Douăsprezece persoane au fost reţinute în cadrul percheziţiilor efectuate astăzi, 22 noiembrie, de către ofiţerii Centrului Naţional Anticorupţie (CNA) şi procurorii Anticorupţie la domiciliile mai multor funcţionari publici, dar şi foşti oficiali guvernamentali. Despre acest lucru au comunicat, în cadrul unui briefing de presă, Bogdan Zumbreanu, şef al Direcţiei urmărire penală a CNA, şi Viorel Morari, şeful Procuraturii Anticorupţie, relatează IPN.

Potrivit șefului Procuraturii Anticorupție, Viorel Morari, este vorba despre un dosar privind încercarea de înstrăinare ilegală a 30 de hectare de teren ce aparținea Colegiului Național de Viticultură și Vinificație. Viorel Morari a afirmat că prin diferite sheme se încerca schimbarea destinației terenurilor, obținerea terenului în arendă, parcelarea acestora, iar, ulterior, aceste terenuri urmau să fie vândute la un preț mai mare.

„S-au desfășurat 24 de percheziții. Drept rezultat, la CNA au fost aduse zece persoane, reținute pe acest caz sunt 12 persoane. Două persoane au fost reținute anterior într-o altă cauză penală, ce este instrumentată de către Direcția teritorială Nord a CNA”, a spus Bogdan Zumbreanu.

El a spus că este vorba despre un ex-secretar al Consiliului Suprem de Securitate, un angajat al unui Institut științifico-practic, un expert-evaluator de bunuri imobile, un avocat, ex-colaborator al Ministerului de Interne, un șef de direcției de la Ministerul Agriculturii și un fost viceministru al Agriculturii.

„Restul persoanelor sunt antreprenori, în interesul cărora a avut loc fapta infracțională”, a adăugat Bogdan Zumbreanu.

„Este vorba despre unele persoane publice care erau implicate în scheme de deposedare a terenurilor gestionate de către Colegiului Național de Viticultură și Vinificație. Pe parcursul efectuării investigațiilor au fost puse sub urmărire cinci persoane, inclusiv persoane din cadrul acestui Colegiu. Urmărirea penală a fost încheiată, însă s-a mai constatat existența unei alte grupe criminale ce își desfășura activitatea în scopul deposedării de bunuri a Colegiului Național de Viticultură și Vinificație. Este vorba de 30 de hectare de teren. Totodată, se investighează fapta de corupere activă în legătură cu obținerea finanțării din partea Agenției de Intervenție și Plăți în Agricultură. Mărimea susținerii financiare era estimată la 4,5 milioane de lei. Pentru această acțiune urma să fie achitată o sumă de 30 de mii de euro mită”, a spus Viorel Morari.

Cele douăsprezece persoanele au fost reținute pentru 72 de ore, riscând pedepse cu închisoarea de până la 10 ani şi amenzi de sute de mii de lei.

Importanța investițiilor japoneze în Moldova și domeniile care ar prezenta interes pentru agenții economici niponi, dar și cum pot fi atrași turiștii în Moldova au fost temele abordate de ambasadorul Republicii Moldova, Vasile Bumacov, într-un interviu acordat Agenției de presă IPN.
–

– Domnule ambasador, am lăsat intenţionat să treacă ceva timp de la numirea dumneavoastră în funcţie. Acum, când v-aţi acomodat la Tokyo, cum aţi caracteriza relaţiile moldo-japoneze? Care sunt circumstanţele că anul acesta atât la Chişinău, cât şi la Tokyo s-au deschis reprezentanţe ale statelor?

