Anul acesta avem mai puține suprafețe însămânțate cu grâu și orz. Cultura de rapiță e în creștere

Agrobiznes
-
0
Anul acesta avem mai puține suprafețe însămânțate cu grâu și orz. Cultura de rapiță e în creștere

Pentru anul 2017 au fost semănate 430 de mii de hectare de culturi de toamnă, cu aproximativ 40 de mii de ha mai puţin decât au fost însămânţate în anul trecut. Despre aceasta a anunțat şeful Direcţiei politici de producţie, procesare şi reglementări de calitate a produselor vegetale, din cadrul MAIA, Mihail Suvac, fiind contactat de reporterul Agrobiznes.

Potrivit lui, în sezonul curent s-au semănat 320 mii de ha de grâu, faţă de 371 de mii, câte au fost semănate în 2015. Cât priveşte orzul, această cultură a fost semănată pe o suprafaţă de 52 mii de ha, cu 30 de mii de ha mai puţin decât anul trecut, iar 40 mii de ha au fost însămânţate cu rapiţă, fiind înregistrată o creştere pentru această cultură faţă de anul trecut, cu 23 de mii de ha. Alte culturi de toamnă au fost semănate anul acesta pe o suprafaţă de 18 mii de hectare.

La rândul său, Președinte Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, a menţionat că semănatul culturilor de toamnă s-a desfăşurat cu întârziere.

„În anul curent s-au întârziat semnificativ lucrările de toamnă, motivul principal fiind condiţiile meteo nefavorabile, în special lipsa ploilor din lunile septembrie şi octombrie. Cel mai mult acest fenomen s-a simţit în zonele de nord a ţării, unde, la începutul lunii noiembrie, producătorii agricoli încă efectuau lucări de semănat, cu toate că ele trebuiau să fie finalizate până la data de 20 octombrie curent. Dintre toate culturile de toamnă, rapiţa a fost semănată în condiţiile meteo cele mai vitregi”, a declarat Slusari pentru Agrobiznes.

Cât priveşte campania de recoltare 2016, Ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, Eduard Grama a menţionat pentru Agrobiznes că aceasta va fi încheiată până la finele lunii curente, fiind în proces de recoltare în prezent culturile de porumb şi sfeclă de hazăr.

În Moldova ar putea fi înființată o Bancă de Dezvoltare în domeniul agriculturii

Sergiu Jaman
-
0
În Moldova ar putea fi înființată o Bancă de Dezvoltare în domeniul agriculturii

Despre aceasta a anunțat Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), Eduard Grama într-un interviu acordat pentru curentul.md.

Ministrul spune că de câțiva ani se vorbește despre crearea acestei bănci, dar lucrurile stau pe loc.

„Moldova acum are nevoie de o bancă de dezvoltare în domeniul agriculturii. Despre aceasta se vorbește deja de câțiva ani, dar până acum nu s-a făcut nimic. Toate țările din UE și din lume, care sunt pe cale de dezvoltare economică, au bănci de dezvoltare. Acestea își asumă anumite riscuri și investesc în proiecte riscante astfel stimulând dezvoltarea economică a țării. Agricultura, ca formă, este un proiect riscant”, a spus Eduard Grama.

În context, Ministrul a spus că Ministerul negociază pe marginea acestui subiect.

„E greu să ai în permanență gajuri, să fii credibil și, de aceea, Băncile de Dezvoltare sunt cele mai benefice pe domeniul agriculturii. Noi am venit cu inițiativa asta, ducem negocieri, discutăm și cu Ministerul Finanțelor și cu Banca Națională. Poate vom ajunge să avem și o Bancă de Dezvoltare”, a mai spus Eduard Grama.

Rusia înregistrează cea mai mare recoltă de cereale şi leguminoase din ultimii 38 de ani

Agrobiznes
-
0
Rusia înregistrează cea mai mare recoltă de cereale şi leguminoase din ultimii 38 de ani

Rusia a recoltat în acest an o cantitate record de 117 milioane tone de cereale şi leguminoase, cea mai mare recoltă din ultimii 38 de ani, ceea ce îi va permite să rămână cel mai mare exportator mondial de grâu, a declarat ministrul rus al Agriculturii, Alexander Tkachev, informează Capital.ro, citând RIA Novosti.

