Luna martie, prima lună calendaristică de primăvară, se caracterizează printr-o vreme în curs de încălzire, dar deseori foarte schimbătoare, informează site-ul Asociației Crescătorilor de Albine din Romania. Nu sunt puţini anii în care, în luna martie, ninge şi temperatura scade sub 0ºC. Oricum, ziua creşte până la a fi egală cu noaptea, iar condiţiile de climă fac posibilă apariţia primelor flori în special polenifere (ghiocei, brânduşe, viorele, urzicuţa, cornul, aninul, ulmul de câmp salcia căprească şi zălogul) fapt ce contribuie la o bună stimulare a dezvoltării familiilor de albine.
Dezvoltarea coloniei de albine este dată de creşterea raportului de albine tinere în defavoarea celor bătrâne, creşterea puietului pe un număr tot mai mare de faguri în funcţie de prolificitatea mătcii şi a gradului de acoperire a fagurilor cu albină. În această lună, puterea familiilor diferă, dar în general le putem aprecia ca familii puternice pe acelea care au 7-8 intervale ocupate de albină, familii de putere medie cu 5-6 intervale, iar cele de putere mică sunt ocupate de albină pe 3-4 spaţii. În aceste condiţii consumul de miere creşte la 2,0 – 2,5 kg.
În luna martie apicultorul trebuie să aibă în vedere următoarele activităţi:
- stimularea şi supravegherea zborului general de curăţire (în regiunile cu primăvară târzie). Odată cu supravegherea zborului se notează toate stările anormale care există, prin aprecierea zborului la urdiniş, a semnelor de boală (fecale la urdiniş în cazul nosemozei, albine care se deplasează anormal în cazul acarienilor). Zborurile de curăţire intense şi energice le fac numai familiile puternice şi sănătoase care au o activitate normală şi o dezvoltare pe măsură. Abundenţa albinelor care au polen în coşuleţe şi vin la urdiniş denotă că în cuib există mult puiet.
- efectuarea reviziei sumare de primăvară, în zilele călduroase cu peste 13ºC, cand se verifică prezenţa mătcii şi starea generală a familiilor de albine şi se execută o serie de lucrări pentru o bună dezvoltare a acestora: curăţirea fundurilor de stup, îndreptarea familiilor de albine orfane, unirea familiilor de albine slabe, completarea rezervelor de hrană la 6-8 kg pe o familie de albine, uscarea materialelor izolatoare, strâmtorarea cuiburilor la familiile slabe şi mijlocii pentru menţinerea căldurii;
- un control mai amănunţit (revizia de fond) poate fi facută numai dacă temperatura exterioară atinge 20ºC şi nu există vânt. Se apreciază cantitatea de puiet, hrană şi modul de repartizare, se constată prezenţa şi calitatea mătcii observând puietul de toate vârstele, se curăţă fundul stupului şi se strânge cuibul la ramele cu hrană si puiet acoperite de albină. Familiile de albine nu trebuie sa fie descoperite mai mult de 10 minute;
- completarea proviziilor se poate face cu rame cu miere de la rezervă sau de la familiile unde se apreciază că există un excedent;
- ținând cont de faptul ca sunt necesare 40 de zile pentru a obţine o primă serie de albine culegătoare, în scopul intensificării creşterii de puiet pentru valorificarea culesurilor intense (rapiţă de toamnă, salcâm) se trece imediat ce timpul se încălzeşte la stimularea familiilor de albine cu sirop de zahăr 1:1, administrat la început în porţii de 0,15 – 0,25 litri în funcţie de puterea familiilor şi pe măsură ce timpul se încălzeşte la porţii de 0,3 – 0,5 litri/ familie la intervale de timp de 4-7 zile; pentru combaterea nosemozei, siropul poate fi preparat cu Protofil –17ml (o lingură de supă) /litru sirop;
- tot în scopul intensificării creşterii de puiet pot fi administrate turtele proteice cu aprox 10-20% polen din propria stupină (recoltat de la familii sănătoase şi conservat corespunzător) mai ales începând cu a doua jumătate a lunii martie când zborul de curăţire nu mai poate fi periclitat din cauza timpului nefavorabil;
- asigurarea apei la adăpător în care poate fi dizolvată o cantitate de 5g sare/litru apă;
- formarea de familii temporare şi ajutătoare cu mătci de la rezervă acolo unde este cazul;
- aplicarea tratamentelor necesare împotriva varoozei şi dacă e cazul (mortalităţi sau stări anormale fără cauză aparentă) se recoltează probe şi se trimit către analiză;
- instalarea unei familii de putere mijlocie pe cântarul de control;
- luarea de măsuri pentru preîntâmpinarea furtişagului;
- reaşezarea stupilor pentru a beneficia de căldura soarelui încă de dimineaţă, asigurându-se prin această măsură stimularea activităţii de cules şi de creştere a puietului;
Robotul RIIPA funcționează cu ajutorul bateriilor solare, care pot lucra circa 21 de ore în câmp. Funcția principală a robotului constă în lupta cu buruiene. Atunci când robotul găsește buruieni, acesta elimină o doză de herbicide în locul în care a identificat buruiene. De asemenea, RIIPA poate introduce în sol îngrășăminte și să caute în câmp obiecte străine cum ar pietre, metal, sticlă.
Totodată, aceștia pot să analizeze dacă plantele au suficientă hrană și apă. Roboții fac analize cu ajutorul unui radar, lidar și termocameră. Ulterior, roboții transmit datele culese fermierul prin WI-FI.
Drona-lider este conectată de un aparat, care alimentează, la rândul său, drona principala. Cea de a doua dronă urmează drona-lider și încărcătorul cu ajutorul sensorilor de mișcare. Ulterior aceasta alege momentul potrivit de conectare pentru a fi alimentată drona-lider de acumulator. Fiecare dronă este dotată cu aplicațiile GPS.
Potrivit lui Succari, în anul 2050 datorită roboților noi vom avea ferme autonome sau semiautonome în care mașinele vor putea deservi câmpurile tot anul. Mai mult, pe viitor omul practic poate și să nu participe în procesul de producere a hranei.
Agroroboți vor fi populari în țările cu populația preponderent afectată de fenomenul îmbătrânirii. Un exemplu potrivit este Japonia unde vârsta medie a fermierului care culege căpșuni constituie 70 de ani.
