Ferma zootehnică „Aidîn” din Comrat este obligată să returneze banii obținuți din subvenții

0

Societatea pe acțiuni „Aidîn” din Comrat, unul dintre cei mai mari beneficiari de subvenţii din Republica Moldova, ar urma să restituie „fără echivoc” subvenții de 778.800 lei „calculate neregulamentar în anul 2013”, se arată într-un raport de audit al Curţii de Conturi, la care face referire Mold-Street.

Astfel specialiştii Curţii de Conturi au stabilit că „la solicitarea subvenției pentru anul 2013, SA „Aidîn” a prezentat, în calitate de documente care confirmă procurarea utilajelor și echipamentelor de prelucrare primară a cerealelor, două facturi care erau deja anulate de către furnizor – „SRL VAB Com” (care la fel a beneficiat de tot soiul de subvenţii)”.

Cum se acordă ilegal subvenţiile

Auditul denotă că Agenţia de Intervenţii şi Plăţi în Agricultură (AIPA) „nu a verificat veridicitatea documentelor prezentate de „Aidîn” aferente cererii de subvenționare nr.8/1303CO226 nici în momentul depunerii cererii de solicitare a subvenției (25.03.2013), nici la inspectarea și controlul în teren (15.04.2013), precum și nici la inspectarea post-achitare (20.06.2016), fiind admisă în acest sens majorarea neregulamentară a subvenției (în baza facturilor nominalizate) cu suma de 738.000 lei din valoarea totală a subvenției calculate și achitate în sumă de 1.176.500 lei”.

La solicitarea echipei de audit a Curţii de Conturi din 30 decembrie 2016, AIPA a inițiat o investigație suplimentară pe marginea acestui subiect, care la moment a stabilit doar faptul că utilajul subvenționat a fost înstrăinat pe 2 ianuarie 2017, în favoarea SA „Aur Alb”.

Operativitatea cu care firma „Aidîn” a vândut utilajul denotă că proprietarii au fost informaţi despre anchetă şi s-au străduit să-l vândă.

Din explicațiile AIPA date auditorilor rezultă că obligațiunile contractuale ale SA „Aidîn” privind interdicția de înstrăinare a obiectului subvenționat au expirat în aprilie 2016, fapt ce a permis vânzarea acestora fără înștiințarea Agenţiei.

În consecinţă Curtea de Conturi solicită Procuraturii Generale examinarea „conform competenței, a legalității acțiunilor SA „Aidîn” la accesarea subvențiilor din Fondul de subvenționare pentru anul 2013”.

Grigori Morari îi demonstrează (în anul 2014) başcanului Formuzal ferma sa // FOTO: gagauzia.md

Deputat de la Comrat, campion al subvenţiilor

Datele AIPA relevă că SA „Aidîn” a fost în anii 2013-2014 unul dintre campionii subvenţiilor din Moldova. Astfel, în anul 2013 „Aidîn” a beneficiat de subvenții de 4,5 milioane de lei, ocupând locul cinci după valoarea banilor primiţi.

Cea mare parte din subvenție, circa 3,24 milioane de lei, s-a dus pentru subvenționarea achiziției a două sute de vaci mulgătoare din Olanda, care sunt în stare să dea până la 9.000 de litri de lapte pe an. Prețul unei vaci a fost de circa 2.100 de euro.

În 2014 „Aidîn” a devenit deja liderul clasamentului benefciarilor de subvenţii din Moldova primind în total 14,8 milioane de lei, relevă date ale Curţii de Conturi. În anul 2015, valoarea subvenţiilor primite de „Aidîn” a scăzut abrupt la doar 768.000 lei şi în plus aceasta a fost achitată abia în anul 2016.

Compania „Aidîn” este controlată de omul de afaceri Grigorii Morari, fost deputat în Adunarea Populară a UTA Găgăuzia în anii 2008-2015.

În anul 2014 Morari anunţa că SA „Aidîn” va construi la Comrat şi un parc industrial, dar terenul primit stă în paragină.

Totodată el susţinea că intenționează să-și extindă ferma până la 500 de vaci mulgătoare. Firma se mai ocupă de cultivarea cerealelor, deține sute de hectare de livezi și plantații de viță de vie.

Solicitat de Mold-Street, Grigorii Morari a declarat că încă nu a luat cunoștință cu deciziile Curții de Conturi și nu a fost informat oficial despre vreo obligație care decurge din ele.

