Meteorologii prognozează vreme caldă pentru ziua de azi

0

Metereologii prognozează, pentru ziua de azi, în raioanele centrale ale țării temperaturi minime de la + 3..+ 6 grade Celsus până la + 12..+ 15 grade Celsus. Vântul va sufla din Sud-Est cu o viteză de la 4 până la 9 m/s. Presiunea atmosferică va fi una scăzută.

În nordul țării temperaturile vor urca ziua până la +13 grade Celsus și pe timp de noapte până la +2 grade Celsus.

În sudul țării va fi ceva mai cald, astfel ziua vor fi până la +16 grade Celsus cu soare, iar noaptea până la +4..+7 grade.

Companiile vinicole admise pe piața rusă vor putea începe exporturile după obținerea certificatelor ruseşti de calitate

0

Cele cinci companii vinicole din Republica Moldova care au obţinut dreptul de a relua exportul pe piaţa Federaţiei Ruse, vor putea începe livrările după ce vor primi certificatele ruseşti de calitate și vor prezenta problemele de vinuri pe care doresc să le exporte pe piața rusă. Ministrul Agriculturii, Eduard Grama, a declarat că urmează procedurile ce trebuie să le treacă întreprinderile respective, informează MOLDPRES.

Solicitat de agenție, ministrul Grama a menționat că ”termenele exacte de reluare efectivă a exportului de produse vitivinicole nu pot fi estimate la moment. În urma vizitei de inspecție a reprezentanților Rospotrebnadzor cele cinci companii au primit dreptul de a prezenta pachetul de documente pentru procedura de obținere a permisiunii de comercializare a producției vitivinicole pe teritoriul Federației Ruse”.

Inspecția rusă Rospotrebnadzor a anunțat, pe 3 martie, că cinci companii vinicole din Republica Moldova au obţinut dreptul de a relua exportul pe piaţa Federaţiei Ruse. Alți doi producători îşi vor putea mări gama de produse pe care le livrează în prezent. Decizia a fost luată de către conducerea Serviciului federal rus în urma inspectării de către experții ruși a 13 companii vinicole din Republica Moldova la mijlocul lunii februarie.

Potrivit unui comunicat plasat pe pagina oficială a Rospotrebnadzor, a fost acceptată prezentarea probelor pentru obținerea permiselor pentru produsele livrate spre Federația Rusă de către companiile Cricova, Chateau Vartely, CASTEL MIMI, Moldiugvin și Lion-Gri. Totodată, companiilor KVINT și KAZAYAK-VIN, care deja au obținut dreptul de livrare a produselor vinicole în Federația Rusă, le-a fost permis să prezinte probele producției noi care anterior nu a fost exportată în Rusia.

Întrebat dacă ne putem aștepta la extinderea listei exportatorilor, Eduard Grama a spus că Ministerul Agriculturii este într-un contact permanent cu Rospotrebnadzor. ”Săptămîna trecută au fost expediate în adresa Rospotrebnadzor informații preliminare cu dosarele a altor 30 de întreprinderi care și-au exprimat interesul de a exporta producție vitivinicolă în Federația Rusă”, a adăugat ministrul.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, în prezent au dreptul de a exporta producție alcoolică pe piața rusă 11 companii, preponderent înregistrate în UTA Găgăuzia.

Ultimele restricţii asupra vinurilor moldoveneşti au fost impuse în toamna anului 2013.  Ulterior, embargoul a fost anulat doar pentru cîteva companii din regiunea transnistreană. În urma instituirii embargoului din 2013, producătorii din ţara noastră au suportat pierderi de 20 de milioane de dolari şi s-au orientat spre alte pieţe de desfacere.

 

Numărul populației implicate în agricultură a crescut cu 5,6 mii de persoane în trimestrul IV al anului 2016 în comparație cu anul 2015

0

Numărul populației ocupate în agricultură, în trimestrul IV al anului 2016, a crescut cu 5,6 mii, sau cu 1,7% în comparație cu trimestrul IV al anului 2015, arată datele Biroului Național de Statistică.