– Deschiderea ambasadelor la Tokyo și Chișinău a fost cu adevărat un pas concret întru dezvoltarea relațiilor bilaterale. Sigur, a fost și corectarea unei greșeli comise anterior. Trebuia cu mult timp în urmă să se întâmple acest lucru dacă s-ar fi ținut cont de faptul că Japonia a fost și continuă sa fie un mare susținător al țării noastre, atât financiar, fiind al treilea donator după SUA și UE, cât și politic. Țări, care au obținut mult mai târziu independența decât Republica Moldova, imediat au deschis aici ambasade, iar fostele republici sovietice au deschis în Japonia ambasade încă în anii 90. Cu atât mai mult, era necesar de întreprins ceva, deoarece după 2013 asistența generoasă din partea Guvernului nipon a fost practic sistată. Una din cauze a servit faptul că oficialii moldoveni refuzaseră neîntemeiat câteva întrevederi importante la nivel înalt oferite de Guvernul Japoniei și nu au mers la Tokyo. Apoi au devenit cunoscute și problemele din sectorul financiar-bancar al țării noastre.

– Ce proiecte bilaterale sunt implementate acum, în ce domenii, şi ce fel de proiecte se mai planifică?

– În cadrul ceremoniilor de inaugurare a ambasadelor atât la Chișinău, cât și la Tokyo, oficialii niponi au confirmat clar că Japonia va continua să acorde sprijin țării noastre în procesul de modernizare a sistemului de sănătate și educație, a agriculturii și industriei. Japonia ferm va susține procesul de integrare europeană a Republicii Moldova. Acum continuă implementarea creditului de 60 de milioane de dolari oferit de Japonia pentru înzestrarea instituțiilor medicale cu utilaj performant. Există și proiecte de susținere a instituțiilor din domeniul educațional, a întreprinderilor mici și mijlocii, proiecte de producere a energiei din surse regenerabile și altele.

În luna iunie a anului curent, Agenția Japoneză de Cooperare Internațională (JICA) a delegat o misiune în țara noastră cu scopul identificării domeniilor eligibile pentru viitoarea colaborare. Ca rezultat, pentru finanțarea proiectelor au fost selectate următoarele domenii: activitatea întreprinderilor mici și mijlocii, medicina, agricultura – considerate cu potențial mai mare de dezvoltare și capacitați de utilizare eficientă a fondurilor. Ulterior, în rezultatul acestei vizite, JICA a selectat un grup de experți care în anul curent și anul viitor vor întreprinde un șir de vizite de studiu în țara noastră. Ulterior echipa de consultanți va elabora recomandări de proiecte spre finanțare. Vor fi examinate adițional și așa domenii ca susținerea și modernizarea domeniilor de siguranță a alimentelor și capacității de export, agricultura conservativă și altele. Japonia este gata să ne ofere și credite preferențiale pentru dezvoltare, la cele mai bune condiții, în special pentru renovarea stațiilor de epurare. Cu părere de rău, nu am găsit instituții naționale interesate în acest domeniu, chiar dacă aruncăm în Nistru murdărie și ape reziduale cu miile de tone.

– Care domenii de activitate ar fi atractive pentru investitorii japonezi în Moldova şi de ce? De ce depinde cel mai mult fluxul de bani şi tehnologii japoneze în Moldova?

– După cum cunoașteți, japonezii se pricep foarte bine la toate. Prezența companiilor nipone poate servi ca un barometru al climatului investițional. Lansarea investițiilor nipone in Moldova ar fi un semnal încurajator și pentru alți investitori. Noi am convenit cu experții din Japonia ca, după implementarea cu succes a proiectului de folosire a biomasei la încălzirea școlilor și grădinițelor din Moldova, un proiect extrem de complicat dar și util, deja ar fi posibil, dar și necesar să trecem la un nivel mai înalt de colaborare decât cel de asimilare a granturilor. În următoarea etapă de implementare a proiectelor va trebui să atragem o atenție mai mare la implicarea în proiecte a întreprinderilor mici și mijlocii japoneze. Ca rezultat, specialiștii niponi vor avea oportunitatea de a evalua potențialul real al țării noastre de asimilare a investițiilor și să încurajeze lansarea afacerilor profitabile în Republica  Moldova.