„CC a solicitat acum o lună documente în privința subvențiilor, noi le-am oferit. Este deja a doua sau a treia oară când ne verifică”, a precizat omul de afaceri.

Cât despre parcul industrial, pentru care există un proiect de înființare a unei fabrici pentru prelucrarea laptelui, el a spus că planurile nu s-au schimbat.

„Dacă ni se va elibera autorizația de construcție, evident că vom construi fabrica respectivă, însă proiectul ar putea să nu fie realizat dacă decizia va fi tărăgănată prea mult. Acolo trebuie trase și așezate căile de comunicații, totul trebuie să fie pregătit până la începutul procesului de producere”, a explicat Morari.

Producătorii autohtoni au obținut cele mai multe medalii la concursul „Black Sea Region WineS&Spirits Contest”

0

Producătorii de vinuri şi băuturi tari din Moldova au obţinut şase din cele şapte Mari medalii de aur la concursul de degustare „Black Sea Region WineS&Spirits Contest”, care s-a desfăşurat la Chişinău în perioada 15-16 februarie. Evenimentul a fost organizat de compania „Poliproject Exhibitions” şi Uniunea Oenologilor din Moldova.

Potrivit agenţiei INFOTAG, deţinătoarea a două Mari medalii de aur a devenit fabrica „Călăraşi Divin” pentru lichiorurile „Călăraşi Divin cu miere” şi „Călăraşi Divin cu miere şi migdale”. Alte două medalii a obţinut vinăria „Vinuri de Comrat” pentru Cahor şi Muscat. Tot pentru vinul Cahor a obţinut medalie şi compania „Basarabia-lwin invest”. Compania „Barza Albă” a obţinut Marea medalie de aur pentru divinul „Codru XXO – 20 ani”.

Cea de-a şaptea Marea medalie de aur a obţinuto compania „Sarajishvili” din Georgia pentru un divin cu o vârstă de maturare de şase ani. Acest producător devine laureat al concursului „Black Sea Region” al doilea an consecutiv.

Cele mai multe medalii le-a cucerit combinatul „Cricova” – 12, pe locul doi se află companiile „Fautor”, „Vinuri de Comrat” şi „Agro Industrial Ceres” (România), care au obţinut câte nouă distincţii. Pe locul trei se situează „Vinăria-Purcari”, care are opt medalii. În total au fost oferite peste 130 de medalii. Acest număr mare de distincţii se explică prin faptul că la concurs au participat un număr record de mostre – peste 430.

Potrivit organizatorilor, 90% din mostrele participante la concurs au obţinut un punctaj ce le permitea să obţină distincţii, însă au câştigat cele mai puternice.

La concurs au participat producători din Moldova, România, Ucraina, Georgia, Cehia, Slovacia, Ungaria, Bulgaria, Italia, Rusia, Belarus şi Azerbaidjan.

Concursul se desfăşoară sub patronatul Organizaţiei Internaţionale a Viei şi Vinilului (OIV) şi conform regulamentului său. Evaluarea este efectuată anonim, după sistemul de 100 de puncte. Sunt premiate doar 30% din mostre, iar comisia de concurs constă din 70% experţi străini.

Granturi pentru producători de pomușoare din Moldova

0

Proprietarii plantațiilor de arbuști fructiferi vor putea beneficia de granturi, oferite în cadrul proiectului AMIB (Îmbunătățirea productivității și accesului la piață a producătorilor de pomușoare),  care planifică de a  avea ca beneficiari peste 1200 de producători de pomușoare.

Astfel, potrivit proiectului, agricultorii vor trebui să restabilească învelișurile de ierburi în plantațiile de arbuști fructiferi pentru a păstra fertilizarea solului. Proiectul va fi realizat de AO „Centrul de Consultanță în Afaceri” ONG.

Înierbarea solului

Beneficiarii granturilor oferite în cadrul acestui proiect vor trebui să planteze ierburi în intervalul dintre rânduri în plantații, care contribuie la prevenirea și combaterea eroziunii solului. Pentru înierbare pot servi amestecuri de ierburi ca: păiuș roșu, firuța, raigras peren, trifoi alb etc.

O altă metodă promovată de autorii proiectului și care, la fel, va fi acoperită financiar, este mulcirea solului – o metodă agroecologică de acoperire a solului cu material organic (paie, rumeguș de lemn sau anorganic (polietilenă, spanbord)).