Acesta a subliniat că un astfel de rezultat a fost posibil graţie creşterii productivităţii de la 17 chintale la hectar până la 27 chintale la hectar, în timp ce suprafaţa cultivată a scăzut de la 74 până la 47 milioane hectare.

De asemenea, Alexander Tkachev a spus că Rusia îşi va majora exporturile de cereale până la 35 milioane tone şi va rămâne lider mondial la exporturile de grâu. „În acest an agricol (-1 iulie 2016 – 30 iunie 2017- n.r.) ne aşteptăm ca exporturile de cereale să crească de la 30 până la 35 milioane tone şi în acelaşi timp să ne păstrăm poziţie de lider mondial la exporturile de grâu, devansând o serie de mari furnizori precum UE şi SUA”, a estimat Alexander Tkachev.

În 2015, Rusia a recoltat o cantitate de 104,8 milioane tone de cereale şi a exportat 33,9 milioane tone de cereale.

FOTO. Trans Cargo Terminal își dublează capacitățile de export a cerealelor prin Portul Giurgiulești

Sergiu Jaman
-
0
FOTO. Trans Cargo Terminal își dublează capacitățile de export a cerealelor prin Portul Giurgiulești

Compania Trans Cargo Terminal SRL, parte a Grupului Trans-Oil (TOG), a finalizat proiectul de extindere a terminalului de export cerealier din Portul Internațional Liber Giurgiulești. Acum Trans Cargo Terminal va avea capacitatea de încărcare de peste 1.000 de tone de produse cerealiere pe oră, pe nave maritime destinate transportării de până la 8.000 de tone, precum și pe barje fluviale. Astfel, datorită acestor investiții, a fost atinsă cea mai înaltă rată a de transbordare a produselor cerealiere printre terminalele din regiune. Inaugurarea a avut loc joi, 10 noiembrie, în cadrul unui eveniment festiv.

Datorită acestor investiții vor crește substanțial capacitățile, și va exista posibilitatea de a fi atrași noi clienți, a menționat președintele TOG, Vaja Jhashi.

„Datorită creșterii substanțiale a capacităților avem posibilitatea de a atrage clienți noi și, în același timp, de a permite grupului nostru de companii și clienților deja existenți, să mărească volumele destinate transbordării. Proiectul de extindere a constat în construcția unei dane adiționale cu ieșirea spre Dunăre, a unui siloz cu capacitatea de stocare de 12.000 de tone, a unui debarcader cu adâncimea corespunzătoare, precum și în instalarea echipamentului de încărcare de înaltă capacitate”, a declarat Vaja Jhashi, potrivit unui comunicat de presă al Grupului Trans-Oil

El a precizat că pentru realizarea acestui proiect au fost investiți aproximativ 6 milioane de dolari.

„Pentru realizarea acestui proiect au fost investiți aproximativ 6 milioane de dolari, fiind create și 30 de locuri de muncă permanente adiționale. Datorită extinderii terminalului capacitatea totală de stocare va atinge cifra de 70.000 tone și o va înregistra o creștere a capacității de transbordare de la 300.000 tone până la 800.000 tone anual, ceea ce este echivalent cu aproximativ 75% din exportul anual de produse cerealiere a Republicii Moldova”, a declarat Vaja Jhashi.

Thomas Moser, Directorul General al Societății Danube Logistics SRL – companie ce operează și administrează Portul Internațional Liber Giurgiulești, de asemenea a apreciat noile investiții și a accentuat rezultatele acestora.

„Felicităm compania Trans Cargo Terminal cu ocazia extinderii terminalului cerealier. Capacitățile sporite vor asigura de acum încolo, ca majoritatea exporturilor de produse cerealiere moldovenești către piețele internaționale să se producă direct din Republica Moldova”, a spus Thomas Moser.

Prezent la inaugurare, ministrul Economiei și Comerțului Octavian Calmâc s-a arătat impresionat de modul în care s-a dezvoltat infrastructura Portului Giurgiulești.

