea strânsă dintre proiect și jucătorii de pe piață (procesatorii, intermediarii si exportatorii, depozitele frigorifice, rețelele de magazine, instituțiile statului, instituțiile de învățământ cu profil agricol, instituții financiare și de micro-finanțare, asociații și federații de producători agricoli, etc.).
1. Justificare
La momentul actual, 95% dintre producătorii de pomușoare își comercializează recolta de pomușoare fără a parcurge etapele necesare de post-harvesting (pre-răcire, sortare, calibrare, păstrare în frigider). Acest aspect influențează negativ asupra perioadei de păstrare și respectiv asupra venitului obținut de fermieri mici și mijlocii, care din cauza perisabilității producției în stare proaspătă, înregistrează profit ratat.
Pentru a atinge obiectivele propuse, proiectul AMIB intenționează să co-finanțeze, prin acordarea de granturi, modernizarea sau dezvoltarea de la „0”:
Camere de pre-răcire. Atât în cadrul frigiderelor, cât și de tip Carry (mobil, amplasat pe bus).
Abrevieri
AMIB – Proiectul „Îmbunătățirea productivității și accesului la piață a producătorilor de pomușoare”.
Pomușoare – fructe ale arbuștilor baciferi și căpșunului: zmeur, coacăz (roșu și negru), căpșun, ioșta, agriș, aronie, caprifoi, afine, cătină albă, mure.
Post-harvesting – perioada de viață și valabilitate a pomușoarelor de la recoltare până la consumul în stare proaspătă.
2. Beneficiarii
Beneficiari ai granturilor pentru crearea noilor produse din pomușoare pot fi întreprinderi de orice formă organizatorico-juridică care sunt înregistrate pe teritoriul Republicii Moldova şi grupuri de producători mici, care se asociază pentru a îmbunătăți accesul la piață (SRL, GȚ, etc.).
Unul din criteriile de eligibilitate este disponibilitatea beneficiarului de grant (confirmată în Contractul de Grant / Contractul de co-finanțare) de a presta în următorii 2 ani după achiziționare/modernizare/instalare a echipamentului, servicii gratuite sau cu reducere de preț pentru membrii comunității geografice din care face parte (subiect al negocierilor între echipa AMIB și Beneficiar).
Echipamentul pentru care se depune dosarul este obligatoriu să fie instalat până în data de 31 mai 2017, pentru a fi operațional în sezonul 2017.
3. Tipul de inițiative eligibile
CCA va acorda asistență financiară sub formă de grant (co-finanțare) pentru acoperirea unei anumite părți din costuri procurarea/proiectarea/instalarea echipamentului.
3.1. Sunt eligibile inițiativele:
a. Echipament de pre-răcire (inclusiv de tip improvizat – climatizoare);
b. Echipament de răcire, peliculă, lăzi (instrumente necesare pentru delimitarea unei camere de pre-răcire în cadrul frigiderului).
4. Mărimea granturilor și limita per beneficiar. Limita Bugetului.
CCA va acorda granturi în valoare de până la 60.000 MDL, dar nu mai mult de 50%, din costul echipamentului.
Unul și același beneficiar poate solicita susținere pentru finanțarea unei singure inițiative.
CCA va acorda în total 2 (două) granturi.
5. Perioada derulării finanțării și data de depunere a cererilor de finanțare
Perioada depunerii solicitărilor: 27 martie 2017 – 30 aprilie 2017.
Granturile vor fi oferite, preferabil, sub formă de rambursare pentru echipamentul care deja fusese achiziționat.
Achiziționarea echipamentului de mâna a doua este la fel inițiativă eligibilă, cu condiția termenului de garanție valabil (cel puțin 3 ani).
Cererile de finanțare pot fi depuse până sau după ce echipamentul a fost deja achiziționat (anul 2017).
AMIB își rezervă dreptul de a refuza acordarea grantului, în cazul în care solicitarea nu va corespunde obiectivelor, principiului proiectului implementat, dar și Regulamentelor și evaluărilor interne ale organizației.