Evident, lansarea afacerilor în domeniul industrial, producerea de utilaj modern și tehnologii ar fi un mare succes pentru noi, cu atât mai mult că am avut experiența similară și în trecut. Mai ales evidențiez importanța producerii utilajului și tehnologiilor pentru industria alimentară și agricultură, care actualmente sunt importate masiv. Sporirea capacitaților de sortare și ambalare a produselor moldovenești pentru a pătrunde pe piețe noi, chiar și cea niponă. Oportunități sunt foarte multe, important este să existe climat investițional pozitiv și să se găsească parteneri de nădejde.

– Recent producătorii moldoveni de vin au participat la Vinexpo Tokyo. Cu ce au impresionat publicul japonez? Cum pot producătorii noştri cuceri piaţa japoneză, care le-ar fi atuul?

– Vinexpo a fost a treia mare prezentare de vinuri moldovenești în Japonia în acest an, pe lângă alte zeci de prezentări mai modeste realizate cu mult succes de Ambasadă pentru rețele hoteliere, restaurante, și în cadrul multiplelor întrevederi cu oficiali și diplomați. Pot să vă spun fără echivoc, vinurile moldovenești de calitate cu adevărat impresionează consumatorul nipon, chiar dacă practic nimeni pană acum nu știa prea multe despre țara noastră. Spre marele nostru noroc, vinurile moldovenești se asortează perfect cu specialitățile, mâncarea niponă, iar caracterul lor, cu un buchet mai bogat, este exact ceea ce le place niponilor. În limba japoneză băutura se scrie cu o combinație a două ieroglife, care simbolizează, dacă să spun mot a mot, ce îți lipsește atunci când servești masa pentru a savura bucatele.

Vinificatorii care au prezentat aici produsul nostru strategic s-au dovedit a fi mari profesioniști. De aceea, cea mai mare aglomerație era la standurile lor. Sper cu timpul, să fim și mai organizați, cum cer rigorile culturii japoneze. Aș dori să menționez în privința vinurilor noastre că aici nu era totul perfect când am început eu activitatea. Inițial am fost șocați de lăcomia unor afaceriști din Moldova, care au adus în Japonia vinuri de pe timpul sovietic, deja stricate definitiv și le vindeau la prețuri exorbitante. Cu susținerea Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene am reușit să mai domolim această diversiune tupeist organizată împotriva imaginii țării noastre și împotriva produsului nostru strategic. Să nu-și facă cineva iluzii că japonezii ar putea tolera un astfel de comportament sfidător și iresponsabil.

– Care alte produse, servicii sau valori din Moldova ar fi atractive pentru piaţa japoneză?

– Chiar dacă Japonia produce unele din cele mai gustoase fructe din lume, importul de fructe constituie peste 50 la sută, la sigur aici este loc pentru cireșele, prunele, nucile noastre, ca și alte fructe și pomușoare care tot se importă cam de la aceeași distanță, tocmai din California. Numai că piața niponă are cerințe extrem de dure atât în privința calității, cât și a ambalajului. Aici practic fiecare căpșună, prună, pară este ambalată separat și așa de frumos încât să fie atrăgătoare pentru cumpărători. La fel Japonia ar fi o piață bună pentru fructe uscate sau procesate.

Noi sperăm în curând să avem în țară și întreprinderi mixte de utilaje moderne și produse IT. În luna august curent, o companie din Japonia, care pe parcursul anului 2016 pregătește aici specialiști moldoveni în domeniul elaborării programelor de proiectare și confecționare computerizată a componentelor metalice, a vizitat Republica Moldova cu scopul deschiderii unei filiale. La sfârșitul anului specialiștii moldoveni vor reveni acasă și sper să lanseze cu succes această afacere.

– Dacă e să ne referim la cealaltă dimensiune, ce servicii, produse şi valori ar trebui să importăm mai mult din Japonia şi de ce?