„Sunt convins că acum 11 ani, când discutam despre dezvoltarea acestui acest port, erau foarte puțini optimiști. Nu doar investitorii și rezidenții, dar chiar și noi eram destul de pesimiști pentru că pe de o parte era problema de infrastructură, pe de altă parte de finanțe. Dar am găsit cu sprijinul instituțiilor financiare internaționale să dezvoltăm această infrastructură”, a declarat oficialul.

Totodată, ministrul Calmâc a remarcat importanța dezvoltării infrastructurii Portului Giurgiulești pentru toată economia Republicii Moldova.

„Această infrastructură nu este importantă dar pentru regiunea de Sud, dar pentru toată economia. Cerealele reprezintă o bună parte a exportului Republicii Moldova. Noi exportăm sute de mii de tone de cereale și asta (Portul) este poarta noastră către întreaga lume. Noi exportăm atât spre Vest cât și spre Est”, potrivit lui Octavian Calmâc.

De asemenea, ambasadorul SUA la Chișinău James Pettit a arătat că proiectul de extindere a terminalului de export cerealier finalizat de Compania Trans Cargo Terminal va contribui la dezvoltarea ramurii cerealiere.

„Este important să existe persoane cu viziuni, entuziaste care pot să convingă investitorii, băncile ca să investească în asemenea loc. Și acest obiectiv are capacitatea de a dubla exporturile de cereale din Republica Moldova pentru a dezvolta în continuare ramura”, a declarat diplomatul.

Adițional exportului de cereale în vrac, care în mai mare parte sunt livrate pe piețele din regiunea mediteraneană, cantități semnificative de produse cerealiere din Moldova sunt exportate prin intermediul Portului Internațional Liber Giurgiulești în containere maritime către Asia, a mai anunțat grupul.

Pe parcursul primelor 10 luni ale anului 2016, unsprezece companii locale au expediat peste 60.000 de tone de grâu în containere maritime spre țări precum Malaezia, Myanmar și Indonezia.

Portul Internațional Liber Giurgiulești este unicul port din Republica Moldova amplasat pe secțiunea maritimă a râului Dunăre.

Raport FAO: Agricultorii din SUA reduc zonele cultivate cu grâu, iar cei din Rusia și Ucraina le extind

Sergiu Jaman
-
0
Raport FAO: Agricultorii din SUA reduc zonele cultivate cu grâu, iar cei din Rusia și Ucraina le extind

Producția mondială de cereale pentru 2016 ar trebui să se ridice la 2 571 milioane de tone, în creștere cu o marjă mică față de previziunile FAO pentru luna octombrie și cu 1,5 la sută mai mult peste nivelul înregistrat în 2015.

Rezumatul FAO privind Cererea și Oferta de Cereale, lansat astăzi, reflectă o îmbunătățire substanțială a perspectivelor privind producția mondială de grâu, care este acum de așteptat să crească până la 746.7 milioane de tone, o creștere cu 4,3 milioane față de previziunile FAO pentru octombrie.

Producția de grâu în Federația Rusă este acum așteptată să stabilească un nou record, în timp ce starea vremii favorabile sporește, de asemenea, perspectivele de randament a producției în Kazahstan. Creșterea producției mondiale de grâu și orz compensează mai mult decât suficient declinul cu 4,8 milioane de tone a recoltei de porumb la nivel mondial în 2016 din cauza deteriorărilor de randament cauzate de vreme în Brazilia, China, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii. Previziunea pentru producția de orez la nivel mondial a fost în mare parte neschimbată.

Semnalele care pot fi interpretate din plantarea culturilor de grâu de iarnă pentru 2017, indică faptul că în emisfera nordică, agricultorii din SUA reduc zonele cultivate din cauza perspectivelor unor prețuri reduse și o perspectivă de export limitat din cauza dolarului SUA mai puternic. Pe de altă parte, culturile de grâu din Federația Rusă și Ucraina sunt mai extinse față de perioada similară a anului trecut.

În același timp, semănatul pentru culturile cerealiere de vară din 2017 este în curs de desfășurare în țările din emisfera sudică iar condițiile meteorologice favorabile încurajează  extinderea culturilor în America de Sud. Se așteaptă ca suprafețele de teren cultivate cu porumb în Argentina să se extindă cu 6.0 la sută față de nivelul și așa ridicat de anul trecut.

