Au rămas zile numărate până la prima ediție a „Galei AIPA-2017”

Agrobiznes
-
1
Au rămas zile numărate până la prima ediție a „Galei AIPA-2017”

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) sub patronajul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) și în colaborare cu partenerii de dezvoltare din domeniul agriculturii, organizează vineri, 24 februarie 2017, în incinta Hotelului Radisson Blu Leogrand, prima ediție a „Galei AIPA-2017”.

Agrobiznes este Partener Media al acestui eveniment, care se anunță a fi unul inedit pentru producătorii agricoli care au obținut rezultate tangibile prin investițiile efectuate cu suportul statului în domeniul agricol și au adus plus-valoare economiei țării. Acest eveniment vine să sprijine şi să încurajeze dialogul între actorii implicați în dezvoltarea agriculturii și a sectorului rural și să aprecieze performanțele şi entuziasmul profesioniștilor din diferite domenii de activitate precum ar fi: înființarea plantațiilor multianuale, creșterea animalelor de prăsilă, dezvoltarea infrastructurii postrecoltare și procesare, agricultura ecologică, producerea legumelor și fructelor pe teren protejat, etc.

Gala Premiilor AIPA va avea o importantă componentă de responsabilitate socială și va oferi participanților prilejul deschiderii unei platforme economice informale, prin care vor fi puse în valoare oportunități reale de colaborare şi perspectiva dezvoltării domeniilor vizate.

La eveniment vor participa producători agricoli, reprezentanți ai instituțiilor publice cu atribuții în sectorul agricol, invitați din toate asociațiile de profil, reprezentanți ai companiilor care vor veni în sprijinul acestora precum și ai mediului de afaceri din sectorul agroindustrial. În afara celor peste 200 de participanți, evenimentul va găzdui numeroși invitați speciali – reprezentanți ai multor companii cunoscute și apreciate din domeniu.

În cadrul evenimentului vor fi prezentate istoriile de succes a producătorilor care au beneficiat de subvenţii şi vor fi înmânate trofeele câştigătorilor. La ceremonia de premiere participă invitaţi interesaţi de eveniment.

Intrarea şi accesul se va face în baza invitaţiilor speciale.

(Analiză). Politicile de subvenționare și eficiența fondului de subvenționare a agriculturii

Agrobiznes
-
0
(Analiză). Politicile de subvenționare și eficiența fondului de subvenționare a agriculturii

Republica Moldova este o țară profund dependentă de agricultură și dezvoltarea rurală. În ultimii 6 ani contribuția agriculturii la PIB în mod normal este de circa 12%-13%, iar împreună cu industria alimentară aceasta depășește 17%. Produsele agricole și agro-alimentare asigură în mediu peste 64% din exportul autohton. În spațiul rural trăiesc peste jumătate din populația țării, iar în agricultură în 2015 a fost ocupată peste 31% din populația ocupată, se arată într-o analiză realizată de Expert-Grup. În continuare Agrobiznes publică conținutul acestui raport.

Agricultura rămâne în continuare cu o mare pondere a fermelor mici și de subzistență. Recensământul General Agricol 2011 arată că cea mai mare parte (aproximativ 2/3) din terenul agricol este cultivat de întreprinderile agricole relativ mari (peste 100 ha), iar 37% din suprafață terenurilor este cultivată în gospodării și exploatații agricole mici, sub 10 ha. Suprafața medie a terenurilor agricole per exploatație a fost de circa 2,5 ha, ceea ce este mult sub media țărilor UE (20 Ha). Totodată, există semne a unei tendințe de polarizare excesivă a exploatațiilor în care prelucrarea terenului agricol va fi dominată de două mari categorii, exploatații de peste 500 Ha și de până la 10 Ha.