– Noi importăm multiple servicii, tehnologii și mașini din Japonia. Toți recunosc calitatea lor exclusivă și nimeni nu pune la îndoială acest fapt. Iată în ceea ce privește valorile, aici avem o necesitate mult mai mare! Trebuie să ne gândim cum am putea importa calitatea educației, dorința de a studia, dragostea de țară, modestia și respectul pentru cei care ne înconjoară, curățenia ideală, punctualitatea și responsabilitatea, onorarea obligațiunilor mai bine decât au fost stipulate în contract. În Japonia nu există așa fenomen ca furtul. Poate că și există, cu foarte mici excepții. Iar dacă se mai întâmplă, atunci probabil cu implicarea străinilor. În Japonia nu poți pierde nimic. Dacă ai pierdut ceva, vei găsi acolo unde ai lăsat sau la camerele pentru lucruri pierdute, care sunt peste tot. Puteți să vă imaginați ce reputație avem noi aici după furtul miliardului? Și chiar este ridicol când ceri ajutor de 10 milioane de dolari după ce s-a furat un miliard.

– Domnule ambasador, pe câţi japonezi i-aţi învăţat deja să mănânce mămăligă cu friptură şi brânză de oi? Cum e această experienţă, le place?

– Eu am colaborat cu japonezii mai bine de 17 ani. Am primit la mine acasă zeci de japonezi și chiar poate sute la cantina proiectului 2kr. Iar în perioada cât am fost ministru al agriculturii, dorința de a-mi promova domeniul pentru care eram responsabil și chiar cu adevărat merita m-a făcut să gătesc public nu numai la Ziua Națională a Vinului, dar și cu diferite ocazii pentru mulți străini, inclusiv japonezi. Știu foarte bine sau sper că știu ce le place japonezilor și ce nu le place, chiar daca din politețe ei spun că e bun. Continui să fac același lucru și aici. În Japonia 70% din emisiunile televizate sunt despre bucate și prepararea lor. Proprietarii restaurantelor moldovenești din Tokyo apar des la televizor povestind despre specialitățile, bucatele noastre tradiționale. Dar să știți că motorul promovării specialităților moldovenești este totuși vinul nostru.

Japonezii, când vin de peste hotare, cel mai mult povestesc despre ce bucate noi și deosebite au gustat. Și neapărat vor aduce ceva cadouri anume din acest domeniu. Chiar dacă bucătăria japoneză este deosebită, extrem de diversă, fiind chiar inclusă în Patrimoniul Mondial UNESCO, oricum japonezii sunt extrem de curioși să descopere ceva nou. Iată aici vreau să fac o mică paranteză. Cât de mult m-am străduit să înregistrez măcar o specialitate moldovenească, structurile responsabile de acest domeniu din țara noastră s-au opus cu vehemență. Nu știu dacă cunoașteți că vecini de-ai noștri din Europa au înregistrat sute, ca să nu mai vorbim despre japonezi. La acest capitol vinificatorii noștri au fost mult mai activi și inovativi. Și au reușit.

Specialitatea moldovenească numărul unu care îi impresionează pe japonezi și nu o refuză nici la micul dejun este zeama noastră cu pui și tăiței de casă. Chiar dacă aici nu se găsește pui de casă, oricum carnea din magazine este perfectă pentru zeamă. Sarmalele sunt foarte bine primite, dar și majoritatea bucatelor care le gătesc gospodinele noastre la Crăciun, Paști, de Hram… Cât privește friptura de porc, japonezii o preferă la noi, deoarece carnea de porc la noi este mult mai gustoasă. Iată cu mămăliga stăm mai prost. Eu știu că și mulți moldoveni nu prea o adoră dacă e pregătită așa uscată și tare cum se gătește tradițional la noi, iar japonezii nici atât. Eu le-am sugerat bucătarilor noștri de aici câteva secrete, care le-am aplicat în 2013 când găteam public în Piața Marii Adunări Naționale, după care am reușit să schimbăm părerea japonezilor. Brânza de oi este bună pentru noi deoarece genetic s-a întipărit în gustul moldovenilor fiind moștenită din vremuri străvechi, când nu erau alte metode de păstrare decât să fie tare sărată și ulterior să devină foarte dură. Din cauza gustului prea sărat, mulți străini nu prea o preferă decât în cantități mici. Iar noi sigur că-i ducem dorul aici.