Cantitatea totală de cereale întrebuințată pentru sezonul 2016/17 este prognozată acum la 2562 de milioane de tone, o estimare ușor mai ridicată decât în octombrie și cu 1,7 la sută mai mare decât un an în urmă.

Un factor principal care a crescut utilizarea cerealelor este creșterea folosirii acestora ca hrană pentru animale la nivel mondial, creștere estimată la 2,7 la sută. Utilizarea de grâu pentru hrana animalelor fiind încurajată de provizii ample de grâu de calitate inferioară, este de așteptat să crească cu 6,1 la sută, până la 146,6 milioane de tone, un record absolut.

Consumul alimentar de cereale la nivel mondial este estimat la 1 106 milioane de tone, în creștere cu 1,3 la sută față de anul precedent și suficient pentru a menține un nivel stabil de consum  pe cap de locuitor la nivel global. Rezervele mondiale de cereale vor crește probabil la aproape 662 milioane de tone până la sfârșitul sezonului 2017 datorită  stocurilor de grâu în creștere, în special în China, SUA și Rusia.

Stocurile de cereale grosier sunt proiectate să scadă cu 1,7 procente din cauza reducerilor în China, Brazilia și Africa de Sud. Rezervele de orez la nivel global sunt așteptate să scadă ușor la 169,8 milioane de tone.

Zahărul, produsele lactate și cerealele au ridicat în octombrie Indicele FAO la prețurile produselor alimentare

Sergiu Jaman
-
0
Zahărul, produsele lactate și cerealele au ridicat în octombrie Indicele FAO la prețurile produselor alimentare

Indicele FAO pentru prețurile la alimente este la o medie de 172,6 puncte în luna octombrie, cu 0,7 la sută mai mare decât în luna precedentă și cu  9,1 la sută mai mare față de luna octombrie din anul precedent, cu indicele pentru cerealele de consum curent în creștere pentru prima dată în trei luni.

Indicele prețurilor la alimente elaborat de FAO, care a crescut în mod continuu pe parcursul 2016, cu excepția unei scurte scăderi în luna iulie, este un indice calculat în baza tranzacțiilor care urmărește prețurile pieței internaționale pentru cele cinci grupe principale de alimente.

Creșterea din octombrie a fost determinată în principal de creșteri la prețul la zahăr și la produsele lactate. Indicele FAO pentru prețul la zahăr a crescut cu 3,4 la sută în luna octombrie, pe fondul rapoartelor despre deficitul de producție în regiunea Centru Sud a Braziliei și în statul indian Maharashtra. Indicele FAO pentru prețul la lactate a crescut cu 3,9 la sută față de luna septembrie din cauza creșterii prețului la brânză și unt, în special, ca urmare a cererii interne susținute în Uniunea Europeană, după o perioadă în care rezervele au fost trase în jos.

Prin contrast, Indicele FAO pentru prețurile la uleiuri/grăsimi a scăzut cu 2,4 la sută din septembrie, o scădere conectată în mare măsură de prețurile mici la uleiul de palmier, ca o consecință a cererii scăzute de import la nivel mondial. Indicele prețului la carne este de asemenea în scădere, coborând cu 1,0 la sută în luna octombrie iar scăderea este în mare măsură determinată de cererea scăzută pentru carnea de porc din Europa din partea importatorilor din China.

În același timp, Indicele FAO pentru prețurile la cereale a crescut cu 1,0 la sută în luna octombrie, creștere încurajată prin limitarea livrărilor de grâu de înaltă calitate, chiar dacă perspectivele generale pentru recoltele de grâu la nivel mondial s-au îmbunătățit.

FOTO. „Ziua Vinului 2016” la Comrat

Sergiu Jaman
-
0
FOTO. „Ziua Vinului 2016” la Comrat

În data de 6 noiembrie, orașul Comrat a găzduit Festivalul „Ziua Vinului 2016” („Gagauz Șarap Yortusu”). Evenimentul a fost organizat de Administrația UTA Găgăuzia cu susținerea  semnificativă a Oficiului Național al Viei și Vinului, pentru al treilea an consecutiv acesta fiind desfășurat sub brandul național vinicol „Vinul Moldovei. O legendă vie”. Scopul principal al evenimentului este de a familiariza consumatorii cu producătorii autohtoni și de a populariza vinurile de calitate din Găgăuzia.