În distribuţia după activităţile din economia naţională se constată că în sectorul agricol au activat 341,5 mii de persoane (29,7% din totalul persoanelor ocupate). Din rândul acestora, 46 la sută (sau 13,8% din total ocupare) o constituie persoanele ocupate cu producerea produselor agricole în exclusivitate pentru consumul propriu. Fată de trimestrul IV 2015 numărul populației ocupate în agricultură a crescut cu 5,6 mii, sau cu 1,7%.

În activităţile non-agricole numărul persoanelor ocupate a fost de 806,8 mii, în scădere cu 28,4 mii sau cu 3,4% față de trimestrul IV 2015. Ponderea persoanelor ocupate în industrie a constituit 12,9% (12,7% în 2015) și în construcții, respectiv, 4,8% (5,3% în 2015). În sectorul servicii au activat 52,5% din totalul persoanelor ocupate, această pondere fiind în ușoară descreștere față de trimestrul IV 2015 (53,4%). Numărul absolut al persoanelor ocupate în sectorul serviciilor a fost de 603,2 mii persoane.

Biroul Naţional de Statistică anunţă că în trimestrul IV 2016 populația economic activă (populaţia ocupată plus şomerii) a Republicii Moldova a constituit 1193,3 mii persoane, fiind în descreștere cu 2,4% (29,0 mii) față de trimestrul IV 2015. Structura populaţiei active nu s-a modificat semnificativ: 96,2% ocupați și 3,8% șomeri.

Evoluția prețurilor la produse din sectorul agrar în anul 2016 în raport cu 2015. S-au ieftinit pomușoarele, căprile și oile, dar s-au scumpit cartofii, tutunul și strugurii

0

Preţurile de vânzare la cartofi, în anul 2016, s-au mărit cu 19,5%, la tutun – cu 16,8% și la struguri – cu 15,7% în comparație cu anul 2015, arată datele Biroului Național de Statistică. Totodată, au fost înregistrate și unele micșorări de prețuri, de exemplu, la pomușoare cu 38,4%, dar și la ovine și caprine (în masă vie) – cu 31,1%.

Biroul Naţional de Statistică informează că preţurile producătorului (preţurile medii de vânzare de către întreprinderile agricole) la produsele agricole în anul 2016 în comparaţie cu anul 2015 au scăzut cu 3,4%.

Datele sunt prezentate pe întreprinderile agricole şi gospodăriile ţărăneşti (de fermier) cu suprafaţa terenurilor agricole de 50 ha şi peste (fără teritoriul din partea stângă a Nistrului şi municipiului Bender) şi reflectă evoluţia preţurilor medii reieşind din structura efectivă a vânzărilor produselor agricole realizate de către acestea.

Au crescut prețurile la cartofi, tutun și struguri

Astfel, datele BNS arată că în 2016 au crescut preţurile de vânzare la cartofi – cu 19,5%, tutun – cu 16,8%, struguri – cu 15,7%, leguminoase pentru boabe – cu 11,1%, fructe sămburoase – cu 2,7%, soia – cu 2,6%, legume – cu 1,6%.

Pomușoarele s-au ieftinit

La produsele vegetale a fost marcată micşorarea preţurilor de vânzare în medie cu 4,1%, care a fost determinată de scăderea mai esenţială a preţurilor la pomușoare de cultura – cu 38,4%, culturi bostănoase – cu 10,9%, cereale și leguminoase pentru boabe – cu 8,7% (în special la hrișca – cu 28,2%, orz – cu 11,7%, grâu (excluzând seminţe de soi) – cu 10,5%, porumb (excluzând seminţe de soi) – cu 5,1%), fructe sămânţoase – cu 3,7%, floarea-soarelui (exclusiv seminţe de soi) – cu 3,4%, rapiță – cu 3,1%.

