Guvernul a aprobat alocaţii bugetare în valoare de circa 18 mil. lei pentru a susţine fermierii din r-nul Dubăsari şi a promova proiecte de reintegrare a ţării.

La şedinţa Executivului din 26 octombrie 2016, au fost aprobate două hotărâri de Guvern, menite să sprijine financiar fermierii din r-nul Dubăsari şi să soluţioneze probleme stringente de dezvoltare în localităţile din Zona de Securitate.

Astfel, a fost aprobată Hotărârea Guvernului „Cu privire la acordarea unor plăţi directe proprietarilor de terenuri agricole, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol în anul 2016”, care prevede alocarea din fondul de rezervă al Guvernului a 7 986 520 lei pentru a compensa parţial unele pierderi suportate de către proprietarii terenurilor agricole din raionul Dubăsari, amplasate după traseul Rîbniţa-Tiraspol, cu repartizarea mijloacelor respective sub forma unor plăţi directe, în mărime de 1229,68 lei/per hectar, conform procedurilor regulamentar stabilite de către Consiliul raional Dubăsari.

Acţiunea vine în sprijinul acelor fermieri care suportă prejudicii materiale considerabile, începând cu anul 2013 şi până în prezent, în condiţiile când reprezentanţii pretinselor structuri de la Tiraspol le îngrădesc în mod ilegal accesul la loturile de pământ ce le aparţin.

Este de menţionat faptul că alocaţii similare au fost repartizate şi în anii precedenţi. Spre exemplu, în temeiul hotărârilor Guvernului nr.836 din 08.10.2014 şi nr.859 din 18.12.2015, suma acestora a constituit 11,94 mil. lei şi, respectiv, 7,98 mil. lei.

Precizăm că, suprafaţa terenurilor vizate este de 6494,80 ha, ceea ce reprezintă 42 % din suprafaţa totală a terenurilor agricole ale raionului.

De asemenea, a fost aprobată Hotărârea Guvernului „Cu privire la aprobarea  Programului activităţilor de reintegrare a ţării pe anul 2016”, care prevede finanţarea unor activităţi de dezvoltare şi modernizare a instituţiilor din sistemul educaţional şi medical, de reabilitare şi consolidare a serviciilor publice la nivel local, de iluminare stradală, precum şi a altor activităţi conexe realizării obiectivului guvernamental de reintegrare a ţării.

Conform Regulamentului cu privire la modul de selectare şi evidenţă a proiectelor în cadrul „Programului activităţilor de reintegrare a ţării”, aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.131 din 21.02.2014, pe parcursul anului 2016 s-a desfăşurat concursul de evaluare a peste 100 propuneri de proiecte, înaintate de autorităţile publice locale şi centrale. Dintre acestea au fost selectate 44 de proiecte, care au întrunit criteriile de eligibilitate stabilite, urmând a fi realizate de către beneficiari până la încheierea exerciţiului bugetar din anul curent, cu alocarea mijloacelor financiare aprobate pe linia Ministerului Finanţelor.

De menţionat că, începând cu anul 2011, anual, prin Legea bugetului de stat a Republicii Moldova sunt prevăzute alocaţii bugetare pentru activităţile de reintegrare a ţării, a căror beneficiari sunt autorităţile publice locale şi centrale care elaborează şi implementează proiecte ce contribuie la:

• consolidarea măsurilor de încredere între populaţia de pe ambele maluri ale Nistrului;
• promovarea unor programe (acţiuni) de dezvoltare comunitară şi parteneriat regional în Zona de Securitate şi în localităţile din stânga Nistrului;
• renovarea şi modernizarea instituţiilor sociale-cheie (educaţionale, de asistenţă socială, medicale, sportive, cultural-artistice);
• îmbunătăţirea infrastructurii locale;
• soluţionarea celor mai stringente probleme de nivel local şi regional;
• creşterea calităţii serviciilor publice şi rentabilizarea acestora.

Notăm că, în perioada 2011-2015 au fost implementate 8 programe similare, fiind alocate circa 57 mil. lei pentru realizarea a 193 de proiecte.

În mai puțin de o săptămână va intra în vigoare Acordul de comerț liber dintre Republica Moldova și Republica Turcia. Documentul presupune o serie de avantaje pentru agenții economici autohtoni, în special pentru producătorii agricoli. Printre acestea se numără accesul nelimitat, fără restricții tarifare la import pe piața Turciei a produselor agricole şi agro-alimentare.

