Președintele OIEM: „Piața internațională a mierii este inundată de produse contrafăcute”

Sergiu Jaman
-
0
Președintele OIEM: „Piața internațională a mierii este inundată de produse contrafăcute”

Piața internațională a mierii este inundată de produse contrafăcute, cele mai importante nereguli descoperite fiind etichetarea falsă, modificarea originii sau adaosul de sirop de zahăr, susține președintele Organizației internaționale a exportatorilor de miere (OIEM), Norberto Garcia, transmite AFP, citată de Agerpres.

„Mierea modificată sau falsificată reprezintă principalul flagel pentru industria apicolă, mai mare decât pesticidele sau problemele sanitare”, a declarat profesorul argentinian Norberto Garcia la cel de-al 21-lea congres al Uniunii naționale a apicultorilor francezi (Unaf), care s-a încheiat duminică. Garcia susține că exporturile de miere cresc fără încetare. În timp ce numărul stupilor din întreaga lume a avansat cu doar 8% între 2007 și 2013, exporturile de miere la nivel mondial au urcat cu 61%. În plus, în emisfera orientală, o regiune cuprinsă între Ucraina și Taiwan, tendința este și mai pronunțată cu o creștere de 13% a stupilor și de 196% a exporturilor de miere, potrivit cifrelor FAO.

„Aceste date statistice demonstrează o anomalie șocantă care merge împotriva tendințelor mondiale de scădere a productivității stupilor”, a subliniat Norberto Garcia în fața apicultorilor francezi. Cum se justifică aceste volume de export? „Frauda este responsabilă de injectarea unor volume importante de miere diluată cu prețuri scăzute pe piața mondială”, afirmă Norberto Garcia.

Motivul este că producția mondială de miere nu poate răspunde cererii. Un exemplu este China, cel mai mare producător și consumator mondial, cu o producție de 450.000 de tone pe an (dintre care 150.000 de tone sunt exportate), care este departe de a satisface o cerere internă care se apropie de 700.000 de tone pe an. O astfel de situație ar putea să îi îndemne pe unii intermediari la fraudă, prin amestecul mierii cu diverse siropuri ieftine produse pe bază de cereale sau prin modificarea originii botanice sau geografice a mierii pe eticheta produsului.

Norberto Garcia este de părere că această superofertă ar putea fi responsabilă de scăderea semnificativă a prețului mierii pe piața mondială începând cu luna ianaurie 2015. „Principalele victime sunt consumatorii dar și apicultorii, în Europa ca și în China”, a apreciat Norberto Garcia, potrivit căruia autoritățile național ar trebui să întărească controalele pe această piață.

A intrat în vigoare Acordul de comerț liber cu Turcia

Sergiu Jaman
-
0
A intrat în vigoare Acordul de comerț liber cu Turcia

Acordul de comerț liber  dintre Republica Moldova și Turcia, care a intrat în vigoare începând cu ziua de astăzi, are drept scop promovarea comerțului reciproc, dezvoltarea relațiilor economice dintre țări, precum şi crearea condițiilor pentru continuarea atragerii investițiilor, în special pentru dezvoltarea investițiilor mixte în cele două state.

Declarația a fost făcută astăzi de viceprim-ministrul, Octavian Calmîc, ministru al Economiei, în cadrul mesei rotunde, organizate de Ministerul Economiei cu participarea reprezentanților diferitori asociații de producători și companii din țară.

În opinia ministrului Octavian Calmîc,  în relațiile comercial-economice ale Republicii Moldova cu diferite state, Turcia este un partener strategic, drept exemplu fiind și volumul comerțului exterior în perioada ianuarie-august 2016, care a însumat suma de 220,3 milioane USD. Potrivit vicepremierului, Acordul va oferi acces nelimitat, fără restricții tarifare la import pe piaţa Turciei a produselor agricole şi industriale, eliminarea taxelor vamale, perspective clare de dezvoltare şi stimulare a afacerilor comune, precum și cumularea pe diagonală (pentru bunurile industriale) în cadrul sistemului PanEuroMed.

”Mai mult, prin intermediul acestui document putem implementa mai multe proiecte investiționale cu participarea companiilor din Turcia, iar datorită Acordul de Asociere dintre Republica Moldova și Uniunea Europeană, inclusiv DCFTA, precum și prevederilor Acordului de Comerț Liber în cadrul CSI, putem deveni o platformă foarte atractivă în dezvoltarea relațiilor comercial-economice dintre Vest și Est, inclusiv pentru partenerii turci”, a accentuat Octavian Calmîc.