În agricultură se atestă o creștere lentă a valorii adăugate. Astfel, în 2015 față de 2008 valoarea adăugată brută, exprimată în termeni reali, s-a majorat doar cu 11,9%. Dacă ținem cont de nivelul jos de dezvoltare la care se află agricultura, aceasta este o creștere inadmisibil de mică. Situația a fost cauzată de instabilitatea producției agricole, cauzate de condițiile meteo-climaterici, de restricționarea abuzivă din partea Federației Ruse a exporturilor din Moldova și de structura agricolă. Indicele volumului de producție în 2015 față de 2008 constituie doar 4,1%, chiar dacă ponderea fluxului investițiilor în agricultură a avut o tendință de creștere și care din 2008 a depășit investițiile în industria alimentară, constituind ca pondere 11% și 8,5% din total investiții, respectiv pentru 2014 și 2015. Valoarea adăugată brută per hectar de terenuri agricole este cu circa 2100 lei (circa 30%) mai mare în gospodăriile casnice decât în întreprinderile agricole. După o perioadă mai lungă de reducere a numărului de persoane ocupate în agricultură, începând cu 2013 dinamica s-a schimbat acesta crescând substanțial an de an, ajungând la 381,9 mii în 2015 mai mult cu 78 de mii față de 2012. Astfel, pe fundalul unei creșteri modeste în termeni reali a valorii adăugate brute în agricultură și creșterii numărului persoanelor ocupate, în ultimii ani se observă o tendință de descreștere a valorii adăugate brute per persoană ocupată.

Cresc exporturile produselor cu valoare adăugată joasă. Exportul de produse agricole și alimentare în perioada 2010-2015 a crescut cu circa 34%, are o balanță pozitivă, gradul de acoperire a importului de export (export/import) este de 1,56, ceea ce reprezintă o creștere cu 0,32 unități față de 2010. Totodată, în structura exporturilor se sporește ponderea produselor cu valoare adăugată joasă, cum ar fi: cereale, semințe și fructe oleaginoase, alte materii prime agricole. Ponderea exportului acestor produse a ajuns la 35,3% în 2015 și a crescut cu peste 13 puncte procentuale față de 2010. Ținând cont de faptul că această tendință are loc pe fundalul sporirii suprafețelor de însămânțare cu aceste culturi, se poate constata că măsurile existente de sprijin nu sunt efective sau insuficiente.

Exportul produselor agricole și alimentare este concentrat pe un număr restrâns de grupe de mărfuri. Analiza structurii exportului după grupele de produse (4 cifre) în perioada 2010-2015 arată o ușoară tendință de concentrare a exportului. Circa 80% din valoarea produselor agricole și agroalimentare exportate este asigurată de circa 13-14 grupe (4 cifre) de mărfuri, ceea ce este cu 2 grupe mai puțin decât la începutul perioadei analizate. De asemenea, în această perioada nu se observă o tendință de lărgire a portofoliului de grupe de export.

Principala amenințare la securitatea alimentară este instabilitatea producției agricole și subdezvoltarea sectorului zootehnic. Rezultatele relativ modeste ce se referă la creșterea volumului producției agricole sunt cauzate de condițiile climaterice nefavorabile. În acest sens măsurile de sporire a rezistenței agriculturii la influența factorilor adverși sunt corecte și trebuie amplificate. De asemenea, dezvoltarea insuficientă a sectoarelor zootehnice afectează negativ alimentația calitativă a populației.

Agricultura cu valoare adăugată înaltă este unica cale pentru dezvoltarea acestui sector. Veniturile persoanelor din spațiul rural depind de nivelul productivității în agricultură. Prin urmare, ocuparea a unui număr mare a populației în agricultură în condițiile asigurării unor venituri decente este posibilă în primul rând prin sporirea valorii adăugate per hectar agricol. În comparație cu alte țări din UE și regiune, Republica Moldova are printre cele mai joase nivele de productivitate. Pentru a schimba situația, politicile de subvenționare trebuie să fie mai motivatoare pentru dezvoltarea agriculturii cu valoare adăugată înaltă. În acest sens, măsurile trebuie să fie orientate spre dezvoltarea sectorului zootehnic, horticulturii sporirii diversității și gradului de procesare și prelucrare a produselor agricole, dezvoltării afacerilor în cooperare cu turismul și turismul rural.

Deși se atestă o evoluție pozitivă a cadrului de politici, mai rămân constrângeri ce urmează a fi depășite. Evoluțiile pozitive din ultimii 4 ani a cadrului de politici și instituțional s-a soldat cu includerea agriculturii ca sector prioritar în strategiile naționale de dezvoltare, investirea Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare cu atribuțiile privind dezvoltarea rurală și aprobarea unei legi privind principiile de subvenționare. Principalele probleme ce urmează a fi rezolvate țin de asigurarea unei finanțări stabile din fondul de subvenționare, excluderea întârzierilor în efectuarea plăților și sporirea eficacității măsurilor de sprijin prin o mai bună asigurare a coerenței între politicele naționale și sectoriale cu măsurile de subvenționare.