Specialiștii au menționat că tehnologia actuală de lucrare a solului pe care o utilizează agricultorii – tehnologia convențioanală – din Moldova nu mai este una optimă sub aspectul fertilizării solului. În opinia acestora este necesar de promovat ameliorarea învelișurilor de ierburi din plantațiile de arbuști fructiferi.  „Învelișurile de ierburi contribuie semnificativ la reducerea eroziunii solului și pierderii umidității din sol, minimalizează riscul de uscare a plantelor, atingându-se o producere de fructe mai mare, calitativă și de lungă durată. Totodată, se îmbunătățește microclima în zonă protejată prin micșorarea evaporării apei din sol și plante”, au argumentat specialiștii necesitatea de a implementa anume aceasta metodă.

Criterii de eligibilitate pentru selectarea beneficiarilor

În calitate de beneficiar a grantului de cofinanțare în restabilirea/înființare învelișurilor de ierburi și mulcirea solului  pot fi întreprinderile agricole din zonele de Centru și de Nordul Republicii  Moldovei, care întrunesc următoarele criterii de eligibilitate:

  • Să reprezinte o entitate legală precum întreprinderi private (GȚ, SRL, ÎI etc…), înregistrată în zonele rurale a Republicii Moldova care deține activitate  de cultivare a arbuștilor fructiferi mai mult de 1 ani;
  • Să posede cel puțin 1 ani experiență în cultivarea arbuștilor fructiferi;
  • Să posede cel puțin 0,5 ha  ha de plantație cu  una sau mai multe culturi bacifere (zmeură, mur, agriș,  corn, coacăză, goji etc);
  • Să posede un specialist/agronom pentru supravegherea plantației și  care deține diplomă de studii superioare in domeniul horticol, agronomic (titular sau prin cumul);
  • Producătorii care au utilizat  practicele agroecologice în anii anteriori, reprezintă un avantaj;
  • Să posede bilanț contabil sau declarație de venit pentru anul 2016, aprobat de către Departamentul de Statistică;
  • Să demonstreze lipsa datoriilor față de bugetul local/de stat;
  • Să mențină evidentă contabilă conform standardelor naționale;
  • Să asigure o co-finanţare în valoare bănească de cel puţin 50% din costul total sau echivalentul în bunuri de reabilitare/înfiinţare a învelișurilor de ierburi și mulcire.

Cerințe obligatorii  la co-finanțarea:

  • Pot fi cofinanțați numai cultivatorii de arbuști fructiferi, dar nu și de căpșun;
  • Se co-finanțează agenți economici care dețin plantație cu vârsta de la  1 ani  și mai mult;
  • Terenul pe care este situat plantația, obligatoriu să fie înregistrată la Cadastru teritorial;
  • În plantație obligatoriu trebuie să fie instalat  sistemul de irigare prin picurare;
  • După cofinanțarea amestecului de ierburi pentru înierbare sau materialului pentru mulcit, Beneficiarul este obligat să procure și să aplice înierbarea între rânduri și mulcirea solului în plantație de arbuști fructiferi;
  • Să fie de acord ca, după co-finanțarea  și  aplicarea practicelor agroecologice de către Beneficiar, să fie organizate de către CCA (Centrul de Consultanță în Afaceri) ori partenerii Proiectului, 2-3 seminare de instruire și promovare, pentru  fermierii interesați în  aplicarea practicelor agroecologice în gospodăriile lor;
  • Beneficiarul va fi obligat să mențină plantația înierbată pe fiecare rând sau peste un rând  prin (efectuarea câtorva cosiri pe sezon) sau menținerea mulciului  în jurul plantei în decursul sezonului de vegetație.

Nu se vor cofinanța:

  • Agenți economici care au plantații rău menținute;
  • Persoane fizice;
  • Plantația fără sistem de irigare;
  • Agenți economici, care nu corespund cerințelor obligatorii menționate mai sus;
  • Terenurile agricole ce sunt înființate cu culturi furajere cum ar fi lucerna, trifoi, etc.

Mărimea grantului. Limita Bugetului

CCA va acorda maxim  3 (trei) granturi  pentru 3 Beneficiari, în valoare de 50% din costul total , dar nu mai mult de 20 000 MDL  per  beneficiar. Mărimea grantului  se va calcula  în funcție de suprafața plantației .Suma totală disponibilă  pentru 3 (trei) granturi este 60 000 MDL.