Ministrul Economiei a mai accentuat că semnarea unui Acordul de comerț liber  cu Turcia a fost o primă experiență pentru Republica Moldova, în timpul apropiat fiind lansate consultări bilaterale de inițiere a unor asemenea acorduri cu Egipt și China. În context, vicepremierul Calmîc a mai menționat că informațiile tirajate de unele surse precum că semnarea documentelor de acest gen este în defavoarea producătorilor autohtoni și va duce la dispariția unor domenii în economia națională sunt nefondate, deoarece în procesul de elaborare și definitivare a documentului au fost luate în calcul toate interesele agenților economici din țară.

”De exemplu, cotele, stabilite pentru produsele din Turcia care vor fi importate în Republica Moldova în baza Acordul de comerț liber constituie 1 – 2 % din volumul pieței interne”, a punctat Octavian Calmîc.

Intrarea în vigoare a Acordului a fost salutată atât de reprezentanții unor asociații și companii, producția cărora cade sub incidențele documentului, cât și de cei, mărfurile cărora nu se regăsesc anexele Acordul de comerț liber  dintre Republica Moldova și Turcia. De exemplu, Raisa Bejan de la Uniunea Producătorilor de Zahăr, a solicitat Ministerului Economiei negociere cu partea turcă concesia la exportul de zahăr, specificând că ramura respectivă poate asigura un export de circa 200 mii tone.

Vice bașcanul UTA Găgăuzia, Vadim Ceban, consideră că intrarea în vigoare a Acordului va stimula dezvoltarea relațiilor comercial-economice atât a Republicii Moldova, în ansamblu, cât și a autonomiei, în particular. În context, Ceban a menționat că există proiecte comune în industria ușoară, prelucrarea metalelor, materialelor din plastic, etc.

Conform prevederilor Acordului, Republica Moldova şi Turcia vor elimina 99,5% şi respectiv 100% din taxele cu valoare comercială.  Eliminarea taxelor va permite exportatorilor din Moldova anual să economisească sume importante grație taxelor vamale Turciei reduse. Acordul presupune o liberalizare graduală pentru cele mai sensibile sectoare ale economiei, totodată punând la dispoziție și un șir de instrumente de protecție comercială în conformitate cu practicile internaționale.

Începând cu data de 1 noiembrie 2016, toate taxele vamale de import, precum și orice taxe cu efect echivalent aplicate produselor industriale, vor fi anulate, cu excepția unor mărfuri industriale originare din Turcia, precum încălțăminte, mobilier, produse din plastic, etc, pentru care Republica Moldova a solicitat instituirea unor perioade de tranziție de la 3 la 5 ani.

Acordul de comerț liber  dintre Republica Moldova și Turcia a fost semnat la 11 septembrie 2014, la Chişinău, și intră în vigoare după ratificarea lui de ambele state.

N.B. Sinteza concesiilor agreate cu partea turcă pentru produsele agricole și industriale pot fi găsite pe site-ul Ministerului Economiei la compartimentul ”Comerț/Acord de comerț liber cu Turcia”.

Studiu: Producătorii agricoli ar trebui să se implice activ în formarea Grupurilor de Acţiune Locală

Sergiu Jaman
-
0
Studiu: Producătorii agricoli ar trebui să se implice activ în formarea Grupurilor de Acţiune Locală

Formarea Grupurilor de Acţiune Locală în zonele rurale ale Moldovei reprezintă o şansă pentru dezvoltarea acestora. Centrul Român de Politici Europene a realizat un studiu privind constituirea acestor grupuri în satele Moldovei, după modelul celor din UE. Cercetarea a arătat că se simte o pronunţată nevoie ca politicile statului să abordeze dezvoltarea satelor într-o manieră integrată, care să vizeze tot complexul de probleme, precum şi inter-corelările dintre acestea, transmite IPN.