Instituirea Consiliului de supraveghere la Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură comportă riscuri serioase. După intrarea în vigoare a legii privind principiile de subvenționare, la Agenția de Intervenții și Plăți în Agricultură va fi instituit un Consiliu de Supraveghere. Experiența funcționării a astfel de Consilii în alte instituții din Moldova a demonstrat preponderent doar efecte adverse precum ar fi: (i) implicarea acestora în activitatea operațională, (ii) traficul de influență (direct sau indirect) și (iii) promovarea clientelismului politic. Astfel, la elaborarea Regulamentului de funcționare a acestui organ trebuie exclusă orice implicare a Consiliului în activitatea operațională a Agenției. Funcțiile acestuia să se rezume doar la dezvoltarea corporativă a Agenției, iar activitatea acestuia să se desfășoare în condiții de maximă transparență.

Alocarea subvențiilor în baza unui cadru de planificare anual reprezintă cea mai importantă constrângere tehnică de alocare a subvențiilor. Mecanismul existent are mai multe dezavantaje: (i) lipsește încrederea în faptul că măsura vă rămânea și în următorul an, (ii) constrânge implementarea proiecte de dezvoltare de lungă durată, (iii) nu asigură urmărirea atingerii unor obiective pe termen mai lung, (iv) lasă spațiu pentru corupție. Astfel, este necesară o regândire modului de acordare a subvențiilor în baza programelor multianuale, în care obiectivele și măsurile de subvenționare rămân stabile, iar suma totală de subvenționare este repartizată pe măsuri.

Plățile către agricultori au loc cu mare întârziere, astfel provocând mari pierderi beneficiarilor. Pentru rezolvarea acestei probleme este necesar ca statul să-și îmbunătățească planificarea volumului fondului de subvenționare și a mecanismelor de finanțare a plăților. În cazul în care reducerea veniturilor bugetare creează probleme pentru plățile din fondul de subvenționare, deficitul respectiv trebuie acoperit de către stat prin alte surse, inclusiv prin împrumuturi.

Instrumentele de subvenționare utilizate în prezent nu întotdeauna asigură o eficacitate a măsurilor de sprijin. Pentru a atinge obiectivele strategice este necesar ca măsurile de sprijin să fie realizate prin instrumente cât mai bine țintite pe obiectiv. În situația în care se dorește ca prin subvenții să se schimbe și structura agriculturii, cele mai bune instrumente sunt plățile pe produs și cele legate de dezvoltarea proiectelor. Acest lucru ar permite o orientare mai exactă a subvențiilor care stimulează dezvoltarea anumitor afaceri, din anumite domenii, de un anumit tip care conduc la realizarea obiectivele stabilite. Plățile directe, care vor fi aplicate din 2020, trebuie să fie utilizate cu prudență în Republica Moldova, sau de amânat implementarea acestui instrument pentru o perioadă și mai îndepărtată. Pentru sporirea eficacității măsurilor este necesară o repartizare exhaustivă pe anumite rezultate ce conduc la realizarea obiectivelor, de exemplu: suport al producției curente, investiții, măsuri pentru agricultura organică, asigurarea dezvoltării durabile etc.

Volumul subvențiilor alocate pe regiuni și beneficiari denotă o distribuire inechitabilă. Repartizarea subvențiilor în profil teritorial arată o diferență considerabilă între raioanele care au beneficiat de cele mai mari și cele mai mici plăți. Astfel, se atestă o discrepanță de 5 ori (în cazul subvențiilor pe hectar) și de 7 ori ( în cazul subvențiilor pe persoană). O astfel de discrepanță nu poate fi explicată prin imprecizia indicatorilor utilizați. Prin urmare există careva probleme în criteriile de eligibilitate și/sau măsurile de sprijin, care nu oferă un acces echitabil la fondul de subvenționare pentru toate regiunile. Această situație trebuie examinată mai detaliat pentru a exclude pe viitor aceste discrepanțe.

Descarcă publicația

Producătorii de pomușoare pot obține granturi de cofinanțare a stupilor de albine sau bondari

Agrobiznes
-
0
Producătorii de pomușoare pot obține granturi de cofinanțare a stupilor de albine sau bondari

Pentru a contribui la dezvoltarea sectorului de pomușoare în Republica Moldova, Fundația HEKS Moldova a inițiat implementarea proiectului „Îmbunătățirea productivității și accesul la piață a producătorilor de pomușoare”, care planifică de a  avea ca beneficiari peste 1200 de producători de pomușoare din Centrul și Nordul Republicii Moldova.

