La Camera de Comerț s-a desfășurat Forumul Moldo-Rus

Sergiu Jaman
-
0
La Camera de Comerț s-a desfășurat Forumul Moldo-Rus

Joi, 29 septembrie curent, la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova s-a desfășurat Forumul Economic Moldo-Rus, la care au participat reprezentanţii CCI a Republicii Moldova, Consiliul de afaceri Ruso-Moldav și agenţi economici din ambele state.

Evenimentul urmăreşte prezentarea climatului investiţional din cele două ţări, oferind totodată mediului de afaceri din Moldova oportunitatea unor întâlniri B2B cu partenerii ruși. Din perspectiva schimburilor comerciale, Rusia este unul din principalii parteneri economici ai Republicii Moldova, fapt ce încurajează cele două state să întreprindă acţiuni continue de apropiere şi cooperare.

Prezent la Forumul de Afaceri, preşedintele CCI a R. Moldova Sergiu Harea şi-a exprimat entuziasmul referitor la schimbul de idei și la perspectivele de colaborare.

„Întrevederea de astăzi oferă posibilitatea antreprenorilor din cele două țări să discute provocările și oportunitățile de cooperare reciprocă, să dezvolte proiecte comune, acorduri și contracte bilaterale”. Este evident faptul că relațiile economice dintre businessul din Republica Moldova și Federația Rusă astăzi nu este la fel de intensiv, fapt ce ne determină să ne mobilizăm pentru crearea de noi oportunități agenților economici din cele două state, a mai adăugat Sergiu Harea.

Anatolii Coica, Preşedintele Consiliului de Afaceri  Ruso-Moldav a insistat asupra potenţialului comercial şi investiţional pe care îl deţin cele două economii, care trebuie exploatat la maximum.

„Federația Rusă îşi doreşte parteneriate şi proiecte comune, care să susţină dezvoltarea competitivităţii. Sunt prezenţi aici reprezentanţi ai 10  companii rusești care vor să descopere potenţialul investiţional din R. Moldova şi care şi-au exprimat interesul pentru crearea de noi parteneriate. Consider că acest Forum este un prim pas către întărirea relaţiilor economice şi a cooperării dintre ţările noastre”.

La eveniment au fost prezenți reprezentanţii CCI, ai Consiliului de afaceri Ruso-Moldav, precum și  10 companii din Federația Rusă care sunt interesate de stabilirea relațiilor economice de cooperare cu agenții economici din Republica Moldova și oamenii de afaceri din țara noastră interesați de a dezvolta parteneriate cu antreprenori din regiunile Kursk, Kostroma și Rostov, cu companiile exportatoare, producătorii de produse din pește, conserve, producătorii agricoli și de echipamente agricole, etc.

În cadrul evenimentului, Alexandru Belschi, reprezentant MIEPO a prezentat posibilitățile investiționale ale R. Moldova, indicând care sunt domeniile, întreprinderile și beneficiile parteneriatului cu țara noastră.

Anna Zavialova, reprezentant al Centrului de inginerie “Geomir” din Rusia a relatat despre utilizarea tehnologiilor de economisire a resurselor în agricultură.

De asemenea, agenții economici din Rusia și-au prezentat întreprinderile, sfera de activitate și scopul vizitei în țara noastră.

Președinții celor două instituții au discutat și despre perspectivele încheierii unui acord de colaborare, fapt ce ar facilita realizarea activităților comune, precum misiuni economice, expoziții, proiecte, etc.

Forumul se va încheia cu întrevederi bilateral între agenții economici din cele două țări.

Conform datelor Biroului Național de Statistică, ponderea exporturilor moldovenești în Federația Rusă de la începutul anului  2016  a fost de 11, 07% din volumul total al exporturilor. Ponderea importurilor de bunuri din Rusia este de 12,9% din totalul importului Republicii Moldova.

VIDEO. Testimonial Syngenta: Gheorghe Talpă – fermier din Valea Mare, Ungheni

Syngenta
-
0
VIDEO. Testimonial Syngenta: Gheorghe Talpă – fermier din Valea Mare, Ungheni

Activitatea muncitorilor din domeniul agriculturii (zilierilor) va fi reglementată de o lege nouă

Sergiu Jaman
-
0
Activitatea muncitorilor din domeniul agriculturii (zilierilor) va fi reglementată de o lege nouă

Cabinetul de miniștri a aprobat și urmează să transmită spre examinare Parlamentului, proiectul de lege privind exercitarea unor activități necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri. Proiectul de lege reglementează în special activitatea muncitorilor din domeniul agriculturii. Scopul inițiativei este de a diminua fenomenul de ocupare informală a forței de muncă, anunță serviciul de presă al MAIA.