Autorii analizei au desfăşurat un sondaj în 16 comunităţi rurale din Moldova, unde au vorbit cu agenţi economici, producători agricoli, reprezentanţi ai şcolii, serviciilor sociale, ONG-urilor şi lideri locali. Toţi respondenţii, fie că a fost vorba de edilii locali, fie că a fost vorba de producătorii agricoli sau alţi agenţi economici, au amintit aceleaşi probleme cu care se confruntă comunităţile şi care sunt legate de infrastructură – canalizarea, alimentarea cu apă, starea drumurilor etc. Aceştia s-au referit şi la dotarea tehnico-materială în agricultură – la lipsa centrelor de colectare a produselor agricole, lipsa unui sistem de irigaţii.

Producătorii agricoli au mai semnalat probleme legate de subvenţionare. Aceştia spun că subvenţiile trebuie calculate la hectar, iar criteriile de accesare a lor ar trebui să fie mai clare. O altă problemă pe care s-a insistat este lipsa contractelor mari pentru distribuţia produselor. Pe plan local, sunt puţine magazine mari interesate de cumpărarea produselor, iar cele interesate cer consecvenţă, care fără asociere între producători este greu de menţinut. Producătorii agricoli sunt mai degrabă nemulţumiţi de modul în care cooperează între ei. Aceştia spun că în lipsa colaborării investiţiile nu apar, iar zona nu se poate dezvolta economic.

Majoritatea comunităţilor incluse în studiu doresc să se înfrăţească cu o localitate din România. Motivaţia este legată de posibile parteneriate şi finanţări pe care le-ar putea obţine direct de la Guvernul român.

Majoritatea respondenţilor cred în utilitatea creării unor Grupuri de Acţiune Locală în Republica Moldova. Principalele obiective de dezvoltare pe care ar trebuie să şi le asume, din punctul de vedere al respondenţilor, sunt legate de agricultură (procesare şi infrastructură pre şi post-recoltare) şi de infrastructură (canalizare, drumuri, iluminat, colectarea deşeurilor). Din punctul de vedere al respondenţilor, primăria, agenţii economici, producătorii agricoli şi organizaţiile nonguvernamentale ar trebui să se implice activ într-un astfel de Grup de Acţiune Locală.

Descarcă studiul integral.

Tehnologiile schimbă agricultura: Care sunt tendinţele anului 2017 pentru fermieri

Sergiu Jaman
-
0
Tehnologiile schimbă agricultura: Care sunt tendinţele anului 2017 pentru fermieri

Pentru a fi mereu în pas cu noutăţile pieţei şi pentru a fi competitiv, este necesar să cunoaştem din timp care sunt tendinţele pentru următoarea perioadă de timp din domeniul nostru de activitate, astfel vom putea anticipa lucrurile şi pune în practică cele mai bune măsuri. În cazul agricultorilor, cea mai eficientă măsură este utilizarea eficientă a resurselor naturale pe care le deţin.

Compania americană “PrecisionAg” vine în ajutor fermierilor şi le prezintă care vor fi cele mai importante tendinţe din domeniul agricol în anul următor. Menţionăm că tendinţele sunt mai evidente pentru fermierii americani, dar în era globalizării, pot fi uşor extinse şi asupra agricultorilor din diverse regiuni, incusiv şi în ţara noastră.

Autorii preconizează că investițiile în agricultură vor spori cu mult faţă de ultimii 5 anii, iar odată cu investiţiile, va creşte şi utilizarea celor mai diverse echipamente high-tech.

Creșterea investițiilor în optimizarea utilizării apei

În ultimii ani, oamenii se confruntă cu problema resurselor de apă. În acest sens trebuie să utilizăm cât mai rațional apa, precum și să îmbunătățim sistemele de irigare. Există deja sisteme optime de irigare care permit utilizarea dispozitivelor mobile pentru a monitoriza și controla fluxul de apă, precum și care oferă informații despre starea solului pentru a găsi problema și distribuirea apei în acele părți ale câmpului unde este cel mai necesar.

Pentru a analiza starea solului și a momentului de irigare agricultorii au nevoie de instrumente specifice, cum ar fi imagini din satelit, drone de monitorizare pe teren, senzori de sol. Ele fac posibilă analiza nivelului de azot și alți nutrienți din sol, umiditatea și alți parametri importanți. După cum observăm, în scopul utilizării eficiente a resurselor de apă, este nevoie de un întreg set de unelte și instrumente. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că, pe viitor, vor spori investițiile în dezvoltarea sistemelor de irigare optime şi a altor instrumente din domeniul hidraulic.