Unitatea de implementare a Proiectului este AO „Centrul de Consultanță în Afaceri” ONG. Metoda de abordare în procesul de implementare este principiul M4P (Making Markets Work for the Poors), adică facilitarea schimbărilor în sistem prin conlucrarea strânsă dintre proiect și jucătorii de pe piață (procesatorii, intermediarii și exportatorii, depozitele frigorifice, rețelele de magazine, instituțiile statului, instituțiile de învățământ cu profil agricol, instituții financiare și de micro-finanțare, asociații și federații de producători agricoli, etc.).

Justificarea Proiectului  

Majoritatea culturilor pomicole au nevoie de polinizare în perioada de înflorire. În ajutorul  cultivatorilor de culturi bacifere vin insecte polenizatoare – albinele de casă și bondarii, care contribuie la procesul de polenizare. Măcar că, majoritatea speciilor de arbuști fructiferi și căpșun sunt autofertile, prezența albinelor în plantație oferă polenizare mai bună, ca rezultat recolta este mai înaltă. Datorită polenizării corecte fructele sunt mai mari, mai calitative, cu forme simetrice, maturizarea pomușoarelor este mai timpurie. Un lucru benefic este că, fermierii pot obține pe sezon 2 produse diferite de valoare înaltă: pomușoare și mierea de albine, mărind astfel veniturile lor anuale.

Abrevieri

AMIB – Proiectul „Îmbunătățirea productivității și accesului la piață a producătorilor de pomușoare”.

CCA – Centrul de Consultanță în Afaceri.

Pomușoare – fructe ce cresc pe  arbuști fructiferi și căpșun: zmeur, coacăz (roșu și negru), căpșun, ioșta, agriș, aronia, caprifoi, afine, cătină albă, mure, etc.

Criterii de eligibilitate pentru selectarea beneficiarilor

În calitate de beneficiar a grantului de cofinanțare a stupilor de albine sau bondari, pot fi întreprinderile agricole din zonele de Centru și de Nord a Moldovei care întrunesc următoarele criterii de eligibilitate:

  • Să reprezinte o entitate legală precum întreprinderi private (GȚ,SRL, ÎI etc…), înregistrată în zonele rurale a Republicii Moldova care deține activitate  de producere a pomușoarelor  mai mult de 2 ani;
  • Să posede cel puțin 2 ani experiență în cultivarea arbuștilor fructiferi sau căpșunului;
  • Să posede cel puțin 1 ha  ha de plantație cu  una sau mai multe culturi bacifere ( căpșun, zmeură, mur, agriș,  corn, coacăză, afine, goji etc);
  • Să posede un specialist/agronom pentru supravegherea plantației și  care deține diplomă de studii superioare in domeniul horticol, agronomic (titular sau prin cumul) ;
  • Producătorii care au studii în apicultură sau  cunoștințe practice în apicultură, reprezintă un avantaj;
  • Să posede bilanț contabil sau declarație de venit pentru ultimii 2 ani aprobat de către Departamentul de Statistică;
  • Să demonstreze lipsa datoriilor față de bugetul local/de stat;
  • Să mențină evidentă contabilă conform standardelor naționale.

Cerințe obligatorii la co-finanțarea stupilor de albine sau de bondari:

  • Stupii pot fi instalate numai, în plantație bine menținute;
  • Se co-finanțează agenți economici care dețin plantație cu vârsta de la 2 ani în sus;
  • La cofinanțare pot participa agenții economici, care cultivă culturi bacifere pe teren deschis, cât și în spațiu protejat;
  • Terenul pe care este situat plantația, obligatoriu să fie înregistrată la Cadastru teritorial;
  • În plantație obligatoriu trebuie să fie instalat sistemul de irigare prin picurare;
  • După cofinanțarea stupilor de albine sau bondari, Beneficiarul este obligat să procure și să instaleze stupii în plantația de arbuști fructiferi sau căpșun;
  • Să fie de acord ca, după co-finanțarea și instalarea stupilor, să fie organizate de către CCA ori partenerii Proiectului, 2-3 seminare de instruire și promovare, pentru fermierii interesați în instalarea stupilor de albini în gospodăriile lor;
  • Beneficiarul va fi obligat să monitorizeze eficiența utilizării albinelor în plantație , și raportarea indicatorilor de productivitate și calitate a fructelor moi.

Nu se vor cofinanța:

  • Agenți economici care au plantații rău menținute;
  • Persoane fizice;
  • Plantația fără sistem de irigare;
  • Agenți economici, care nu corespund cerințelor obligatorii menționate mai sus.