Astfel, documentul reglementează raporturile de muncă temporare ale zilierilor, drepturile și obligațiile angajatorului față de zilieri precum și modul de activitate a acestora, în derogare de la prevederile Codului Muncii.

Totodată, este reglementată durata zilnică de executare a activității unui zilier, care nu poate depăși 8 ore, 5 ore pentru persoanele cu vârsta de la 15 la 16 ani și 7 ore pentru persoanele cu vârsta de la 16 la 18 ani. Totuși, timpul de muncă a zilierului nu va depăși 40 de ore pe săptămână. De asemenea, se prevede ca durata activității, executate de un lucrător pentru același beneficiar, să nu depășească 90 de zile într-un an calendaristic.

Cât privește plata pentru activitatea zilierilor, aceasta urmează să fie efectuată de către beneficiar la sfârșitul fiecărei zile de muncă, conform înțelegerii dintre beneficiar și ziler. Conform proiectului, nivelul remunerației pe unitate de timp, nu trebuie să fie mai mic decât cuantumul minim garantat al salariului din sectorul real pe oră, stabilit de Guvern (începând cu 1 mai 2016, cuantumul minim garantat al salariului în sectorul real se stabilește în mărime de 12,43 lei pe oră).

Este important de menționat că din veniturile obținute din activitatea necalificată cu caracter ocazional exercitată de către ziler nu se rețin contribuții de asigurări sociale de stat și nu se calculează primele de asigurare obligatorie medicală în cota procentuală.

În cazul în care va intra în vigoare, legea va obliga beneficiarii să întrețină registrul de evidență a zilierilor, în care să înregistreze toate persoanele înainte de începerea activității acestora, precum și să transmită extrasul din registrul vizat Inspectoratului teritorial de muncă respectiv, inclusiv pe suport electronic. De asemenea, beneficiarul are obligația să asigure echipamentele de lucru și de protecție care se impun datorită naturii și specificului activității desfășurate de către ziler.

Inspectoratul de Stat al Muncii și/sau Serviciul Fiscal de Stat sunt instituțiile care vor constata contravențiile, iar sancțiunile vor fi incluse în Codul Contravențional.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare amintește despre faptul că subiectul reglementării activității necalificate cu caracter ocazional desfășurate de zilieri este unul din subiectele pe larg discutate în cadrul întrunirilor conducerii MAIA cu producătorii agricoli din țară. Cu această ocazie menționăm importanța adoptării și intrării în vigoare a Legii în timp cât mai apropiat.

VIDEO. #EuVinDinMoldova prezintă cele mai frumoase vinării din țară: „Mileștii Mici”

Sergiu Jaman
-
0
VIDEO. #EuVinDinMoldova prezintă cele mai frumoase vinării din țară: „Mileștii Mici”

În raionul Ialoveni, la nici jumătate de oră distanță de Chișinău, se află complexul oenoturistic „Mileștii Mici”, destinația care a făcut istorie și ne-a făcut țara cunoscută în toată lumea, intrând „Cartea Recordurilor Guinness” pentru cea mai mare colecție de vinuri din lume. Beciurile de la „Mileștii Mici”, în trecut  mine de calcar, numără  peste 200 km lungime, dintre care aproximativ 55 sunt utilizate, prezentând un adevărat punct magnetic ce atrage turiști din toate colțurile lumii.

Aici, la 80 m sub pământ, se păstrează cea mai mare colecție de vinuri din lume, ce numără peste 1.500.000 de sticle. Pentru a înregistra recordul, experții de la „Guinness Book” au petrecut o lună în beciurile „Mileștii Mici”, timp în care au numărat meticulos sticlele pentru a-l valida.