Documentele de participare la concurs

Pentru participare la concurs solicitanții vor prezenta următoarele documente în original și copii:

  • Copia Buletinului de identitate a beneficiarului;
  • Copia Diplomei de finisare a studiilor horticole sau  agronomice a conducătorului întreprinderii sau persoanei care  va avea grijă de plantație;
  • Cererea de finanțare semnată și ștampilată de către conducătorul întreprinderii (anexa 1);
  • Copia de pe certificatului de înregistrare a întreprinderii și copia de pe extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice;
  • Certificat privind lipsa datoriilor față de bugetul local/de stat eliberat de organele competente;
  • Copia Bilanțului contabil pentru anul precedent.
  • Declarație pe propria răspundere privind veridicitatea documentelor și datelor prezentate (anexa 2).

Notă: Cererile care nu vor conține toate documentele solicitate nu vor fi admise spre înregistrare.

Criteriile de evaluare a cererilor de finanțare:

Evaluarea ofertelor se va efectua în conformitate cu cerințele Termenelor de referință și procedurilor interne a CCA. Selectarea beneficiarelor se va efectua în baza  criteriilor de evaluare a cererilor de finanțare.  

Criteriile de evaluare a cererilor de finanțare

Poziția Criteriile de evaluare Punctaj
A Experiența ofertantului în  cultivarea arbuștilor fructiferi 30
B Experiența ofertantului în aplicarea  practicelor ecologice ( mulcire, înierbarea, aplicarea sideratelor) 10
C Gradul de asigurare a plantației cu utilaj agricol, sistemul de irigare, sistemul de susținere a plantelor 40
D Asigurarea gospodăriei  cu cositoare de cosit iarba ( in cazul înierbării ) 20

 

IMPORTANT!

Pentru a obține Termenele de referință  și anexele spre completare, ofertanții trebuie să contacteze reprezentantul CCA la numărul de telefon de mai jos sau pe adresa de email.

  • După aprobarea Cererii de finanțare de către Finanțator, CCA va semna cu beneficiarul un Contract de Co-finanțare în care vor fi stipulate condițiile de acordare a grantului. CCA își rezervă dreptul de a respinge Cererile Beneficiarilor.
  • Data limită de recepționare a cererilor de cofinanțare este 10 Martie 2017.
  • Rezultatele vor fi anunțate până în data de 15 Martie 2017.

Agrobiznes invită companiile agricole să participe la concursul „Marca comercială a anului 2016”

0

Camera de Comerţ şi Industrie a Republicii Moldova (CCI) şi Agenţia de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) au lansat concursurile „Marca comercială a anului 2016” şi „Premiul pentru realizări în domeniul calităţii 2016”, informează Moldpres.

Concursul „Marca comercială a anului”, iniţiat de CCI în anul 2003, se desfăşoară anual în colaborare cu AGEPI, având drept obiectiv promovarea practicilor de succes în domeniul businessului, familiarizarea consumatorilor cu cele mai bune mărci de pe piaţa autohtonă, precum şi remarcarea celor mai competitive întreprinderi din Republica Moldova, a subliniat astăzi, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele CCI, Sergiu Harea.

La concursul „Marca comercială a anului 2016” pot participa întreprinderi şi organizaţii cu diverse forme de proprietate, persoane juridice înregistrate în Republica Moldova, precum şi persoane fizice, care produc bunuri materiale şi/sau prestează servicii pe teritoriul ţării. La acest concurs se admit doar mărcile comerciale (naţionale şi străine), care la momentul depunerii cererii de participare sunt înregistrate şi valabile pe teritoriul Republicii Moldova, conform legislaţiei în vigoare, a spus sursa citată.

Sergiu Harea a mai specificat că participanţii la concurs vor concura pentru premiul mare – Mercuriul de Aur, medaliile de aur, de argint şi de bronz la 9 nominalizări ale concursului. „Marca comercială a anului” a înregistrat succese majore în domeniul activităţii antreprenoriale, la fiecare ediţie sporind numărul participanţilor. Astfel, în perioada 2003-2015 la concurs au fost prezentate peste 1200 de mărci. În anul 2016, la acest eveniment au participat 60 de companii, 43 dintre care au primit distincţia „Mercuriul de Aur”, a precizat preşedintele CCI.