Mărimea grantului. Limita Bugetului

CCA va acorda maxim 5 (cinci) granturi la 5 culturi diferite, în valoare de 50% din costul total , dar nu mai mult de 25 000 MDL pe  un beneficiar. Mărimea grantului se va calcula în funcție de numărul de stupi pe ha, cultura cultivată și suprafața plantație pe care o deține. Suma totală disponibilă pentru 5 (cinci) granturi este 125 000 MDL.

Se vor cofinanța de la  2-10 stupi de albini pe ha sau 2-10 stupi de bondari pe ha în dependență de dorința ofertantului, dar numai mult de 25 000 MDL pe beneficiar.

Formula de calcul a cofinanțării (grantului)

Suprafața plantației x numărul de stupi/50% = cota grantului obținut

Ex: 1 ha x 4 stupi: 50%= 1 x 4×4000 MDL: 50% = 8000 MDL

TABELUL 1

Cantitatea minimă de stupi recomandată pentru 1 ha de plantație de arbuști fructiferi și căpșun

CULTURA CANTITATEA DE STUPI MINIM RECOMANDATĂ/HA
coacăza neagră/roșie 4
agriș 4
corn 4
căpșun 4
mure 4
zmeura 3
scoruș negru (aronia) 3
afine 3
goji 3
măceș 2
cătină albă 2

Documentele de participare la concurs

Pentru participare la concurs solicitanții vor prezenta următoarele documente în original și copii:

  1. Copia Buletinului de identitate a beneficiarului;
  2. Copia Diplomei de finisare a studiilor horticole sau  agronomice a conducătorului întreprinderii sau persoanei care  va avea grijă de plantație;
  3. Copia diplomei de finisare a studiilor în domeniul apiculturii, după caz;
  4. Cererea de finanțare semnată și ștampilată de către conducătorul întreprinderii (anexa 1);
  5. Copia de pe certificatului de înregistrare a întreprinderii și copia de pe extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice;
  6. Certificat privind lipsa datoriilor față de bugetul local/de stat eliberat de organele competente;
  7. Copia Bilanțului contabil pentru anul precedent;
  8. Declarație pe propria răspundere privind veridicitatea documentelor și datelor prezentate (anexa 2).

Notă: Cererile care nu vor conține toate documentele solicitate nu vor fi admise spre înregistrare. Pentru a primi anexele spre completare, puteți să sunați pe numărul de mai jos, sau să scrieți pe adresa de email.

Criteriile de evaluare a cererilor de finanțare:

Evaluarea ofertelor se va efectua în conformitate cu cerințele Termenelor de referință și  procedurilor interne a CCA. Selectarea beneficiarelor se va efectua în baza  criteriilor de evaluare a cererilor de finanțare.

Criteriile de evaluare a cererilor de finanțare

Poziția Criteriile de evaluare Punctaj
A Experiența ofertantului în  cultivarea culturilor bacifere 35
B Experiența ofertantului în apicultură 40
C Experiența ofertantului în aplicarea  practicelor ecologici ( mulcire, înierbarea, aplicarea sideratelor) 25
  • Data limită de recepționare a cererilor de cofinanțare este 5 Martie 2017.
  • Rezultatele vor fi anunțate până în data de 15 Martie 2017.

Pentru a participa la concursul de cofinațare, sunați la numărul de telefon de mai jos, pentru a primi anexele spre completare și termenele de referință.

adresa de e-mail: [email protected]
numărul de telefon: 068225589

Moldova a sistat importul de carne din mai multe țări din cauza gripei aviare și pestei porcine

Agrobiznes
-
0
Moldova a sistat importul de carne din mai multe țări din cauza gripei aviare și pestei porcine

Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a elaborat un plan de biosecuritate pentru fermele și gospodăriile individuale de păsări, în contextul extinderii gripei aviare în apropierea hotarelor Republicii Moldova, informează Moldpres.

Directorul adjunct al ANSA, Vsevolod Stamati, a declarat astăzi în cadrul unei conferințe de presă că autoritățile au întreprins un șir de măsuri în acest sens, pentru a preveni apariția și extinderea  virusului pe teritoriul țării, însă cea mai mare problemă rămîne la frontiera regiunii separatiste transnistrene, care este foarte greu de controlat.