Temperatura constantă de 12-14°C și umiditatea relativă de 85-95% sunt ideale pentru păstrarea rezervelor vinicole moldovenești și perfecte pentru maturarea vinurilor de elită. „Colecția de Aur” de la „Mileștii Mici” este compusă din vinuri ce păstrează istoria vinificaţiei moldovenești precum: „Pinot”, „Traminer”, „Muscat”, „Riesling”, „Feteasca”, „Dnestrovskoe”, „Milestskoe”, „Codru”, „Trandafirul Moldovei”, „Auriu”, „Cahor‑Ciumai”, „Marsala” etc.

În 1985, atunci când „legea prohibiției” a impus distrugerea tuturor plantațiilor de viță-de-vie și a rezervelor de vin din Uniunea Sovietică, angajații de la „Mileștii Mici” au reușit să salveze 50.000 de sticle de vin, creând un spațiu secret în care le-au depozitat pentru a le feri de distrugere și a conserva patrimoniul vinicol.

Valoarea vinurilor de colecție și a vinurilor produse la „Mileștii Mici” poate fi apreciată într-o atmosferă inedită în sălile de degustare și în restaurantul săpat în stâncă, alături de bucate selecte ce satisfac cele mai rafinate gusturi ale vizitatorilor. Atrași de descoperiri unice, de poveștile locului și de gustul extraordinar al vinurilor, peste 30.000 de turiști vizitează anual beciurile de la „Mileștii Mici”.

Acesta este al patrulea dintr-o serie de 10 filmulețe despre vinăriile din țară, care vor fi prezentate pe parcursul următoarelor 2 săptămâni.

La Nimoreni va fi organizat pentru prima dată „Festivalul Peștelui”

Sergiu Jaman
-
0
La Nimoreni va fi organizat pentru prima dată „Festivalul Peștelui”

Un nou festival etno-gastronomic va fi organizat în țara noastră. Este vorba despre „Festivalul Peştelui”, care se va desfăşura duminică, 9 octombrie 2016, începând cu ora 10.00, în satul Nimoreni, raionul Ialoveni.

Potrivit organizatorilor, scopul festivalului rezidă în promovarea alimentaţiei sănătoase, în special a consumului de peşte. Nu în ultimul rând, unul din obiectivele manifestației constă şi în promovarea valorilor și a specificului local, cu raportare la gastronomia tradițională.

Astfel, toţi iubitorii de peşte sunt aşteptaţi să participe la evenimentul vizat în cadrul căruia vor avea oportunitatea să savureze bucate din pește pregătite, inclusiv la fața locului, după rețete tradiționale, dar şi să procure peşte proaspăt chiar din iazurile localităţii.

Programul festivalului include: prezentarea expoziţiei de bucate variate preparate în exclusivitate din peşte (ciorbă din pește, pește la grătar, pește prăjit cu mujdei și mămăligută, pește umplut,  pește prăjit cu malai, pește prăjit cu cartofi pai, pește  cu legume, crap cu varză), demonstraţii de gătit, workshopuri tematice, meșteșugărit, concursuri cu premii, pescuit, muzică şi agrement etc.

Este de menționat că „Festivalul Peștelui” este la prima sa ediție, organizatorii propunându-și ca acesta să devină o frumoasă tradiție a satului Nimoreni.

Evenimentul este organizat de către Asociația Obştească „BAȘTINA-NIMORENI”.

Persoană de contact: Natalia Eremia, organizator, telefon:  068851182, e-mail: [email protected].

Laptele de măgăriță, la mare căutare în România. Litrul se vinde cu circa 500 de lei moldovenești

Sergiu Jaman
-
0
Laptele de măgăriță, la mare căutare în România. Litrul se vinde cu circa 500 de lei moldovenești

Laptele provenit de la măgăriţe se vinde cu 100 de roni (cca. 500 MDL) litrul şi are 96% din caracteristicile celui matern, fiind recomandat astfel îndeosebi copiilor. Laptele de măgăriţă este produs de un fermier din Apuseni. Acesta creşte mai nou măgăriţe, animale care odinioară erau folosite îndeosebi pentru transport de către ciobani.

Printre principalele atracţii ale Târgului Apulum Agraria, desfăşurat la sfârşitul săptămânii trecute la Alba Iulia, au fost şi mai multe măgăriţe, printre care şi un pui de 30 de zile, aparţinând unui fermier din Cîmpeni, Aurel Stan, care a înfiinţat recent Asociaţia Crescătorilor de Măgăriţe din Transilvania.