În conformitate cu modalitățile agreate de oferire a unui tratament preferențial pentru produsele agricole, a fost elaborată lista de concesii convenite de ambele părți.

Astfel, odată cu intrarea în vigoare a acordului, producătorii agricoli autohtoni vor putea exporta pe piața turcă fără să achite taxa vamală MFN în cadrul anumitor contingente tarifare pentru un șir de produse agricole și agro-alimentare inclusiv: lapte acru, unt, ouă de păsări, prune, boabe de soia, semințe de rapiţă, produse de brutărie, sucuri de fructe, vinuri efervescente, distilate de vin. Totodată, pentru unele produse agricole precum orz, semințe de floarea – soarelui, ulei brut, ulei de seminţe de floarea soarelui concesiile se vor acorda în limita unei perioade (în afara sezonului).

La rândul său, Republica Moldova va anula taxa vamală MFN în cadrul anumitor contingente tarifare pentru unele produse sensibile (legume și fructe), însă doar în limita unei anumite perioade pe parcursul anului (în afara sezonului) inclusiv pentru roșii, în stare proaspătă şi refrigerată, pere, gutui, caise, vişine, piersici, nectarine, prune, căpșuni şi fragi.

Acordul conține un capitol aparte care reglementează relațiile dintre ambele țări pe domeniul produselor agroalimentare. „Luând în consideraţie rolul agriculturii în economiile Părţilor, dezvoltarea comerţului cu produse agricole şi normele politicilor agricole respective, Părţile vor examina în cadrul Comitetului Mixt posibilităţile de acordare a concesiilor suplimentare reciproce în comerţul cu produse agricole”, se menționează în textul acordului.

Printre obiectivele acordului se numără: promovarea extinderii schimburilor comerciale bilaterale, prin dezvoltarea armonioasă a relaţiilor economice; eliminarea obstacolelor şi restricţiilor în calea comerţului cu bunuri și crearea unor condiţii de concurenţă echitabile în schimburile comerciale dintre Republica Moldova și Turcia.

Semnarea acordului de cele două țări confirmă intenţia lor de a participa activ la procesul de integrare economică în Europa, exprimând pregătirea lor pentru a coopera în căutarea unor metode şi mijloace de a consolida acest proces.

Acordul de comerț liber dintre Republica Moldova și Turcia a fost semnat la 11 septembrie 2014, la Chișinău.

Notă: Lista detaliată a concesiilor poate fi găsită în Anexa III la Acordul de comerț liber dintre Republica Moldova şi Turcia.

Luni, în cadrul unor dezbateri pe teme de securitate economică națională organizate la Bălți, directorul unei importante întreprinderi de produse lactate din țară Gheorghe Angheluță, şi-a exprimat îngrijorarea în legătură cu modul în care Republica Moldova își construiește parteneriatele externe.

Potrivit lui Angheluță, atunci când autoritățile noastre negociază cu organizațiile internaționale trebuie să țină cont că Moldova nu poate fi pusă în condiții egale cu statele mari, pentru că asta ar dezavantaja producătorii autohtoni.

”Viitorul președinte, atunci când va negocia cu UE sau cu OMC, trebuie să insiste pe faptul că noi nu putem fi puși în aceleași condiții cu țările mari, pentru că avem o țară săracă și o piață sensibilă”, a declarat Angheluță.

Totodată el este nemulțumit de modul în care Republica Moldova a negociat acordul de liber schimb cu Uniunea Europeană, de pe urma căruia au de suferit producătorii autohtoni.

”Cred că trebuia să avem o altfel de abordare atunci când s-a negociat cu Uniunea Europeană. Eu activez în industria lactatelor și am constat că țara noastră nu este autorizată să exporte produse animaliere, dar Uniunea Europeană poate aduce la noi. Trebuia să se negocieze astfel ca, în perioada în care Moldova nu are dreptul de a exporta, să fie interzisă importarea în țara noastră a produselor de origine animalieră din Uniunea Europeană. Pentru că în aceste condiții piața locală este afectată foarte mult”, a spus Angheluță, citat de Sputnik.

Potrivit omului de afaceri, atunci când s-a încercat impunerea anumitor cote la importul de lapte din Ucraina, autorităţile de acolo amenințau că se vor adresa la Organizația Mondială a Comerțului.