Decalajul puternic între fermierii avansaţi tehnic și cei care lucrează după metodele învechite

Autorii menţionează existenţa a patru tipuri de agricultori. Aceştia sunt inovatorii, fermierii avansați, cei în curs de adaptare şi cei care nu utilizează în genere noile tehnologii. Să o luăm pe rând: Inovatorii sunt acei fermieri care dezvoltă în mod independent noi soluții pentru o agricultură mai modernă, cei avansaţi, la rândul lor, utilizează câteva tehnologii noi, cum ar fi senzori moderni, imagini din satelit și alte instrumente pentru a îmbunătăți performanța de afaceri. A treia categorie, cei care depun efort să-i ajungă din urmă pe cei din primele două categorii, au început să folosească noile tehnologii numai din considerentul că au înţeles, la un anumit moment, utilitatea lor. Cei care nu introduc noi tehnologii, sau dacă am putea să-i numim tradiţionalişti, sunt de părerea că tehnologiile sunt ineficiente și costisitoare. În acest context, va exista un decalaj dintre agricultorii avansaţi și tradiționalişti, ceea ce se va reflecta şi asupra roadei.

Lipsa de cunoștințe tehnice a agricultorilor

Această tendință o completează pe cea de mai sus, însă se referă mai mult la angajaţi decât la manageri. Muncitorii nu vor dori să însuşească şi să utilezez noile tehnologii din domeniul agro-industrial, fiind îngrijoraţi că tehnica le va înlocui munca şi resursele umane nu vor mai fi necesare. De aceea, unii fermieri se vor confrunta cu o rezistență la noile tehnologii din partea muncitorilor, care nu vor dori să utilzeze echipamentele noi. Fermierii ar trebui să ţină cont de un aspect important în acest sens. Există riscul ca să nu găsiţi pe piaţă destui muncitori versaţi în utilizarea noilor tehnologii, de aceea, poate ar fi binevenită instruirea propriilor angajaţi.

Încetinirea procesului de introducere a noilor tehnologii din cauza lipsei de acces fără fir la rețea

Este binecunoscută tendinţa că agricutorii vor să utilize pe scară largă drone, sisteme de monitorizare și anumiți senzori, însă pentru toate astea au nevoie de acces la Internet. În cazul în care există probleme de conexiune şi nu primesc la timp o numită informație, cum ar fi, de exemplu, o ploaie cu grindină, valoarea agriculturii de precizie scade.

Potrivit unui sondaj CropLife și PrecisionAg, la care au participat 233 de fermieri, 16% dintre agricultori au evaluat wi-fi lor ca fiind „foarte de încredere”, 19% a numit „problematice”, iar pentru 3% este de „foarte proastă calitate”. Restul din respondenți au evaluat calitatea rețelei ca fiind „satisfăcătoare”.  Reamintim că acest studiu i-a avut în calitate de respondenţi doar pe fermierii americani, care sunt utilizatori activi ai rețelei 4G. Dacă e să ne referim la vecinii noştri, în Ucraina a apărut recent reţeaua 3G, însă nu poate fi accesată de către populaţia din toate zonele, astfel, majoritatea agricultorilor de aici nu au posibilitatea de a utiliza noile tehnologii în domeniul agriculturii.

Creșterea popularităţii aplicațiilor mobile

Ultima tendinţă face parte tot din segmentul IT. De data asta ne referim la introducerea capacității de gestionare la distanță, care reprezintă  un pas important în tranziția către o agricultură autonomă. Aceasta presupune stabilirea și modificarea parametrilor de tehnologie. De exemplu, la un tractor și la un robot de grădină fără pilot se pot schimba setările fără a întrerupe procesul de lucru. Devin tot mai populare aplicațiile mobile pentru sistemele de monitorizare a îngrășămintelor și ghidarea paralelă.

După cum am văzut, printre agricultori se observă tendinţa de a utiliza cât mai intens noile tehnologii, astfel au posibilitatea de a practica o agricultură intensivă. Principalul factor care împiedică introducerea tehnologiilor în afacerile agricole este lipsa de echipamente și software, care sunt fie prea complexe pentru a înțelege, sau au o funcționalitate limitată. Acest lucru creează probleme în creșterea și avansarea agricultorilor în utilizarea noilor tehnologii. Tendinţele, în agricultură, ca şi în majoritatea sectoarelor, sunt implementarea echipamentelor tehnice, de aceea, vă puteţi planifica cu încredere investiţii şi instruiri în acest sens.