Fermierul a declarat, pentru Agerpres, că în prezent măgarul e o specie pe cale de dispariţie în România şi că trebuie promovate în consecinţă programe pentru conservarea sa. El a spus că înainte măgarul era folosit la transport samarizat de către ciobani, care acum dispun de maşini de teren şi au renunţat astfel, cei mai mulţi, la aceste animale. Crescătorul însuşi a cumpărat, cu 2.000 de roni (cca. 10.000 MDL), primele măgăriţe de la un cioban de lângă Turda, care voia să scape de ele.

„Primele şase, şapte le-am luat foarte ieftin. Le-am găsit la un cioban de lângă Turda, care zicea că nu ştie ce să facă cu ele”, a declarat Aurel Stan, care a adăugat că investiţia a fost foarte mică, de 2.000 de roni.

El a subliniat că foarte puţină lume mai ţine măgari în România, în străinătate este o piaţă foarte bună pentru produsele oferite de aceste animale.

„Ciobanii cam au abandonat măgarii. Iar pentru lapte nu s-a pus un accent deosebit. În străinătate are însă o nişă de piaţă foarte bună”, a afirmat Aurel Stan.

FOTO: caha.ro
FOTO: caha.ro

Se poate spune că în prezent şi fermierul are o clientelă fidelă pentru laptele crud de măgăriţă, livrat îndeosebi în Cluj Napoca şi Alba Iulia. Preţul unui litru este de o sută de roni (cca. 500 MDL), acesta fiind ambalat în recipiente de diferite gramaje.

„Laptele de măgăriţă are 96% din caracteristicile laptelui mamar şi are o enzimă care asigură imunitatea organismului. (…). Este achiziţionat mai ales pentru bebeluşi, pentru că acum femeile devin mame mai târziu şi multe nu mai pot alăpta. Principalii clienţii sunt mămicile”, a spus crescătorul de măgăriţe.

El a explicat că în antichitate cel mai complex antibiotic folosit a fost laptele de măgăriţă, care este indicat şi pentru cei cu afecţiuni respiratorii, digestive, reglând foarte bine tranzitul intestinal.

„Conţine Omega 3, Omega 6, chiar şi în curele de slăbire e bun. Femeile îl folosesc extern pentru ten”, a mai spus fermierul.

În prezent, acesta are 20 de măgăriţe, dintre care cinci cu lapte. Animalele, fiecare cu nume – Bella, Rita, Mura, etc – au vârste între 3 şi 15 ani. Cel mai mic din fermă este un pui de numai 30 de zile.

„Măgăriţa se mulge o dată în zi. Noaptea separ puiuţul de măgăriţă, luăm primul muls, iar restul rămâne la puiuţ”, a explicat acesta. Pentru că nu toate măgăriţele din fermă sunt cu lapte, cantitatea care poate fi vândută în total ajunge zilnic la patru – cinci litri, a precizat Stan.

Fermierul a menţionat că deşi se zice că măgarul e un animal care se ţine foarte uşor, acest lucru nu e adevărat.

„Ca să obţii producţie bună, îi trebuie un habitat foarte bun, linişte, apă şi furaj foarte diversificat în floră”, a explicat Stan.

Acesta este ajutat la fermă de un angajat, fiind sprijinit însă de întreaga familie, inclusiv de fiică, absolventă de Ştiinţe Economice, şi de băiat, student la Medicină Veterinară.

Din Asociaţia Crescătorilor de Măgăriţe din Transilvania fac parte deocamdată în jur de 20 de membri, din Alba, Bihor, Cluj, Timiş, care deţin cam 200 de măgăriţe. La nivel de ţară se estimează că sunt cam 2.000 de măgari, ceea ce înseamnă foarte puţin, a conchis Aurel Stan.

La Chișinău a fost organizat un Speed Business Meeting pentru companiile exportatoare sau cu potențial de export

Sergiu Jaman
-
0
La Chișinău a fost organizat un Speed Business Meeting pentru companiile exportatoare sau cu potențial de export

Peste 50 de companii exportatoare sau cu potențial de export și companii de consultanță în dezvoltarea afacerilor s-au întâlnit în cadrul „Exporters meet consultants”, eveniment de tipul Speed Business Meeting, organizat de PAC II cu scopul de a construi legături între cele două categorii de afaceri.