La ceremonia oficială de deschidere a Festivalului au participat mai mulți oficiali de rang înalt, atât din țară cât și de peste hotare, printre care vice-premierul Turciei, Yıldırım Tuğrul Türkeş, viceguvernatorul orașului Sankt-Petersburg, Victor Movcean, Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare al RM, Eduard Grama, vicespeakerul Parlamentului Republicii Moldova, Vladimir Vitiuc.

Eduard Grama, ministrul Agriculturii și al Industriei Alimentare: „Industria vinicolă din Găgăuzia are o contribuție importantă la vinificația Republicii Moldova. Ne bucurăm că localnicii și oaspeți de peste hotarele țării, prezenți la acest eveniment, apreciază la justa valoare Vinul Moldovei, acest produs al mândriei naționale.”

Gheorghe Arpentin, directorul ONVV: „Ziua Națională a Vinului este marcată în toată țara, iar în UTA Găgăuzia vinul este celebrat în cadrul Festivalul  „Gagauz Șarap Yortusu”. Aceasta este o bună ocazie de a demonstra că vinificatorii din partea de sud a țării fac niște vinuri de calitate, care merită să ne reprezinte țara peste hotare. De aceea, Oficiul Național al Viei și Vinului susține și participă activ la promovarea brandului de țară Vinul Moldovei.”

La festivalul din acest an au participat mai multe companii locale, dar și din toată țara, printre care: Tartcomvin, Bulgary Winery, Vinuri de Comrat, Bostavan, Jemciujina, Tomai-Vinex, Barza Albă, Cricova, Kazayak-Vin, Dionis Club, Vinăria din Vale, Chateau Vartely.

Vinăriile din partea de sud a țării au participat la concursul dedicat vinurilor din regiune.

Juriul a examinat mai multe probe de vin și a premiat cei mai buni vinificatori cu premii speciale.  În acest an, fabrica de vinuri „Tomai-Vinex” s-a ales cu cele mai multe distinciții: Grand Prix-ul Festivalului Vinului în Găgăuzia și premiul tradițional – un butoi de stejar pentru vin.

Programul festivalului a inclus  degustări de vinuri din recolta nouă, master-class-uri de gătit bucate naționale și locale, muzică tradițională și un program de divertisment amplu. Totodată, la festival au participat reprezentanții comunităților care locuiesc pe teritoriul Găgăuziei cu standuri separate la care au prezentat diferite meșteșuguri locale și bucate specifice zonei.

„Ziua Vinului” este sărbătorită în fiecare an la Comrat, în prima duminică a lunii noiembrie.

Posted by Agrobiznes – Fermierul on 10 Noiembrie 2016

MTID vrea să construiască un nou port la vărsarea Prutului în Dunăre

Sergiu Jaman
-
0
MTID vrea să construiască un nou port la vărsarea Prutului în Dunăre

Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii Drumurilor (MTID) propune transmiterea, cu titlu gratuit un teren de 61 de hectare ale fondului silvic în gestiunea intreprinderii de stat „Portul Fluvial Ungheni”. Autorităţile nu renunţă la proiectul de construcție a unui nou port la vărsarea Prutului în Dunăre, adică în imediata apropiere de Portul Internațional Liber Giurgiulești (PILG) şi de un alt port pe care vor să-l construiască un grup de afacerişti, anunță Mold-Street.

61 de hectare pentru un nou port

Astfel Ministerul Transporturilor promovează un proiect care prevede transmiterea, cu titlu gratuit a 61 de hectare de terenuri ale fondului silvic, din administrarea Agenţiei Moldsilva, amplasate în extravilanul satului Giurgiulești, în administrarea MTID, gestiunea întreprinderii de stat Portul Fluvial Ungheni.

Documentul prevede că Moldsilva în comun cu MTID, vor institui comisia de predare-primire şi vor asigura, în termen de o lună, transmiterea terenului.

Ministerul argumentează proiectul privind alocarea terenului prin dezvoltarea transportului naval şi „necesitatea organizării funcţionării unor puncte (cheiuri) de primire şi operare a barjelor cu criblusă şi dislocarea teritorială a obiectivelor”.