”Este incomparabil volumul producției de lapte din Ucraina, care constituie aproximativ 12 milioane de tone, cu cel din Moldova — aproximativ 500 de mii de tone. Iar acum câteva luni, când au fost introduse cote la importul de lapte, partea ucraineană amenința că se va adresa la OMC pentru a le anula”, a mai spus Angheluță. Anterior, președintele Asociației Producătorilor și Procesatorilor de Lapte din Republica Moldova,

Carolina Linte, a declarat pentru sursa citată că ”pentru a ne proteja piața și producătorii autohtoni de importuri este necesar ca autoritățile să aibă dorință și voință”.

Patru indicaţii geografice ale Republicii Moldova, inclusiv „Divin”, vor fi protejate pe teritoriul UE. Decizia a fost adoptată la Bruxelles, în cadrul celei de-a doua reuniuni a Subcomitetului pentru Indicații Geografice, instituit în conformitate cu Articolul 306 al Acordului de Asociere între Republica Moldova și Uniunea Europeană.

Surse din cadrul Agenției de Stat pentru Proprietatea Intelectuală (AGEPI) au relatat pentru INFOTAG că în cele 28 de state membre ale Uniunii Europene sunt protejate indicaţiile geografice care desemnează trei zone vitivinicole ale Republicii Moldova: Valul lui Traian, Codru, Ştefan Vodă, dar şi indicaţia geografică Divin, care va fi utilizată pentru produsul „rachiu de vin învechit”, fabricat pe întreg teritoriu al Republicii Moldova.

Reuniunea a doua a Subcomitetului pentru Indicații Geografice Republica Moldova – Uniunea Europeană a fost găzduită de către Directoratul General pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DG Agri) a Comisiei Europene, care actualmente deţine preşedinţia Subcomitetului. Din delegația RM au făcut parte reprezentanți ai AGEPI, Ministerului Economiei, Ministerului Afacerilor Externe și Integrării Europene și Misiunii Republicii Moldova la Bruxelles.

Începând cu 1 ianuarie 2017, preşedinţia Subcomitetului va fi preluată de către Moldova, în conformitate cu Regulile de procedură ale Subcomitetului, care este responsabil să monitorizeze evoluția acordului în domeniul indicațiilor geografice și servește drept forum de cooperare și dialog în materie de indicaţii geografice.

Chiar dacă producţia agricolă a crescut în primele nouă luni ale anului curent cu aproximativ 20%, producătorii au de câştigat doar cantitativ, nu şi valoric.

Preşedintele UniAgroProtect, Alexandru Slusari, a declarat pentru IPN că majorarea producţiei agricole nu a dus, aşa cum ar părea că este firesc, la reducerea preţurilor la produsele agroalimentare pentru consumatorii finali.

„Eu, după cum observ, s-au micşorat preţurile pentru producătorii agricoli şi totodată nu s-au schimbat preţurile pentru consumator. Adică, toată marja se duce în buzunarele intermediarilor”, a spus Alexandru Slusari.

Potrivit preşedintelui UniAgroProtect, anul trecut a fost secetos şi culturile de grupa a doua, cum ar fi floarea soarelui, porumbul, soia, sfecla – au suferit foarte mult. Condiţiile climaterice în anul curent au fost mai bune. Precipitaţiile semnificative din primăvară le-a permis agricultorilor să aibă o recoltă mai bună decât anul trecut.

Alexandru Slusari spune că majorarea volumului producţiei agricole s-a datorat  exclusiv condiţiilor climaterice, nu şi politicilor statului, care rămân neschimbate. Totalizarea situaţiei pentru zece luni din anul curent arată că nu s-a înregistrat niciun progres în ceea ce priveşte politicile agricole, a subliniat preşedintele UniAgroProtect.

„N-am găsit niciun punct forte care ar fi fost realizat de către stat în 2016 în domeniul irigării, majorării accesului la finanţe, în domeniul legislaţiei fiscale. Toată creşterea producţiei agricole pe care o avem depinde de condiţiile climaterice şi practic nu depinde de schimbări ale politicilor agricole”, a spus Alexandru Slusari.

Creşterea producţiei a provocat reducerea preţurilor la grâu, porumb, orz şi fructe. În mod normal, spune preşedintele UniAgroProtect,dacă am fi avut o ţară cu economie de piaţă veritabilă şi cu politici de stat viabile, această creştere cantitativă trebuia să o simte consumatorul, dar nu este aşa.

Datele Biroului Naţional de Statistică arată că majorarea producţiei agricole cu aproape 20% a fost determinată de creşterea producţiei vegetale cu 28% şi a producţiei animaliere – cu circa 2%.