Potrivit lui Aureliu Casian, directorul executiv al Unității de Implementare a Proiectului Ameliorarea Competitivității II (PAC II), unul din obiectivele Proiectului este de a contribui la creșterea capacității de export a întreprinderilor moldovenești. În acest sens, PAC II oferă întreprinderilor granturi în mărime de 50% din valoarea serviciilor de consultanță pentru dezvoltarea afacerii și identificarea noilor clienți.

„Anterior, am constatat că există o comunicare slabă între întreprinderile producătoare sau exportatoare și consultanții de afaceri, care dețin know-how-ul necesar pentru a face față standardelor occidentale și a accesa noi piețe. De aceea, am decis să punem la dispoziția celor două categorii de oameni de afaceri o platformă pe care să se poată cunoaște și iniția colaborări de succes”, a declarat Aureliu Casian.

Companiile producătoare au reprezentat toate sectoarele economiei, de la procesarea produselor agricole, la industria ușoară sau IT.

Gheorghe Condur din s. Tigheci, raionul Leova, spune că astfel de evenimente sunt foarte utile, pentru că oferă acces la informații și contacte utile.

„De un an de zile creștem chinchile. Am început cu 140 de capete, iar acum avem 380. Acest eveniment este binevenit, pentru că vreau să învăț, să contactez cât mai mulți colegi, pentru a putea exporta și a face față procedurilor vamale și fiscale”, spune Gheoghe Condur.

„Fiind producători și exportatori de dulciuri din Republica Moldova, tindem să ne lărgim activitatea pe noi piețe. Cea mai mare dificultate pentru noi este că nu cunoaștem atât de bine piețele externe pe care deja exportăm și avem nevoie de studii de piață. Aici, sper să găsim și companii de consultanță care să ne ajute să ne lărgim volumul exportului”, Corina Panuș, manager Bomfetti.

Fiecare participant a avut la dispoziție două minute pentru a-și prezenta oferta sau necesitățile de servicii într-un cerc de câteva persoane, după care s-a mutat la o altă masă, astfel încât, până la sfârșitul evenimentului, a reușit să cunoască toți ceilalți participanți. După încheierea sesiunii de întâlniri rapide, participanții au avut timp să discute mai aprofundat oportunitățile de colaborare.

Când vorbim de un produs concret și o piață concretă, exportatorii sunt puțin informați și nu știu la cine să apeleze, consideră Cornel Coser, Gateway&Partners Moldova, care vine cu o oferă de consultanță de export și market intelligence.

„Foarte puțini exportatori cunosc că astfel de servicii există și că ele pot fi nu doar contractate, ci împrumutate tehnicile și instrumentele cele mai eficiente în activitatea de zi cu zi a companiilor. Aspectul financiar este foarte important în exporturi, însă de multe ori, companiile exportatoare invocă necesitatea de a cunoaște informația de piață. Barierele tarifare și non-tarifare sunt la fel de importante, iar noi venim cu misiunea de a-i ajuta să înțeleagă o piață concretă și să intre pe ea cu produsele sale”.

Componenta de granturi a Proiectul Ameliorarea Competitivității II al Băncii Mondiale are un buget de USD 3 mil., pentru perioada 2015 – 2019. IMM-urile din Moldova pot beneficia de granturi pentru servicii de îmbunătățire a competitivității produselor și accesarea noilor piețe de desfacere. PAC II acordă finanțări nerambursabile pentru acoperirea a 50% din costul serviciilor de consultanță (până la 200 de mii de lei per beneficiar). Astfel, agenții economici își pot spori calitatea produselor și a serviciilor, lansa altele noi, optimiza procesele interne, îmbunătăți imaginea companiei, identifica clienți și piețe noi, dar și stabili parteneriate pe lanțurile valorice.

Pentru cofinanțare pot aplica întreprinderile exportatoare sau situate pe lanțul valoric orientat la export din diverse sectoare ale economiei. Totodată, PAC Granturi are patru sectoare prioritare: produse alimentare şi băuturi; fabricarea produselor electronice şi mecanice; textile şi tehnologii informaționale.

Cu un buget total de 45 milioane de dolari SUA, PAC II este implementat în perioada 2015-2019. Proiectul își propune să îmbunătățească mediul de afaceri prin susținerea Guvernului în implementarea strategiilor orientate spre crearea unui mediu de afaceri favorabil, reducerea constrângerilor și costurilor pentru gestionarea afacerii. Totodată, proiectul va contribui la dezvoltarea sectorului întreprinderilor mici și mijlocii prin facilitarea accesului la finanțare pe termen mediu și lung, fortificarea capacităților instituționale ale ODIMM şi MIEPO, oferirea de granturi agenților economici privați pentru servicii de consultanță, care să contribuie la sporirea competitivității de export, etc.

