Mulți moldoveni folosesc lemnul ca sursă primară de energie – mult mai mult decât pot furniza pădurile țării. Programul finanțat de UE privind îmbunătăţirea aplicării legislaţiei forestiere şi guvernării (FLEG II) în cooperare cu Întreprinderea de Stat pentru Silvicultura Telenești promovează lemnul ca sursă durabilă de energie pentru populația locală a Moldovei.

Această inițiativă tinde să contribuie la securitatea energetică și reducerea dependenței ridicată a țării de sursele externe de energie și de exploatarea forestieră prin oferirea de idei pentru dezvoltarea unor activități forestiere nelemnoase, proiecte energetice economice și nevătămătoare și producția diversificată de pepinieră.

După lansarea suplimentară a două plantații pilot, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultura a organizat mai multe ateliere de lucru pentru proprietarii de păduri de stat, autoritățile publice locale și agenții privați. Concluziile extrase din activitatea proiectului FLEG I conform cărora se utilizează o cantitate enormă de lemn pentru energia domestică, a orientat activitatea proiectului FLEG II asupra promovării silviculturii energetice, ca soluție principală a problemei, prin stimularea inițiativelor locale pentru producerea de biomasă din specii care cresc rapid.

Programul FLEG II de 9 milioane de euro are ca scop îmbunătățirea aplicării legislației forestiere și guvernării în șapte țări: Republica Moldova, Armenia, Azerbaidjan, Belarus, Georgia, Rusia, și Ucraina. Programul urmărește reforme în domeniul forestier, precum și aspecte juridice și administrative în acest sector, desfășurând în același timp proiecte-pilot și abordând tematici precum incendiile forestiere și problemele climatice.

Uniunea Europeană, care anul trecut a fost lider mondial la exporturile de grâu, îşi va pierde titlul ca urmare a scăderii semnificative a producţiei de grâu a Franţei, în timp ce poziţia SUA pe piaţa mondială a continuat să se erodeze în ultimii ani, arată estimările Departamentului american al Agriculturii.

Pe ansamblu, regiunea Mării Negre a devenit o forţă pe piaţa internaţională a grâului, graţie randamentelor ridicate, monedelor slabe şi scăderii costurilor cu transportul. În aceste condiţii, livrările de cereale din Rusia ar urma să crească din nou în acest an, în condiţiile în care producţia de grâu ar urma să atingă un nou record de aproximativ 70 milioane tone, ceea ce i-ar permite să exporte o cantitate de 30 milioane tone de grâu, informează Financial Times.

Regiunea Mării Negre a fost întotdeauna cel mai important furnizor de grâu pentru Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, însă în prezent un număr din ce în ce mai mare de ţări din zona Golfului Persic şi Africa renunţă la grâul din SUA şi Australia pentru grâul din bazinul Mării Negre. În plus, scăderea costurilor cu transportul face ca şi ţări îndepărtate precum Africa de Sud şi Mexicul, care în mod tradiţional au cumpărat grâu din SUA, să înceapă să cumpere grâu din Rusia.

Situaţia este complet diferită pentru producătorii francezi, afectaţi de ploile abundente de la începutul anului, care au diminuat atât randamentele cât şi calitatea producţiei de grâu. Franţa este principalul producător de grâu din UE, iar în urma scăderii producţiei franceze, UE va trebui să se mulţumească în acest an cu poziţia secundă în topul marilor exportatori mondiali.

Firma de consultanţă Agritel estimează că în acest an producţia de grâu a Franţei va fi de 28,7 milioane tone, mai mică cu 30% comparativ cu cea de anul trecut, în timp ce exporturile în afara UE vor scădea cu 60% până la 5,1 milioane tone. Pe lângă producţia scăzută, fermierii francezi suferă şi de pe urma preţurilor scăzute apărute pe piaţa internaţională ca urmare a unor recolte consistente în Australia, Canada, Kazahstan, Ucraina şi SUA.

Potrivit Bloomberg, principalul producător de grâu din Uniunea Europeană, Franţa, a înregistrat în acest an cel mai redus nivel al producţiei din ultimii 30 de ani, ceea ce creează o oportunitate pentru exportatorii din regiunea Mării Negre.

Greenpeace Germania a publicat o nouă versiune a catalogului intitulat „Lista neagră a pesticidelor în UE”. Acest raport a fost realizat de Lars Neumeister, un expert independent, și inventariază toate pesticidele autorizate în Uniunea Europeană în funcție de potențialele riscuri pe care le reprezintă pentru sănătatea oamenilor si a mediului.

În primul rând acest catalog poate fi folosit de politicieni, fermieri și industria aferentă pentru a identifica și micșora riscurile pe care le implică folosirea pesticidelor cu toxicitate ridicată. Pe această cale, Greenpeace le solicită politicienilor și comercianților să sprijine fermierii în ceea ce privește înlăturarea pesticidelor și îngrășămintelor sintetice și să încurajeze trecerea către un model de agricultură ecologic.

„Cele mai periculoase pesticide pentru oameni și mediu trebuie să dispară de pe câmpuri și din alimentația oamenilor. În plus, trebuie să ne asigurăm că o substanță toxică nu este înlocuită de o alta. Am văzut acest lucru în cazul a trei neonicotinoide interzise. De la punerea în aplicare a interdicției parțiale pentru aceste substanțe, se folosește în locul lor tiacloprid. Această substanță e un pesticid din aceeași clasă a neonicotinoidelor, o amenințare pentru albine și alți polenizatori. Lista neagră trebuie să servească în primul rând ca un ghid menit să reducă și în final să înlocuiască pesticidele chimice de sinteză cu alternative ecologice, non-chimice”, spune Christiane Huxdorff, coordonator al campaniei  pentru agricultură ecologică din cadrul Greenpeace Germania.

Raportul analizează cele 520 de substanțe active permise în UE și le evaluează riscul potențial. Lista neagră a pesticidelor conține 209 dintre cele mai periculoase pesticide, care au un impact toxic asupra mediului și sănătății oamenilor, și a căror înlăturare din uz ar trebui să fie prioritară.

111 pesticide ar trebui interzise imediat pentru a proteja sănătatea oamenilor. Este vorba de substanțe precum glifosatul, care a fost clasificat de Organizația Mondială a Sănătății ca un posibil cancerigen, sau abamectinul, un insecticid foarte toxic pentru oameni.

62 de pesticide îndeplinesc cel puțin două criterii de interzicere imediată pentru a proteja mediul. Este vorba de substanțe precum imidaclopridul, care este toxic pentru albine și alte insecte și a cărui utilizare este restricționată în prezent.

Pe lângă acestea, alte 36 de pesticide se află pe lista neagră pentru un cumul de toxicitate. Printre acestea se numără un fungicid numit captan, o substanță  cancerigenă, imunodepresivă, toxică pentru pești și alte organisme.

„Fermierii care doresc să iasă din epoca de piatră a pesticidelor au nevoie de sprijin din partea politicienilor și comercianților. Eliminarea treptată a celor mai dăunătoare pesticide reprezintă un pas vital spre un model modern de agricultură ecologică, care nu are nevoie de pesticide. Fermele organice ne arată că modelul ecologic poate înlătura dependența de pesticide și ne permite să ne asigurăm diversitatea hranei și siguranța acesteia, protejând în același timp solul, apele, mediul și nu în ultimul rând sănătatea”, spune Christiane Huxdorff.

Raportul este disponibil aici.