La rândul său, Octavian Apostol, director general al AGEPI, a informat că participanţii înscrişi la concurs beneficiază de un set de facilităţi din partea instituţiei pe care o conduce şi anume: organizarea seminarelor/trainingurilor în domeniul proprietăţii intelectuale, promovarea mărcilor laureate ale concursului, consultanţă gratuită la înregistrarea mărcilor şi servicii de prediagnoză a proprietăţii intelectuale, reducerea cu 20 la sută a costurilor de eliberare a certificatelor de origine a mărfurilor pe care sunt aplicate mărcile comerciale participante la concurs, etc.

Concursul „Premiul pentru realizări în domeniul calităţii bunurilor şi serviciilor”, este la a III-a ediţie şi a fost lansat în anul 2014 de către CCI în parteneriat cu Centrul Naţional de Acreditare, Institutul Naţional de Metrologie, Institutul Naţional de Standardizare şi Agenţia pentru Protecţia Consumatorilor şi are drept scop de a identifica companiile, care au implementat cu succes managementul calităţii şi promovează abordările moderne ale calităţii.

Câştigătorii celor două concursuri vor fi premiaţi pe 8 iunie 2017, în cadrul Galei Businessului Moldovenesc.

La Taraclia s-a dat start lucrărilor de tăiere a viței de vie

0

La sudul republicii, în raionul Taraclia s-a dat startul lucrărilor în vii, care începe tradițional de Sfântul Trifan, o sărbătoare religioasă la care ţin mult localnicii şi care este ziua de demarare a lucrărilor în plantaţii viticole.

Evenimentul a fost organizat de administraţia raională, la care a participat și Gheorghe Gaberi, directorul ANSA. Alături de viticultorii din partea locului au fost prezenţi şi agricultorii din mai multe localităţi din această regiune.

Ceremonia a fost marcată în cea mai mare gospodărie viticolă „Agrogled”, care întreţine mai bine de 600 de hectare de plantaţii şi-n anul trecut a obţinut şi cea mare recoltă, – de peste 10 tone de struguri la hectar.

FOTO: ansa.gov.md

Directorul General ANSA a specificat, că viticultura, în special la sudul şi centrul republicii are o pondere mare în agricultură şi este îmbucurător faptul, că în ultima perioadă de timp, majoritatea viticultorilor şi a vinificatorilor se orientează spre soiurile de viţă de vie autohtone, din care se prepară vinurile de calitate, apreciate mult şi peste hotarele ţării.

Gheorghe Gaberi, i-a îndemnat pe agricultorii din sudul ţării, să planteze suprafeţe mai mari cu soiuri de masă de viţă de vie, care de asemena sunt solicitate, atât pe piaţa internă, cât şi pe cea externă.

Ministrul Mediului: Ucraina nu a renunţat la ideea de a construi şase hidrocentrale pe râul Nistru

0

Deşi Ucraina a acceptat să discute cu Chişinăul în privinţa situaţiei râului Nistru, nu a renunţat la ideea de a construi şase hidrocentrale pe fluviu, fapt care ar conduce la o catastrofă ecologică pentru Republica Moldova. Declaraţia a fost făcută de către ministrul moldovean al mediului, Valeriu Munteanu, în cadrul emisiunii „Moldova în direct” de la postul public de televiziune Moldova 1, transmite IPN.

„Dacă e să mă exprim diplomatic, am făcut un mare pas înainte. Dacă până nu demult exista doar un monolog din partea Chişinăului în privinţa fluviului Nistru, după vizita premierul Pavel Filip la Kiev, a fost pus începutul unui dialog bilateral. Am văzut din partea premierului ucrainean o deschidere privind tratativele în privinţa fluviului Nistru”, a spus Munteanu.

Ministrul mediului a mai declarat că nu este exclus ca să se ajungă la un litigiu in arbitrajul internaţional, însă aceasta ar dura prea mult timp şi ar fi convenabil doar ucrainenilor:

„Eu militez pentru dialog. Vom insista a supra semnării unui document, care să fie monitorizat de către o comisie din partea Uniunii Europene”.

Ilia Trombiţki, directorul Asociației Internaționale „Eco-Tiras”, a declarat că există puţine şanse ca autorităţile de la Chişinău să ajungă la un consens cu cele de la Kiev în privinţa fluviului Nistru.