Hibridul de porumb moldovenesc Porumbeni 458 a intrat în TOP 10 cei mai buni hibrizi testați în România

Sergiu Jaman
-
0
Hibridul de porumb moldovenesc Porumbeni 458 a intrat în TOP 10 cei mai buni hibrizi testați în România

Hibridul de porumb moldovenesc Porumbeni 458 s-a clasat în topul celor zece hibrizi din cei 84 testați, în cadrul ediției din acest an a festivalului „Ziua Porumbului” din județul Ialomița, România, care a avut loc la data de 8 septembrie, anunță serviciul de presă al MAIA.

Pentru cea de-a 7-a ediție a festivalului, Institutul de Fitotehnie „Porumbeni” a transmis la testare 6 hibrizi: Porumbeni 310, Porumbeni 360 Porumbeni 374, Porumbeni 383,  Porumbeni 458 și Porumbeni 461.

Rezultatele prezentate de către compania care a efectuat testările au scos în evidență hibridul de porumb moldovenesc Porumbeni 458, cu o productivitate de 9,1 tone/boabe la ha, la umiditatea de 14%, fiind plasat în topul primilor zece hibrizi din cei 84 supuşi testării.

De menționat că, la ediția din acest an a festivalului a fost amplasat, ca de obicei, un lot demonstrativ, la care au participat 14 companii străine, inclusiv Pioneer, Limagrain, Monsanto, KWS, Maissdour și altele.

Potrivit colaboratorilor institutului, scopul acestei experiențe este studierea comportamentul hibrizilor marca „Porumbeni”, comparativ cu cei ai firmelor străine. Cercetătorii menționează, că rezultatele obţinute în ceea ce priveşte productivitatea hibrizilor „Porumbeni” sunt avantajoase atât pentru producătorii agricoli din Republica Moldova, cât pentru cei de peste hotarele ei.

Cele mai bune vinuri şi produse din Moldova prezentate la Iarmarocul „Toamna la Moscova”

Sergiu Jaman
-
0
Cele mai bune vinuri şi produse din Moldova prezentate la Iarmarocul „Toamna la Moscova”

Ambasadorul Moldovei în Rusia, Dumitru Braghiş spune că ambasada a decis să ajute companiile ruse de a amenaja iarmarocul de toamnă, amplasat lângă sediul ambasadei.

„Am vrut ca alături de produsele companiilor ruseşti să fie prezentate şi produse din Moldova. Astfel, au fost expuse spre vânzare mai multe soiuri de struguri de masă, mere, conserve de legume, sucuri, gemuri, dulceţuri, precum şi produse vinicole”, a remarcat ambasadorul, citat de Infotag.

Potrivit lui, în curtea ambasadei s-a desfăşurat „Şcoala vinificaţiei moldoveneşti”, unde oaspeţii au putut afla despre iscusinţa cu care se produce un vin de calitate.

Au fost prezentate pe larg vinurile companiilor moldoveneşti „Lion Gri”, „Migdal-P”, „Chirsovo” şi „Tomai Vin”.

Vicepreşedintele companiei moldo-americane „Lion Gri”, Nelli Sonic a relatat pentru sursa citată că a trimis vinurile la iarmaroc cu toate dragostea, chiar dacă nu le poate exporta în Rusia în volume mari.

„Vreau ca ruşii să ştie că Moldova este o ţară vinicolă, care a produs, produce şi va produce vinuri de calitate înaltă”, a spus Sonic, care vrea cu toată sinceritatea ca ruşii să bea vin adevărat, dar nu băuturi din vin de producţie italiană, spaniolă, franceză.

Solicitat să împărtăşească impresiile despre produsele moldoveneşti la târgul „Toamna la Moscova”, ambasadorul Dumitru Braghiş a spus că „toţi au rămas mulţumiţi de vinuri”.

„Mulţi întrebau unde pot cumpăra vin moldovenesc şi când va apărea acesta pe rafturile magazinelor din Rusia”, a spus el.

1...1.5891.5901.591...1.994Pagina 1.590 din 1.994