Prețurile la ovine a scăzut

La produsele animaliere preţurile medii ale producătorului s-au micșorat cu 0,2%. Аu scăzut preţurile la ovine și caprine (în masă vie) – cu 31,1%, la ouă alimentare – cu 0,9%.

Totodată, au crescut preţurile de vânzare la bovine (în masă vie) – cu 11,6%, la păsări (în masă vie) – cu 7,3%, la porcine (în masă vie) – cu 2,0%, lapte – cu 9,3%.

MAIA: Lista companiilor care pot exporta vin în Rusia nu este închisă

0

Anunțarea de către Rospotrebnadzor a celor șapte companii din Republica Moldova care pot exporta vin în Federația Ruse nu înseamnă că lista este închisă, declară ministrul agriculturii şi industriei alimentare, Eduard Grama. Potrivit oficialului, procesul de verificare este de durată și nu este exclus că lista ar putea fi completată.

Solicitat de IPN, ministrul agriculturii a spus că informații oficiale de la partea rusă nu au parvenit, dar din informația prezentată pe pagina oficială a Rospotrebnadzor rezultă că şapte din cele 13 companii vitivinicole inspectate vor avea dreptul să-și exporte producţia pe piaţa rusă.

Este vorba de companiile: Cricova, Chateau Vartely, Castel Mimi, Lion-Gri, Moldiugvin şi două care au fost reverificate cu scopul de a lărgi gama de produse exportate – KVINT – Fabrica de Vin şi Cognac din Tiraspol şi Kazayak-Vin.

Consiliul Economic pe lângă prim-ministru a propus simplificarea procedurii de eliberare a certificatului de origine preferențială a mărfurilor

0

Consiliul Economic pe lângă prim-ministru a elaborat documentul care simplifică procedura de eliberare a certificatului de origine preferențială a mărfurilor. Documentul a fost prezentat în cadrul grupului de lucru al Consiliului Economic.

În cadrul ședinței a fost prezentat conceptul cu privire la procedura de eliberare a Certificatului de Origine preferențială a mărfurilor. La ședință au participat reprezentanții Serviciului Vamal, ministerului Economiei, ai Agenției pentru protecția consumatorilor, ai Inspectoratului Fiscal Principal de stat și reprezentanții asociațiilor de business.

Oamenii de afaceri au enumerat un șir de impedimente de ordin procedural cu care se confruntă la moment. Președinta grupului de lucru pentru facilitarea comerțului din cadrul Consiliului Economic, Mariana Rufa, a menționat importanța simplificării acestei proceduri mai ales, în contextul în care, în mare parte, produsele ce necesita acest certificat sunt comercializate pe piața UE. Iar impedimentele actuale sunt de ordin non tarifar si împiedică onorarea contractelor cu partenerii internaționali.

Noul concept cu privire la procedura de eliberare a Certificatului de Origine preferențială a mărfurilor a fost prezentat de către directorul adjunct al Serviciului Vamal, Iurie Ciobanu. Acesta a precizat că noua procedură va reduce timpul de emitere a certificatului, va reduce numărul de controale pentru tranzacții fără risc, va permite aplicarea uniformă a procedurii de emitere a certificatelor și va ușura activitatea agenților economici.

Documentul prezentat în cadrul grupului de lucru va contribui și la minimizarea riscului de fraudare a originii preferențiale, a menționat la rândul său consilierul de rang înalt în domeniul vamal al Misiunii Uniunii Europene de consiliere în politici publice pentru Republica Moldova, Rosario De Blasio.

Expertul economic al Consiliului Diana Levcenco a menționat că implementarea conceptului va contribui la facilitarea exporturilor pentru agenții economici din Moldova. Totodată în cadrul evenimentului Levcenco a mai subliniat că, recent Consiliul a preluat funcțiile Comitetului Național de Facilitare a Comerțului.