„R. Moldova se află în prezent în zona de risc a focarului de gripă aviară, de aceea am întreprins măsuri necesare de a nu admite răspîndirea virusului în fermele și gospodăriile individuale. În primul rînd am estimat numărul păsărilor de pe teritoriul țării, am organizat seminare de instruire în cele 37 de subdiviziuni ale ANSA, cu participarea inspectorilor veterinari și a producătorilor de păsări, precum și am informat populația de la sate despre această boală”, a spus Stamati.

Totodată, funcționarul a menționat că, actualmente, țara noastră a sistat importul de carne de orice fel din Ucraina din cauza confirmării celor peste 170 de focare de pestă porcină, iar din Germania, Polonia, România și Rusia importul a fost sistat doar din zonele unde au fost depistate cazuri de gripă aviară.

„De asemenea, se întreprind măsuri de securitate și la frontiera de stat în colaborare cu Serviciul Vamal și Poliția de Frontieră și nu se permite persoanelor fizice să introducă carne pe teritoriul țării. Pînă în prezent au fost ridicate și nimicite circa 2400 kg de carne. Un alt risc de răspîndire a virusului aviar în Moldova vine de la păsările din fauna sălbatică, care încep să se întoarcă în țară la începutul primăverii”, a mai spus Stamati.

Potrivit autorităților, gripa aviară este un virus care afectează în principal păsările, dar poate infecta și specii de mamifere. Aceasta nu prezintă pericol pentru sănătatea omului, iar simptomele principale de îmbolnăvire a păsărilor este lipsa poftei de mîncare, învinețirea crestei și a bărbiei, iar peste trei zile aceasta moare. În R. Moldova sînt 45 milioane de păsări, dintre care 17 milioane se găsesc în sectorul corporativ.

Experţii germani ne recomandă să plantăm culturi solicitate în UE, cum ar fi soia, sorg, nuci şi alune

Sergiu Jaman
-
1
Experţii germani ne recomandă să plantăm culturi solicitate în UE, cum ar fi soia, sorg, nuci şi alune

Guvernul Republicii Moldova a cerut opinia Grupului German de Consiliere Economică privind produsele care pot fi crescute în Moldova şi pentru care există potenţial mai mare de export pe piaţa Uniunii Europene în general şi în Germania în particular. Economiştii Grupului German au sugerat că pe termen scurt Moldova îşi poate schimba producţia dominată de grâu şi floarea soarelui spre soia, sorg, nuci, alune sau miere.

Managerul de proiect în cadrul Grupului German de Consiliere Economică, Jorg Radeke, a declarat pentru IPN că floarea soarelui este un produs care domină piaţa şi ar putea fi înlocuit uşor cu soia. E nevoie de un singur sezon pentru a strânge roada. Un atu al Republicii Moldova este că aceste produse nu sunt modificate genetic.

Expertul spune că, în primul rând, MIEPO şi Camera de Comerţ şi Industrie ar trebui să asiste agricultorii pentru a-i informa despre culturile care pot fi exportate. Următoarea etapă ar fi crearea valorii adăugate. Chiar dacă cererea pentru soia este mare, ar fi bine ca Moldova să exporte direct uleiuri de soia, deoarece exportul de produse prelucrate este mai profitabil decât cel de materie primă.

Ministerul Agriculturii poate interveni în această direcţie prin politicile de subvenţionare, prin stimularea creării valorii adăugate în Republica Moldova, conchide expertul.

Ce trebuie să știe producătorii de cereale înainte de a încheia contracte comerciale internaționale

Natalia Ciuvaga
-
0
Ce trebuie să știe producătorii de cereale înainte de a încheia contracte comerciale internaționale

Comerțul internațional presupune din start o mulțime de combinații, variante și posibilități, iar dacă mai pui că fiecare țară are propriul sistem de drept, atunci jucătorii de pe piață trebuie să țină cont de o mulțime de nuanțe. Principala dificultate constă în a defini în ce caz, în ce condiții și potrivit legislației cărei țări se vor hotărî neînțelegerile apărute între părțile contractante.

Atât cumpărătorii, cât și vânzătorii se confruntă cu un șir de divergențe și controverse atunci când pătrund pe piața internațională. Deseori, partenerii nu acceptă să facă concesii, iar aceasta se lasă cu relații stricate și  lungi dezbateri judiciare.

Mai întâi se întocmește contractul comercial

Comerțul internațional se bazează pe câteva componente simple. Vânzătorul trebuie să știe sigur ce anume vrea să vândă, cui, cum, în ce condiții, la ce preț și la ce riscuri se expune. În plus, el trebuie să se asigure că contractantul înțelege întocmai esența tranzacției pentru a evita eventuale neînțelegeri.