UE se pregăteşte pentru eliminarea cotelor la zahăr în 2017

Sergiu Jaman
-
0
UE se pregăteşte pentru eliminarea cotelor la zahăr în 2017

Uniunea Europeană se pregăteşte ca în decurs de un an să elimine ultima cotă existentă în cadrul Politicii Agricole Comune (PAC), cea la zahăr, chiar dacă Italia şi Polonia vor să oprească acest proces, transmite AFP.

Anunţată de mai mulţi ani, eliminarea cotelor la zahăr de la 1 octombrie 2017 a avut timpul necesar pentru a fi „pregătită cu grijă”, susţine comisarul european pentru Agricultură, Phil Hogan. Pregătirea minuţioasă a unei astfel de eliminări este cu atât mai justificată în contextul actual al multiplelor crize agricole, în special cea a laptelui pe o piaţă mondială afectată de supraproducţie la 18 luni de la eliminarea cotelor la lapte în UE.

Cotele de producţie la zahăr se ridică în prezent la 13,5 milioane de tone.

La finele lunii septembrie 2016 va dispărea, de asemenea, conceptul de producţie „în afara cotelor”, destinat în principal pentru producţia de biocarburanţi şi alte produse industriale non-alimentare, precum şi exportul până la un plafon de 1,374 milioane de tone fixat de Organizaţia Mondială a Comerţului (OMC).

În anul 2006 o amplă reformă destinată îmbunătăţirii competitivităţii firmelor din sector a transformat sectorul zahărului. În doi ani, 83 din cele aproximativ 183 de fabrici de zahăr din UE s-au închis.

În prezent, mai rezistă câţiva producători de zahăr în Europa. Franţa şi Germania sunt responsabile pentru aproape jumătate din producţia de zahăr a UE (câte 24% fiecare), urmate de Polonia (11%) şi Marea Britanie (8%).

Uniunea Europeană este cel mai mare producător mondial de sfeclă de zahăr şi principalul importator de trestie de zahăr destinată rafinării, care se realizează în principal în Marea Britanie, Portugalia sau România.

Potrivit unor surse citate de AFP, în condiţiile în care în prezent mai multe fabrici de zahăr europene nu funcţionează la capacitate maximă, după expirarea sistemului cotelor producătorii din UE vor fi capabili să-şi majoreze producţia cu 20%.

„Europa, care în prezent este un importator net, va deveni un exportator net”, prognozează Gérard Benedetti, director de comunicare la Tereos, cea mai mare companie franceză din sectorul zahărului, care mizează pe o producţie europeană de 18 sau 19 milioane de tone.

În schimb, Claudiu Covrig, analist la Platts Kingsman, divizie a S&P Global Platts, care mizează pe o creştere cu 2,5 milioane tone a producţiei UE, cucerirea de noi pieţe pentru UE va fi dificilă. “Pentru europeni va fi foarte greu să fie competitivi”, avertizează Claudiu Covrig, având în vedere modul în care au evaluat în ultimii 10 ani pieţele din Orientul Mijlociu şi Africa de Nord vizate de UE, în condiţiile în care ţări precum Irak sau Algeria au început să aibă propriile fabrici de rafinare a zahărului.

Consumul de zahăr în UE este ridicat, cele 28 de state membre importând aproximativ trei milioane de tone de zahăr anual peste cota proprie de 13,5 milioane tone. Comisia Europeană se aşteaptă la o uşoară creştere a producţiei de zahăr după eliminarea cotelor dar subliniază că producţia de izoglucoză (un sirop cu un conţinut bogat de fructoză) ar putea creştea şi ea, ceea ce ar reduce nevoia de importuri.

Via Capital.ro

Premieră! Stocurile de grâu ale Rusiei au atins cel mai ridicat nivel de după căderea URSS

Sergiu Jaman
-
0
Premieră! Stocurile de grâu ale Rusiei au atins cel mai ridicat nivel de după căderea URSS

Rusia a ajuns să stocheze o cantitate record de grâu pentru că nu poate să exporte suficient de rapid recolta bună din acest sezon, transmite Bloomberg, potrivit capital.ro.