Secretariatul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru este sprijinit de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare, cu susținerea financiară a Fondului Guvernului Marii Britanii pentru Buna Guvernare și de către proiectul Grupului Băncii Mondiale ”Reforma climatului investițional”, finanțat de Guvernul Suediei.

În Zona Economică Liberă Bălți au fost atrase cele mai multe investiții în anul 2016

0

Conform datelor Ministerului Economiei, din volumul total al investițiilor străine, atrase pe parcursul anului 2016 în zonele economice libere, 68% au revenit Zonei Economice Libere (ZEL) Bălți și 18 la sută Zonei Antreprenoriatului Liber (ZAL) Expo-Business-Chișinău.

Din volumul total al investițiilor, atrase pe parcursul activității celor 7 ZEL, 95,5 milioane USD revin ZEL Bălți, 69,2 milioane USD – ZEL ”Ungheni-Business”, 65,6 – ZAL ”Expo-Business-Chișinău”, 18,3 – ZAL PP ”Taraclia”, 16,9 – ZAL ”Tvardița”, 16,2 – ZAL PP ”Valkaneș” și 4,7 milioane USD – ZAL PP ”Otaci-Business”.

Investiții mai multe ca în 2015

Pe parcursul anului 2016 în Zonele Economice Libere (ZEL) au fost atrase investiții în valoare de 55,2 milioane USD, cu 24% mai mult, comparativ cu 2015.

Către 1 ianuarie 2017, în 7 zone economice libere erau înregistrați 181 de rezidenți cu 8024 de persoane angajate, cu 23,4% mai multe comparativ cu perioada similară a anului trecut. Cele mai multe persoane sunt angajate în companiile, care activează în ZEL Bălți (3500), ZEL ”Ungheni-Business” (2258) și ZAL ”Expo-Business-Chișinău” (1393). Salariul mediu al unui angajat a constituit 5,6 mii lei, cu 6% mai mult, comparativ cu anul 2015.

Și vânzări mai multe

Datele Ministerului Economiei denotă faptul că în zonele economice libere crește ponderea activității industriale, care a devenit genul prioritar de activitate ale ZEL. În anul 2016 volumul total al mărfurilor produse și serviciilor prestate în zonele economice libere a constituit circa 6 miliarde de lei, din care ponderea producției industriale a constituit 74,5%.

Analizele mai denotă că volumul vânzărilor nete ale producției industriale (în prețuri curente) în total pe zonele economice libere în anul 2016 a constituit 4458,8 milioane lei, cu 10,4 la sută mai mult comparativ cu anul 2015. Din volumul total al producției fabricate în zonele economice libere, 81,4% a fost exportată.

212 tone de lână

Rezidenții zonelor economice libere au produs anul trecut 212 tone fire de lână și 1,9 mii tone fir sintetic şi 0,3 milioane decalitri vin de struguri, 91,0 mii dal de divin, 780,6 mil. unităţi articole flexibile pentru îmbutelierea băuturilor alcoolice, 129 tone de salam etc.

În anul de raportare a fost remarcată și o creștere a volumului activității de comerț extern, care s-a desfășurat în trei zone libere din cele șapte (ZEL „Ungheni-Business”, ZAL PP „Valkaneș” și ZAL „Expo-Business-Chișinău”). Astfel, volumul total al comerțului extern pentru anul trecut a sporit de 4 ori în comparație cu anul 2015  şi a constituit 331,4 milioane lei.

Un alt gen de activitate permis în zonele economice libere este sortarea, ambalarea, marcarea şi alte asemenea operațiuni cu mărfurile tranzitate prin teritoriul vamal al Republicii Moldova. Acest gen de activitate s-a desfășurat doar în ZAL „Expo-Business-Chișinău” și ZAL PP „Valkaneș”, însă volumul este nesemnificativ, constituind 10,6 milioane lei.