Astfel, componenta principală a comerțului internațional sunt însăși contractele comerciale internaționale. Acestea pot să se limiteze la zece enunțuri care să conțină condițiile principale ale înțelegerii sau pot să se înșire pe câteva sute de pagini, care să reglementeze cele mai mici detalii ale tranzacției.

Atenție la formulări

Mare atenție la formulări, or, cele mai populare sisteme de drept din comerț au o abordare foarte  scrupuloasă  când vine vorba de descrierea mărfii. Astfel, dacă în contract există o referire către ”grâu ucrainean cu livrare în decembrie”, același grâu, livrat în ianuarie (fiind oprit în vamă, de exemplu), nu va mai fi contractual în lipsa unor circumstanțe atenuante, iar cumpărătorul va fi în drept să îl refuze și să ceară despăgubiri pentru neexecutarea contractului. În plus, dacă în această perioadă prețul a scăzut atunci cumpărătorului îi va reuși să cumpere marfa la prețul noi. În plus, fiți precauți la formulări de tipul ”marfă de calitate normală” întrucât fiecare parte contractantă are propria viziune asupra ”normalității” mărfurilor.

Alegeți cu grijă partenerul contractual

Ca să nu vă treziți cu marfa vândută neachitată, este foarte important ca partenerul contractual ales să fie onest, corect și cu reputația neștirbită. De aceea, nu vă lăsați ușor ispitiți de ofertele avantajoase ale companiilor puțin cunoscute. Pe lângă aceasta, nu uitați nici de persoanele împuternicite care acționează în numele patenerului contractual.

Țineți cont de dreptul englez

Dreptul comun englez este destul de complicat pentru comercianții din țările cu drept continental. Cu toate acestea, anume cel englez a fost și continuă să fie principalul sau cel puțin unul din cele mai populare instrumente de reglementare a comerțului internațional. Cunoașterea dreptului englez este cu atât mai necesară dacă luăm în calcul că organizațiile ce coordonează practic tot comerțul și transportul maritim de mărfuri la nivel global se află în Londra.

Livrarea mărfurilor – cea mai dificilă verigă în procesul de vânzare

Transportul de mărfuri în comerțul internațional necesită, de obicei, eforturi susținute. Părțile se înțeleg asupra modului de expediere (pe uscat sau pe mare) în prealabil. Așa se face că principalele condiții de livrare la transportul pe mare rămân în continuare FOB (free on board – franco la bord) și CIF (cost, insurance and freight – cost, asigurare și navlu) sau analogul său C&F/CFR (cost and freight – cost și navlu ), mai popular în cazul transportului de mărfuri din bazinul Mării Negre.

Asigurarea mărfurilor – o necesitate

Practic nicio tranzacție nu are loc fără asigurare, mai ales în cazul livrărilor pe mare. Nu este de neglijat nici factorul uman. Țineți cont de relațiile cu brokerii, agenții, stivuitorii și expeditorii încărcăturii fiindcă purtați răspundere pentru persoanele atrase în proiect.

Nu uitați să verificați marfa la încărcare și descărcare. De asemenea, mare atenție la vămuirea mărfurilor. Asigurați-vă că veți avea la timp toate licențele și permisele necesare pentru import și export, altfel riscați să plătiți chiar și pentru staționarea mărfurilor în port.

Alegeți instrumentul optim de plată

În rând cu transferul bancar, care este  cel mai utilizat instrument de plată în toată lumea, mai sunt încă două modalități populare de plată – incaso și acreditiv. În dependență de situație ele pot complica sau, din contra, ușura viața comercianților. Incaso sau ”documente contra plată” presupune că documentele referitoare la marfă nu vor fi eliberate cumpărătorului până când plata nu va fi efectuată. Este un instrument destul de riscant, de aceea se potrivește doar dacă aveți încredere totală în partenerul contractual. În același timp, acreditivul este aranjamentul prin care banca ce acționează în numele cumpărătorului îi oferă vânzătorului siguranța că va efectua plata numai la prezentarea documentelor ce atestă livrarea mărfurilor, în conformitate cu condițiile acreditivului.

Comerțul internațional presupune o mulțime de nuanțe și obstacole ascunse. Că să nu aveți probleme și să nu vă pierdeți banii sau marfa, nu uitați: mare atenție la întocmirea sau la încheierea contractului, chibzuiți cele mai mici detalii, studiați dreptul și fiți prudent când vă alegeți partenerul contractual.