Firma de consultanţă SovEcon estimează că la 1 octombrie 2016 stocurile de grâu erau cu 22% mai mari în ritm anual, până la 33,8 milioane de tone, cel mai ridicat nivel înregistrat de Rusia după căderea URSS.

În timp ce fermierii ruşi au majorat producţia de grâu cu aproximativ o cincime în acest an, exporturile Rusiei nu s-au modificat. Unul dintre motive este că aprecierea rublei a făcut grâul rusesc mai scump pentru cumpărătorii externi. În plus, Egiptul, un cumpărător major de grâu, a oprit pentru o perioadă importurile la începutul acestui an pe fondul unei dispute cu traderii.

„Exporturile au fost limitate până acum”, a declarat directorul SovEcon, Andrey Sizov Jr. Potrivit acestuia, în mod normal Rusia se grăbeşte să exporte grâu în prima jumătate a sezonului deoarece capacităţile de stocare se umplu iar fermierii vor să strângă bani pentru a face noi semnături şi a-şi rambursa creditele.

În acest sezon, însă, fermierii ruşi au fost nevoiţi să se mulţumească cu stocarea grâului într-un moment în care preţurile pe piaţa locală sunt cu 12% mai mici decât în urmă cu una an. Recoltele solide ale marilor producători de grâu din întreaga lume au dus preţul de referinţă la Bursa de la Chicago la cel mai scăzut nivel din ultimii 10 ani.

Potrivit datelor oficiale, în perioada iulie-septembrie 2016 exporturile de grâu ale Rusiei sunt cu aproximativ 1% mai mici decât în perioada similară a anului trecut, până la 9,05 milioane de tone. În aceste condiţii, SovEcon şi-a revizuit în scădere cu 1% estimările privind exporturile totale de grâu ale Rusiei în acest sezon până la 30 milioane tone.

Rusia va exporta mai agresiv grâu în a doua jumătate a acestui sezon, pe măsură ce stocurile vor afecta preţurile de pe piaţa internă, este de părere Andrey Sizov. În plus, din cauza recoltei slabe din Franţa, Rusia a reuşit să exporte în acest sezon grâu pe pieţe unde nu a exportat anul trecut precum Algeria, Coreea de Sud şi Thailanda.

Asociațiile agricole nu sunt de acord cu procedura de distribuire a compensațiilor pentru fermierii afectați de înghețuri

Sergiu Jaman
-
0
Asociațiile agricole nu sunt de acord cu procedura de distribuire a compensațiilor pentru fermierii afectați de înghețuri

Asociaţia Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”, Asociaţia producătorilor şi exportatorilor de fructe „Moldova Fruct”, Federaţia Naţională a Fermierilor din Moldova şi Federaţia Naţională a producătorilor agricoli „AGROinform” nu sunt de acord cu procedura de distribuire a asistenţei financiare pentru fermierii care au avut de suferit în urma îngheţurilor din aprilie.

Solicitat de INFOTAG, preşedintele „UniAgroProtect”, Alexandru Slusari, a spus că procedura de distribuire a asistenţei financiare este foarte birocratizată şi va tergiversa mult soluţionarea problemei. Joi, cele patru organizaţii au expediat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare o scrisoare în care solicită să organizeze o întâlnire pentru a revizui regulamentul.

„Nu este clar pentru ce a fost nevoie să fie creată o asemenea procedură complicată, căci mai întâi fermierul trebuie să se adreseze la o comisie de la primărie, apoi la direcţia raională de agricultură, după care la secţia locală a Agenţiei pentru Intervenţii şi Plăţi în Agricultură (AIPA), iar apoi documentele să fie transmise la direcţia centrală a AIPA”, a spus Slusari.

El a amintit că în luna mai ministerul a promis să soluţioneze problema în cel mai scurt timp. A fost creată o comisie, ai cărei membri au vizitat gospodăriile agricole din raioanele afectate de îngheţuri, au evaluat prejudiciile şi au întocmit actele.

„În baza actelor eliberate, fermierul ar putea să se adreseze direct la AIPA şi să primească ajutorul financiar. Întreaga procedură ar dura nu mai mult de 10-14 zile”, consideră el.

În opinia sa, agricultorii pot accepta suma de 45 mil. lei care urmează a fi alocată din Fondul de rezervă al Guvernului, precum şi cu formula complicată de calculare a ajutorului financiar, însă ei nu pot fi de acord cu concepţia regulamentului, în general.