În total 55,2 milioane USD

Volumul total al impozitelor şi altor plăti obligatorii calculate în anul de referință a constituit, conform situației din 1 ianuarie 2017 –  216,0 milioane lei, sporind cu 16,4% comparativ cu situația din 1 ianuarie 2016. Din volumul total de impozite şi alte plăți obligatorii calculate, ponderea cea mai mare revine rezidenților ZEL „Bălți” (43,5%), ZEL „Ungheni-Business” (30,0%) și ZAL „Expo-Business-Chișinău” (17,6%).

Pe parcursul anului 2016 în Zonele Economice Libere (ZEL) au fost atrase investiții în valoare de 55,2 milioane USD, cu 24% mai mult, comparativ cu 2015. Din momentul creării ZEL (1996) volumul total al investițiilor a constituit 285,3 milioane USD, dintre care 141 milioane USD în ultimii cinci ani.

 

Proiect european pentru întreprinderile mici şi mijlocii

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova anunță întreprinderile autohtone despre posibilitatea participării la activităţile proiectul Uniunii Europene Ready2Go.

Proiectul oferă un program individual de instruire şi ghidare, special conceput pentru întreprinderile mici şi mijlocii. Scopul instruirii constă în crearea unui plan internațional de afaceri de către fiecare întreprindere participantă. Fiecare companie va beneficia de suport şi consultanţă la distanţă pe toată durata proiectului Ready2Go.

Participanţii selectaţi vor avea ocazia să exploreze pieţele internaţionale prin participarea la 2 cursuri suplimentare care vor avea loc în 5 centre culturale diferite ale Europei, dar şi să fie prezenţi la 2 evenimente de networking în ţările ţintă, costurile fiind co-finanţate.

Programul Ready2G este disponibil doar pentru 80 companii selectate.

Companiile eligibile vor corespunde următoarelor criterii:

Să facă parte din categoria întreprinderilor mici şi mijlocii;
Să activeze în una din ţările UE sau în statele participante la Programul COSME (Albania, Armenia, Bosnia Herțegovina, Islanda, Republica Moldova, Montenegro, Macedonia, Serbia şi Turcia);
Să facă parte din sectorul productiv (firmele de consultanţă şi servicii profesionale nu sunt incluse);
Să cunoască limba engleză.
Cele 80 companii selectate:

Vor participa la un program de instruire şi ghidare de 3 zile (va avea loc la sediul companiei) în perioada dintre luna iunie şi august 2017;
Vor participa la o instruire de 2 zile ce vor avea loc în unul din oraşele europene, în perioada iulie-octombrie 2017;
Vor elabora planul de internaționalizare, cu suportul proiectului Ready2Go;
Vor participa la 2 evenimente B2B care vor avea loc în intervalul de timp noiembrie 2017 – iulie 2018 în două din cele 5 ţări propuse: Canada, Camerun, Chile, India şi Statele Unite ale Americii.
Formularul de aplicare online este disponibil pe www.b2match.eu/ready2go şi poate fi transmis până pe 31 martie 2017.

Informaţii suplimentare: Ludmila Botoşan, tel.: 022 221391, 069628973, e-mail: [email protected].

Polonia a redus rezervele de măr până la 1,2 milioane de tone

0

Rezervele de mere în Polonia au atins, la data de 1 ianuarie 2017, nivelul de 1,2 milioane de tone, adică cu 6% mai puțin în comparație cu anul precedent, potrivit publicației fruit-inform.com.

Datele au fost prezentate de către Asociația Mondială a Producătorilor de Mere și Pere (WAPA).

Experții de profil menționează că micșorarea rezervelor se atestă practic la toate soiurile de mere.

Cele mai multe rezerve de mere sunt constituite din soiul Idared – circa 26% din tot volumul de rezerve. Urmează soiurile Champion și Golden Delisious cu 14% și resprectiv 12%.

Potrivit comunicatului, scăderea rezervelor de mere în Polonia are loc în pofida faptului că volumul recoltei acestor fructe a fost practic identic cu cel din anul trecut.