La Comrat se va deschide o întreprindere producătoare de fructe uscate

Lilia Nicuriuc
-
0
La Comrat se va deschide o întreprindere producătoare de fructe uscate

O întreprindere producătoare de fructe uscate se va deschide la Comrat. Proiectul este finanțat de programul SARD și pentru realizarea acestei idei de afaceri, rezidentul va primi până la 15 de mii de dolari.

Linia de producție a fructelor uscate se va deschide la Comrat pe baza unei întreprinderi deja existente, potrivit șefului adjunct al direcției dezvoltare economică, Nicolai Todorov, notează Găgăuzinfo.md.

„Acolo a fost deja instalat echipament nou de producere a fructelor uscate. Cred că, în scurt timp, această producție va fi lansată”, a menționat Nicolai Todorov.

Pentru dezvoltarea acestei linii de producție, programul SARD deja a alocat până la 15 mii de dolari.

În general, prin intermediul programului SARD, pentru dezvoltarea afacerilor, 12 rezidenți din Găgăuzia vor beneficia de 185 de mii de dolari.

BEI a lansat un nou program de asistență pentru antreprenorii din Moldova, Ucraina și Georgia

Agrobiznes
-
0
BEI a lansat un nou program de asistență pentru antreprenorii din Moldova, Ucraina și Georgia

Banca Europeană pentru Investiții (BEI) a lansat la Kiev un program al Uniunii Europene de asistență financiară și tehnică pentru întreprinderile mici și mijlocii. Grupul BEI și-a unit efortul cu Fondul de Investiții pentru Vecinătate pentru a oferi un pachet complet de documente, elaborate în susținerea companiilor din Ucraina, Republica Moldova și Georgia, transmite Moldpres cu referire la un comunicat al Delegației UE în Ucraina.

Companiile vor obține astfel mai multe oportunități asociate cu punerea în aplicare a Acordului de liber schimb cu UE, care prevede eliminarea treptată a barierelor în calea comerțului și ajustarea standardelor la cerințele UE.

Contribuția Uniunii Europene face parte dintr-o inițiativă mai amplă a Comisiei Europene „EU4Business”, care integrează programele finanțate de UE, orientate spre sprijinirea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii și îmbunătățirea mediului de afaceri din țările Parteneriatului Estic. Programul are următoarele componente: 2,8 milioane de euro pentru operaţiuni cu capital de risc, 7,8 milioane de euro – asistenţă tehnică şi 49,7 milioane de euro pentru garanţii prin intermediul Băncii Europene de Investiţii şi a Fondului de Investiţii European.

Obiectivul Acordului de Asociere şi crearea Zonei de Liber Schimb Aprofundat şi Cuprinzător este să contribuie la creşterea dezvoltării economice prin suportul financiar şi tehnic oferit întreprinderilor mici şi mijlocii. Începînd cu anul 2016 toate acţiunile Uniunii Europene care susţin întreprinderile mici şi mijlocii din Parteneriatul Estic au fost organizate sub umbrela EU4Business.

În primăvara anului trecut în Republica Moldova a fost desfășurată săptămîna EU4Business, care a cuprins o serie de evenimente menite să promoveze îmbunătățirea mediului de afaceri și dezvoltarea sectorului privat. Portalul eu4business.eu a fost lansat, oficial, în luna decembrie 2016, în Republica Moldova, căreia i-a fost dedicată o pagină. Utilizatorii au acces la informații centralizate la tot ceea ce înseamnă asistența UE pentru IMM-uri.

VIDEO. Afaceri puse pe roate de moldoveni reveniți din străinătate

Agrobiznes
-
0
VIDEO. Afaceri puse pe roate de moldoveni reveniți din străinătate

Mistuiţi de dorul de casă, unii dintre cei care ani la rând au muncit în străinătate şi-au împlinit visul de a se reîntoarce şi de a-şi pune pe picioare o afacere în Moldova.

Alţii, chiar dacă se mai află şi acum peste hotare, şi-au salvat copiii de nevoia de a pleca prin străini. Au putut profita de această posibilitate după ce au beneficiat de granturi din partea statului nostru, care le-a oferit această şansă.

Unii au avut curajul să se apuce de afaceri puţin cunoscute sau chiar inedite pe piaţa Moldovei. Alţii au hotărât să se lanseze în afaceri de care s-au ocupat strămoşii lor o viaţă.

Urmăriți mai jos un reportaj realizat de o echipă PublikaTV.

1...1.5581.5591.560...1.997Pagina 1.559 din 1.997