În Japonia specialitățile noastre tradiționale preparate cu suflet și bine prezentate, sigur că sunt apreciate. Numai că trebuie puțin să le ajustam la specificul consumatorului local, cum fac și italienii, și francezii. Japonezii sunt foarte sensibili la calitatea bucatelor, servesc câte puțin, dar cât mai multe feluri. Aici nu este așa ca la noi la nunți și cumetrii, unde se mănâncă de parcă pentru ultima dată în viață, de parcă nu ar mai fi și ziua de mâine. Japonezii pun în valoare toate produsele, plantele sănătoase, care aici se cultivă sau cresc prin păduri, lacuri, mare. Spre exemplu dovleacul este foarte popular datorită calităților curative. Noi am făcut mare efort să-l punem în valoare la noi în Moldova, deoarece se cultivă ușor și se găsește din abundență, dar nu prea ne-am mișcat. La noi mai bine vor cumpăra ceva din import nociv decât să valorificăm marele nostru potențial.

Dacă am fi puțin mai inovativi, vă asigur că Moldova nu ar duce lipsă de turiști. Turismul este o industrie foarte importantă, dar la noi încă nu s-a conștientizat. Cât de dezvoltată este Japonia, dar turismul este tratat ca o prioritate națională. Acum Japonia este vizitată anual de 20 de milioane de turiști, iar autoritățile depun eforturi vizibile ca până în 2020 să atingă cota de 30 de milioane. Dacă să vorbim de țări mai aproape de noi, atunci spre exemplu, Grecia este vizitată anual de aproximativ 30 de milioane de turiști. Dacă Moldova ar atrage măcar un milion de turiști, ei ar lăsa în țară cel puțin 500 de milioane de dolari anual sau 10 miliarde de lei anual! Mai bună investiție nici nu ne putem imagina. Și turiștii, inclusiv japonezii, ar putea fi atrași în Moldova în primul rând cu vinurile, fructele și bucatele noastre tradiționale.

Mariana Galben, IPN

Deşi Republica Moldova produce material săditor viticol de calitate, acum acesta nu poate fi exportat în Uniunea Europeană. Autorităţile caută soluţii pentru a convinge factorii de decizie de la Bruxelles să permită exportul de material săditor viticol din Moldova, chiar dacă ţara nu este membră a UE. Despre aceasta a comunicat directorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor, Gheorghe Gaberi, transmite IPN.

Potrivit directorul ANSA, în UE există o directivă care interzice importul butaşilor de viţă de vie din ţările care nu sunt membre ale Uniunii Europene. Însă acum, când atât Moldova, cât şi UE profită din plin de Zona de comerţ liber, autorităţile de la Chişinău poartă tratative cu Bruxelles-ul ca să deschidă exportul de material săditor viticol moldovenesc. Gheorghe Gaberi a precizat că nu este echitabil faptul că ţările UE pot exporta butaşi de viţă de vie în Moldova, iar Moldova nu.

Cât ţine de piaţa CSI, a existat o problemă privind exportul de material săditor în Federaţia Rusă. Încă în 2009, a fost atinsă o înţelegere ca specialiştii de la Roselhoznadzor să vină în Moldova ca să inspecteze pepinierele, căci fără opinia lor exportul de material săditor nu era posibil. Specialiştii ruşi au venit abia în luna septembrie a anului curent şi au vizitat pepinierele din Moldova, de unde au prelevat mostre de plante şi sol. Gheorghe Gaberi speră că după această vizită exportul de material săditor spre Rusia se va deschide.

Directorul ANSA a precizat că exportul butaşilor de viţă de vie, dar şi a altui material săditor în alte state din CSI, cum ar fi Ucraina şi Belarus, este în creştere.

O tendinţă lăudabilă se înregistrează la capitolul exporturi de produse vegetale din Moldova – asortimentul se diversifică, iar agricultorii moldoveni au descoperit noi produse care sunt solicitate pe pieţele externe. Despre aceasta a comunicat directorul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentară, Gheorghe Gaberi, în cadrul unei conferinţe de presă, transmite IPN.