„Probabil că Guvernul pur şi simplu nu are bani, de aceea ei tergiversează acest proces”, susţine Slusari.

Proiectul hotărârii de Guvern şi regulament sunt publicate pe site-ul particip.gov.md pentru discuţii publice.

Înghețurile târzii de primăvară, înregistrate pe 26 și 27 aprilie, au compromis esențial recolta de fructe în raioanele Briceni, Dondușeni, Drochia, Glodeni, Ocnița, Râșcani și, parțial, Soroca. Suprafața totală de livezi afectate de înghețuri constituie 6,42 mii ha, recolta compromisă este aproximativ de 62 mii tone, iar prejudiciile constituie aproximativ 207 mil. lei. Afară de livezi, au mai avut de suferit plantaţiile de sfeclă de zahăr şi soia.

Aglomerație la oficiile teritoriale AIPA. Funcționarii vor avea sâmbătă program obişnuit de lucru

Sergiu Jaman
-
0
Aglomerație la oficiile teritoriale AIPA. Funcționarii vor avea sâmbătă program obişnuit de lucru

În contextul multiplelor solicitări parvenite din partea producătorilor agricoli care nu reuşesc să depună dosarele, Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA) anunţă, că oficiile teritoriale ale AIPA vor activa, sâmbătă, 29 octombrie 2016 conform programului obişnuit de lucru, în intervalul orelor 8:00 – 17:00.

Amintim că conform modificărilor operate la Regulamentul cu privire la modul de repartizare a mijloacelor fondului de subvenţionare a producăorilor agricoli pentru anul 2016 prin HG nr. 1227 din 12.10.2016, campania de recepţionare a dosarelor va dura până la 31 octombrie curent.

46 de antreprenori au semnat contractele de finanțare în cadrul Programului „PARE 1+1”

Sergiu Jaman
-
0
46 de antreprenori au semnat contractele de finanțare în cadrul Programului „PARE 1+1”

46 de beneficiari ai Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” și ODIMM (Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii), gestionarul Programului, au semnat la începutul săptămânii Contractele de finanțare nerambursabilă. Actele au fost semnate după ce Comitetul de Supraveghere a Programului a acceptat spre finanțare antreprenorii vizați. În urma semnării contractelor antreprenorii vor beneficia de peste 9 milioane de lei în valoare de grant pentru dezvoltarea afacerilor.

Afacerile solicitanților de granturi vizează diferite domenii din agricultură (cultivarea cerealelor și viței-de-vie, creșterea plantelor și animalelor, înființarea plantației de salcâm energetic, producerea și păstrarea fructelor, cultivarea migdalelor, creșterea chinchilelor); întreprinderi ce activează în domeniul prestării serviciilor (servicii de transport și depozitare, servicii de recreere și agrement, repararea, întreținerea și instalarea mașinilor și echipamentelor, editarea și tipărirea ziarelor) și întreprinderi în industria prelucrătoare (industria alimentară, producerea mobilei, producerea pectinei și uscarea aroniei, producerea cărbunelui brichetat, producerea ceaiurilor din plante medicinale).

Potrivit Regulamentului cu privire la implementarea Programului, banii vor fi transferați pe conturile beneficiarilor după ce aceștia vor prezenta acte care vor justificata investițiile personale din contul remitențelor.

În septembrie Comitetul de Supraveghere a Programului de Atragere a Remitențelor în Economie „PARE 1+1” a aprobat alte 34 de cereri de finanțare nerambursabilă, prezentate de companiile create de către moldovenii care muncesc peste hotare sau rudele acestora, în valoare totală de 6,8 milioane de lei.

Programul de Atragere a Remitențelor în Economie ,,PARE 1+1”, gestionat de către ODIMM, prevede mobilizarea resurselor umane și financiare ale moldovenilor care muncesc în dezvoltarea economică durabilă a Republicii Moldova prin stimularea înființării și dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii. În cadrul Programului, antreprenorii au posibilitatea să beneficieze de un grant în suma de pâna la 200 de mii lei, în baza regulii „1+1”, care prevede că fiecare leu investit din remitențe va fi suplinit cu un leu din cadrul ,,PARE”.

1...1.5811.5821.583...1.995Pagina 1.582 din 1.995