Totodată instituţia susţine că „datorită lăţimii mici a râului Prut, Republica Moldova nu dispune de radă portuară, în care navele pot staţiona înainte de demararea operaţiunilor de încărcare/descărcare”.

„Din aceste considerente, odată cu majorarea fluxului de mărfuri transportate prin intermediul transportului naval şi având în vedere că din anul 2010, în portul de pasageri Giurgiuleşti sunt înregistrate şi escale ale navelor de croazieră, a apărut necesitatea creării locurilor de staţionare ale navelor în aşteptare pentru operare în dană”, se arată în nota de informare.

MTID mai precizează că pe râul Prut din România la Giurgiuleşti se transportă nisip, prundiş şi cărbune, iar transmiterea terenului va permite revigorarea transportului de mărfuri.

Inflaţie de porturi la vărsarea Prutului

De notat că acest teren se află chiar alături de un teren de 18,5 hectare pe care compania Vas Internațional Plus la arendat de la Moldsilva şi pe care un grup de afacerişti doresc şi ei să construiască un port.

Acest teren este în prezent în litigiu. Or, în toamna anului 2015, după ce Moldsilva a trecut din subordinea Guvernului în cea a Ministerului Mediului, statul a început un război judiciar împotriva Vas Internațional Plus.

Ministrul Mediului, Valeriu Munteanu, a cerut Moldsilva să înceapă procedura de reziliere a contractului. În plus, a sesizat anchetatorii.

„Se construiește un port plenipotențiar pe care ei (VAS Internațional Plus – n.r.) l-au botezat simbolic debarcader. Aceste lucruri nu se fac cu jumătăți de măsură. E nevoie de un proiect de impact, studiu internațional, inclusiv cu participarea României și Ucrainei, care trebuie să accepte, conform legii, că se construiește un port nou în zona lor de congruență”, afirma în martie 2016 ministrul Valeriu Munteanu.

Anterior, compania Danube Danube Logistics, care este investitorul general și operatorul Portului Internațional Liber Giurgiulești se arăta indignată de faptul că chiar alături de portul pe care îl administrează autorităţile vor să mai edifice altul. Totodată investitorul străin a anunțat că examinează procedurile legale pe care le poate iniția contra Guvernului.

Guvernul a permis importul de produse petroliere prin Transnistria

Sergiu Jaman
-
0
Guvernul a permis importul de produse petroliere prin Transnistria

Cabinetul de miniştri a aprobat o serie de modificări privind modalitatea de introducere a produselor petroliere prin frontiera de est a Republicii Moldova. Conform documentului, Serviciul Vamal va efectua, cu titlu provizoriu, până la 31 decembrie 2016, vămuirea, la postul vamal Bender 2, a produselor petroliere introduse prin punctul de trecere Novosaviţcaia-Cuciurgan.

Măsura a fost luată la solicitarea agenţilor economici de pe malul drept al Nistrului, care practică activitatea de import a combustibililor lubrifianți, precum şi pentru a asigura controlul aprovizionării Republicii Moldova, inclusiv a regiunii transnistrene, cu produse petroliere.

Reamintim că, în luna august curent, Ucraina a sistat importul produselor petroliere pentru regiunea transnistreană prin intermediul căilor ferate, prin punctele de trecere a frontierei Slobodca şi Cuciurgan. Astfel, traficul a fost redirecţionat prin punctul de trecere a frontierei Ocniţa, fapt ce a îngreunat activitatea agenţilor economici din regiune. Prin urmare, în urma discuţiilor purtate cu autorităţile de la Kiev şi a înţelegerilor convenite în cadrul grupurilor de lucru sectoriale pentru transport feroviar şi pentru problemele vamale din Chişinău şi Tiraspol, s-a decis aplicarea provizorie a controlului vamal la postul Bender 2.

Totodată, menţionăm că în 2012 a fost semnată o decizie privind reluarea circuitului trenurilor marfare prin regiunea transnistreană. Drept urmare, a fost lansată transportarea mărfurilor în regimurile de export/import pentru regiunea transnistreană prin punctele de frontieră Colbasna-Slobodca şi Novosaviţcaia-Cuciurgan.

1...1.5781.5791.580...1.995Pagina 1.579 din 1.995