Gheorghe Gaberi a informat că în zece luni ale anului curent, exporturile de produse vegetale din Moldova sunt mai mari decât pe parcursul întregului an 2015. Astfel, în perioada ianuarie-octombrie 2016, au fost exportate aproape 210 mii de tone de fructe, pe când în anul 2015 volumul de fructe exportate a fost de puţin peste 155 de mii de tone.

La capitolul exportului de fructe se observă tendinţa spre diversificare. Astfel, dacă înainte preponderent se exportau mere, în ultimii ani creşte exportul altor fructe, precum prunele, caisele, piersicile, dar şi zmeura, căpşunele, cireşele, strugurii etc. Gheorghe Gaberi a subliniat că exportul de pomuşoare şi fructe sâmburoase aduce plusvaloare mai mare producătorilor.

În acelaşi timp, se observă o diversificare şi la alte produse exportat. Pe lângă cele tradiţionale, agricultorii moldoveni au început a exporta ciuperci, muştar alimentar, seminţe de struguri, măceş, făină de porumb şi de secară sau chiar făină de coji de nuci, seminţe de in etc. Gheorghe Gaberi a lăudat faptul că agricultorii au descoperit noi produse care, până nu demult, erau văzute mai degrabă ca deşeuri, precum făina de coji de nuci sau de seminţe de struguri. În anul curent pentru prima dată producătorii moldoveni au exportat migdale, gutui, mure, tomate uscate, castraveţi muraţi, năut, făină de porumb şi de secară, rădăcină de hrean.

O altă tendinţă este majorarea exportului de material semincer şi săditor. Au crescut exporturile de pomi fructiferi tradiţionali, precum caişii, cireşii, merii, perii şi vişinii, s-au dublat vânzările de arbuşti de agriş, coacăză şi zmeură. Pentru prima dată s-a exportat material săditor de alune, păducel şi căpşună. Mai bine de jumătate din sortimentul de pomi şi arbuşti s-a exportat în ţările Uniunii Europene.

De altfel, Gheorghe Gaberi a subliniat că piaţa UE devine tot mai atractivă pentru producătorii moldoveni. Dacă anul trecut s-a exportat în UE o cantitate simbolică de material semincer, atunci în primele zece luni ale anului curent volumul exportului a ajuns la 100 de tone, dintre care 87 de tone sunt seminţe de porumb.

Piaţa CSI rămâne a fi tradiţională pentru mulţi producători. Aici a crescut volumul de export a materialului săditor, de la un milion de bucăţi anul trecut, la circa trei milioane în anul curent. În schimb este în scădere volumul de fructe şi de legume exportate.

Potrivit lui Gheorghe Gaberi, cele mai importante pieţe de desfacere rămân a fi din UE – România, Lituania, Polonia, Germania, Italia, Slovenia, iar din CSI – Belarus, Kazahstan, Ucraina şi Georgia. În Rusia exporturile au scăzut.

Un agent economic din localitatea Natalievca, Făleşti, a fost sancționat de inspectorii de mediu pentru că și-a incendiat terenul agricol după ce a strâns recolta de porumb. Cazul a avut loc zilele trecute, anunță Inspectoratul Ecologic.

Inspecţia Ecologică Făleşti a fost alertată telefonic despre cazul de incendiere a resturilor vegetale. La fața locului inspectorii au constatat că agricultorul a dat foc la resturile vegetale de pe o suprafață de 41,5 ha, din cele 83 ha pe care le administrează.

Mai mult, terenul incendiat se află în imediata apropiere de localități, la o distanţă de cca. 600 de metri de satul Ţapoc şi 1200 de metri de satul Natalievca.

Întreprinderii în cauză i s-a întocmit un proces-verbal, cu o amendă de 400 u.c., echivalentul a 8.000 lei, achitată în 72 ore 4.000 lei.  Totodată, întreprinderii i-a fost calculat şi înaintat spre achitare prejudiciul cauzat mediului inconjurător în sumă de 10 mii de lei.