6. Criterii de eligibilitate
6.1. Pentru a beneficia de grant solicitanții trebuie să întrunească următoarele criterii:
a) Să fie persoană juridică de orice formă organizatorico-juridică, înregistrată şi care desfășoară activitatea pe teritoriul Republicii Moldova, în domeniul agricol sau agro-alimentar.
b) Să mențină evidență contabilă în conformitate cu legislația națională;
c) Să posede experiență în domeniul producerii agricole sau comercializării pomușoarelor de cel puțin un an;
d) Să posede experiență de achiziții de pomușoare sau alte produse agricole;
e) Să aibă o viziune clară a perspectivelor de dezvoltare a produselor noi, create cu ajutorul echipamentului co-finanțat;
f) Să demonstreze existența plantației proprii.
6.2. Nu vor fi eligibile:
Întreprinderile care se află în proces de insolvabilitate și/sau lichidare;
Întreprinderile/instituțiile care nu întrunesc criteriile de eligibilitate indicate in prezentul Termen de Referință.
7. Documentele de participare la concurs
Pentru participare la concurs solicitanții vor prezenta următoarele documente în original și copii:
1) Cererea de finanțare semnată și ștampilată de către conducătorul întreprinderii;
2) Copia de pe certificatului de înregistrare a întreprinderii și copia de pe extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice;
3) Certificat privind lipsa datoriilor față de bugetul local/de stat eliberat de organele competente;
4) Copia Bilanțului contabil pentru anul precedent;
5) Declarație pe propria răspundere privind veridicitatea documentelor și datelor prezentate.
6) Factura fiscală pentru achiziționarea echipamentului (dacă deja fusese achiziționat în 2016;
7) Contractul/oferta de echipament pentru care se solicită co-finanțarea.
8) Ordin de plată și/sau extrasul bancar sau alt document ce confirmă plata integrală pentru achiziționarea echipamentului;
9) Cel puțin 2 oferte de solicitare de preț pentru echipamentul pentru care se solicită grantul.
10) Demonstrația existenței plantației (de la Oficiul Cadastral) și două imagini (foto).
11) Lista cu cel puțin 10 producători de culturi bacifere din regiunea unde este amplasată plantația/unitatea de răcire/pre-răcire a pomușoarelor.
Notă: Cererile care nu vor conține toate documentele solicitate nu vor fi admise spre înregistrare.
8. Procedura de evaluare a cererilor de finanțare
8.1. Beneficiarul va fi selectat în concordanță cu Termenii de referință în cauză și procedurile interne ale AMIB. Cererea de finanțare și setul de documente vor fi evaluate de Staff-ul AMIB. După aprobarea Cererii de finanțare de către Finanțator, AMIB va semna cu beneficiarul un Acord de Co-finanțare în care vor fi stipulate condițiile de acordare a grantului prin debursare. AMIB își rezervă dreptul de a respinge Cererile Beneficiarilor.
Propunerile vor fi examinate și rezultatele vor fi anunțate până în data de 10 mai 2017.
9. Condițiile de prezentare a pachetului de documente
Aplicanții interesați vor expedia un mesaj sau vor comunica printr-un apel telefonic intenția sa de a participa la concurs, pentru a primi printr-un mesaj electronic Cererea de finanțare care trebuie să fie completată și atașată la dosarul de participare.
Dosarul de aplicare cu setul complet de documentele necesare pentru obținerea grantului, se transmite pe parcursul perioadei menționate în P. 5 la adresa sergiu.ipatii[at]cca-ngo.org sau Centrul de Consultanță în Afaceri AO, MD-2004, or. Chișinău, strada Mitropolitul Petru Movilă, 23/9, oficiul 3. La etapa de recepționare dosarele de aplicare complete vor fi înregistrate în registrul scrisorilor de intrare, fiind notate: data depunerii, denumirea grantului, denumirea solicitantului și semnătura persoanei care a recepționat dosarul.
În Republica Moldova există laboratorul specializat de testare a materialului de înmulțire și săditor viticol, însă acesta funcționează fără acreditare necesară. Afirmația aparține reprezentanților Oficiului Naţional al Viei şi Vinului (ONVV) care au organizat seminarul cu tema „Profilaxia şi combaterea Cancerului bacterian şi a altor boli bacteriene la viţa de vie”, la Chișinău, pe data de 24 martie.
În cadrul seminarului specialiștii au explicat viticultorilor profilaxia şi combaterea bolilor bacteriene la viţa de vie precum și cadrul regulatoriu privind profilaxia şi combaterea acestor boli.