„Ucraina nu a ratificat un acord internaţional semnat în 2012 la Roma. Unica şansă eu o văd în presiunea pe care ar exercita-o organizaţiile internaţionale. Noi am scris demersuri în adresa a mai multor organizaţii internaţionale. Deja ştim că BERD nu va susţine proiectul Ucrainei cu hidrocentralele pe Nistru”, a declarat Trombiţki.

Exporturile către țările UE au crescut cu 9,4 la sută, în timp ce livrările spre CSI au scăzut considerabil

0

Exporturile Republicii Moldova către țările Uniunii Europene au crescut cu 9,4 la sută în 2016, față de anul anterior, în timp ce livrările de mărfuri moldovenești spre piața CSI au scăzut cu 15,9 la sută, comparativ cu anul 2015, informează Moldpres.

Date ale Biroului Național de Statistică, făcute publice astăzi, mai relevă că ponderea țărilor UE în total exporturi moldovenești s-a ridicat la 65,1 la sută, față de 61,0 la sută în 2015, iar cota țărilor CSI s-a diminuat de la 25,0 la 20,3 la sută, pe fondul reducerii exporturilor către Kazahstan cu 77,54 la sută, Belarus cu 21,3 la sută și Federația Rusă cu 3,1 la sută.

Circa un sfert din exporturi au reprezentat produsele alimentare, după care urmează articolele manufacturate diverse (23,1 la sută din total) și mașinile și echipamentele pentru transport (15,9 la sută). Structura exporturilor pe grupuri de produse s-a menținut în 2016 la nivelul anului precedent.

Statisticile denotă că importurile au crescut nesemnificativ, atît din țările Uniunii Europene, care s-au majorat cu 1 la sută, cît și din țările CSI, respectiv cu 0,9 la sută.

Evoluțiile per total a exporturilor, creșterea cu 4 la sută, și a importurilor cu 0,8 la sută, sînt peste prognozele Ministerului Economiei, care se aștepta la o reducere în anul 2016 cu 5 la sută a livrărilor de produse moldovenești pe piețele externe față de anul precedent și o diminuare cu 6 la sută a importurilor.

Republica Moldova și Ungaria vor îmbunătăți colaborarea în domeniul agriculturii

0

Republica Moldova și Ungaria vor îmbunătăți colaborarea în domeniile siguranței alimentelor, sănătății animale și fitosanitar. Executivul a aprobat, în cadrul ședinței de astăzi, 15 februarie, un Memorandum de înțelegere între Ministerele Agriculturii din cele două state.

Documentul prevede consolidarea capacităților instituțiilor de stat cu competențe în domeniul siguranței alimentelor, ajustarea la cerințele sanitar-veterinare și fitosanitare ale Uniunii Europene, ceea ce va permite extinderea categoriilor de produse agricole exportate în UE.

De asemenea, aplicarea Memorandumului va dinamiza relațiile de cooperare în cadrul programelor și mecanismelor de asistență din partea UE și a structurilor regionale.

Memorandumul este încheiat pentru un termen de cinci ani și a fost semnat la 5 decembrie 2016, la Budapesta, Ungaria.

Rospotrebnadzor inspectează companiile transnistrene din industria alimentară

0

Reprezentanții Rospotrebnadzor l-au anunţat pe șeful executivului de la Tiraspol, Alexandr Martînov, că o echipă de experţi ruşi va inspecta companiile din industria alimentară din stânga Nistrului cu scopul de a permite exportul producției acestora pe piața rusă, transmite IPN cu referire la presa transnistreană.

Reprezentanții administrației de la Tiraspol au avut luni, 13 februarie, o întrevedere cu experţii Rospotrebnadzor. Experţii ruşi au menționat că unul dintre principalele obiective ale vizitei la Tiraspol este verificarea companiilor din industria alimentară pentru exportul de produse locale în Rusia.

Întâlnirea a avut loc în contextul punerii în aplicare a înțelegerilor la care s-a ajuns în timpul vizitei delegației transnistrene la Moscova, în ianuarie anul curent.

Amintim că Tiraspolul a anunțat că își dorește condiții preferențiale în ceea ce privește exportul de mărfuri din Transnistria în Federația Rusă, potrivit novostipmr.com.