Cancerul bacterian la viţa de vie
Vladimir Corobca, expert coordonator în Direcţia Asigurarea Calităţii şi Conformității Produselor Vitivinicole ONVV, a menționat că viticultorii suferă din cauza bolilor bacteriene care dăunează culturile viticole. În mod special, acesta a vorbit despre cancerul bacterian la viţa de vie, dar și despre necroza bacteriană a viţei de vie și pătarea bacteriană.
„La seminar s-a discutat în general despre bolile bacteriene și în mod special despre cancerul bacterian. Este o boală foarte periculoasă pentru plantațiile viticole din țară. La moment estimativ suprafața plantațiilor afectate de către acesta boala ar varia în jur de 20 – 30%. Gradul de afectare este diferit – de la 2-3% până la 30-40%. Pe parcursul seminarului de astăzi am ajuns la concluzia că în a lupta cu principala boala bacteriana (cancer) trebuie să purcedem la organizarea corectă a plantațiilor viticole, care constă în faptul că trebuie să alegem corect terenul, solul, combinația altoi-port-altoi. Pe planul doi ar fi calitatea materialului săditor, care trebuie să fie liber de cancerul bacterian. Și în conformitate cu actele normative din Republica Moldova acest lucru este posibil”, a explicat Corobca.
Acreditarea laboratorului
Vladimir Corobca a mai spus că autoritățile abilitate nu au un laborator acreditat, care ar putea depista forma latentă a cancerului bacterian şi care ar asigura aplicarea unor activități mai ferme de profilaxie şi combatere a acestei boli. Totodată, cadrul regulatori din Republica Moldova nu impune măsurile necesare de profilaxie şi combatere a acestor boli, a mai spus acesta.
Expertul susține că lipsa unei acreditări specializate pentru laboratorul care execută în prezent testări fitosanitare la producerea materialului de înmulțire şi săditor viticol reprezintă o problemă foarte serioasă care ar trebuie să fie rezolvată de ministerul de resort și organele de control.
„Nu avem un laborator acreditat care ar putea testa materialul săditor atât cel de import, cât și cel de proveniența autohtonă. Nu avem laboratorul corespunzător și în cazul acesta el nefiind acreditat nu are dreptul să testeze materialul săditor de import. Laboratorul acesta acordă servicii, dar serviciile acestea sunt utile numai în cazul în care nu sunt contestații”, a explicat Vladimir Corobca.
Specialistul în asigurarea calității produselor vitivinicole a mai spus că ONVV vrea să amelioreze sectorul vitivinicol pentru că uneori se atestă insuficiența de produse vitivinicole de calitate. Corobca susține că situația s-ar putea îmbunătăți doar prin modernizarea sectorului dat prin implementarea tehnologiilor avansate.
Pepinieriștii vor să exporte butași și așteaptă decizia UE
Dumitru Rusu, șeful Direcţiei Control semincer din cadrul Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA), a menționat, la rândul său, despre interdicția la export pentru material săditor viticol din Moldova în UE.
„Noi nu avem voie la moment să exportăm de aceea noi suntem incluși în Uniunea Europeană în lista țărilor terțe care nu li se permite. Dar fiecare țară, conform directivelor UE, decide singură dacă ne permite sau nu să intre cu material săditor viticol din Moldova”, spus Rusu.
Totodată, acesta a spus că ANSA s-a adresat către UE ca acest lucru să fie permis producătorilor din Moldova.
„Dar noi importăm din UE și ne-am adresat către UE să ne permită și exportul. Demersul nostru se examinează de către țările UE ca să ne permită. În 10-12 luni se examinează demersurile respective. Noi am depus la sfârșitul anului trecut”, a mai spus Dumitru Rusu.
Acesta a vorbit și despre necesitatea de a lansa acreditarea acestor laboratoare care efectuează controlul sanitar.
Oficiul Naţional al Viei şi Vinului este instituție publică pe lângă Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, cu statut de persoană juridică. Printre atribuțiile de bază se numără: implementarea politicii statului în sectorul pepinieritului viticol, viticulturii, fabricării şi circulaţiei vinurilor etc.
Propunerile vor fi examinate și rezultatele vor fi anunțate până în data de 10 mai 2017.
