Joi, 25 august, la Stăuceni, în Casa de Cultură a Colegiului de Viticultură şi Vinificaţie a avut loc întrunirea la nivel naţional a producătorilor şi exportatorilor  de fructe şi legume, întrunire organizată de Agenţia Naţională pentru Siguranţa Alimentelor.

Potrivit Serviciului de presă al ANSA, în alocuţiunea rostită la deschidere, Directorul General ANSA, Gheorghe Gaberi, s-a referit la situaţia actuală din domeniul exportului de fructe şi legume, menţionând că în comparaţie cu anul trecut procesul de export este mai susţinut, pe pieţele din Uniunea Europeană şi cele din CSI s-a livrat, comparativ cu perioada de referinţă a anului trecut, mai mari cantităţi de fructe, s-a diversificat şi sortimentul producţiei exportate. Însă, precum a specificat Gaberi, producătorii şi exportatorii  se confruntă cu un şir de probleme, care încurcă desfăşurării într-un ritm mai susţinut a exporturilor. În context, Directorul ANSA i-a îndemnat pe participanţii la acest for să-şi expună poziţia şi, eventual, să vină cu propuneri concrete pentru înlăturarea barierelor în calea exportului.

Directorul executiv al Asociaţiei Republicane a Producătorilor şi Exportatorilor de Fructe, Iurie Fală, precum şi reprezentanţii businessului agricol, Iurie Bivol, Tatiana Pavliuc şi alţii au semnalat mai multe probleme existente, în special dintre cele ce ţin de activitatea fiscului, a serviciului vamal. Reprezentanţii acestor autorităţi publice, prezenţi la eveniment, au răspuns la întrebările adresate şi au informat asistenţa despre prevederile de bază, pe care trebuie să le cunoască cei implicaţi în exportul de produse agricole. Un alt subiect supus dezbaterilor, a fost cel al prevederilor stabilite în cerinţele deseori neîntemeiate faţă de exportatorii moldoveni, de către autorităţile de control ale Rusiei.

În altă ordine de idei, Svetlana Lungu, şefă a Direcţiei protecţia şi sănătatea plantelor, a prezentat agenţilor economici o informaţie detaliată asupra modalităţii şi a procedurii de certificare a producţiei vegetale destinate exportului. În acest proces, un loc aparte şi o importanţă majoră o are înregistrarea de către inspectorii teritoriali a agenţilor economici, care intenţionează să producă fructe sau legume pentru comercializare pe pieţele interioare sau pentru export. După înregistrare, agricultorii, indiferent de mărimea şi profilul businessului agricol, sunt acceptaţi şi au tot dreptul să solicite certificate de origine sau de conformitate, ei devin, practic eligibili pentru comerţul civilizat spre care tind tot mai mulţi agenţi economici din agricultura ţării.

În Transnistria se încheie recoltarea cerealelor şi leguminoaselor. Au fost deja treierate 440,9 mii tone, cu o productivitate de 43 q/ha, comparativ cu 328,9 mii tone şi 35,4 q/ha în anul 2015.

Potrivit agenţiei INFOTAG cu referire la datele Ministerului Agriculturii şi Resurselor Naturale din regiune, au fost recoltate 357,9 mii tone (45,5 q/ha) de grâu de iarnă, 44,6 mii tone (37,9 q/ha) de orz de iarnă, aceşti indici fiind mai mari decât cei din anul trecut.

A fost strânsă o recoltă bogată şi de culturi de primăvară: 9,1 mii tone de grâu (+ 4 mii tone), 20,4 mii tone de orz (+2,1 mii tone).

Totodată, a fost finisată recoltarea secarei, triticalei, mazării, rapiţei, muştarului şi armurariului.

Continuă campania de recoltare a culturilor legumicole. Până acum au fost recoltate în total 10,8 mii tone de leguminoase, inclusiv 2 mii tone de mazăre verde. Porumbul a fost strâns de pe 30,4% din câmpii. Au fost recoltate 5,3 mii tone de grăunţe, cu o productivitate de 170,4 q/ha.

De asemenea, agricultorii au recoltat 2,1 mii tone de ceapă, 423 tone de varză, 226,5 tone de ardei, 242,1 tone de morcov, 132 tone de vânătă, 5,3 tone de usturoi.

Recolta brută de fructe sâmburoase (cireşe, vişine, caise, piersice, prune) a depăşit 1,2 mii tone.

Veniturile persoanelor fizice de la darea în arendă a terenurilor agricole urmează a fi impozitate la sursa de plată la cota de 7%. Scopul acestei măsuri, incluse în proiectul Politicii bugetar-fiscale și vamale pentru anul 2017, precum a menționat șeful Direcției generale politică și legislație fiscală și vamală al Ministerului Finanţelor Dorel Noroc în cadrul dezbaterilor publice pe marginea documentului, este eficientizarea administrării fiscale și impulsionarea procesului de conformare fiscală a persoanelor fizice, care obțin venituri din darea în arendă a terenurilor agricole.

”Reținerea finală a acestui impozit la sursa de plată va scuti beneficiarul de necesitatea de a include aceste venituri în venitul brut și de a le declara”, a specificat Dorel Noroc.

Alți participanți la dezbateri au menționat că reținerea la sursa de plată va simplifica achitarea impozitului de către deținătorii de terenuri, care le dau în arendă. Pe de altă parte, veniturile de la darea în arendă a terenurilor agricole se propune să fie impozitate la prima cotă de impozitare a veniturilor persoanelor fizice de 7%.

Proiectul politicii fiscale propune reținerea la sursa de plată a unui impozit în mărime de 3% față de 2% prevăzut în Codul fiscal (art. 90) din plățile efectuate în folosul persoanei fizice, cu excepția întreprinzătorilor individuali și gospodăriilor țărănești (de fermier) pe veniturile, aferente livrării producției din fitotehnie și horticultură în formă naturală, inclusiv a nucilor, precum și a produselor derivate din acestea a producției din zootehnie în formă naturală.

Directorul executiv al Federației Naționale a Fermierilor din Moldova Vasile Mîrzenco a spus că este de acord, că există o necesitate stringentă de simplificare a legislație fiscale. De asemenea, el a fost de acord, că asigurarea unei echități în aplicarea legislație fiscale este esențială. Pe de altă parte, el a reamintit că aceste măsuri de politică fiscală vin într-o perioadă, când oamenii din mediul rural au sărăcit, situația persoanelor fizice și a majorității întreprinzătorilor, care activează la țară este precară.

În cadrul dezbaterii, au fost expuse mai multe propuneri pe marginea politicilor fiscale și vamale, ce ar urma să fie aplicate în 2017. Inclusiv, reprezentanții sindicatelor au reiterat opinia expusă și în anii precedenţi de a introduce o nouă cotă de impozitare asupra veniturilor mai mari, obținute de persoanelor fizice — de 22 la sută, — de rând cu cele două cote aplicate în prezent de 7% și 18%.

Ministrul finanțelor Octavian Armașu a relevat, că, în general, impozitarea progresivă nu este privită cu ochi buni în spațiul european. Totodată, el a spus că proiectul politicii fiscale și vamale a fost elaborat în condiții când economia Moldovei, se află într-o perioadă nu prea favorabilă, consumul s-a redus, investițiile în economie sunt mici.

Octavian Armașu a specificat, că ceea ce s-a dorit și se poate face este să fie asigurată mai multă echitate și previzibilitate în politica fiscală și vamală

Viceministrul finanațelor Veronica Vragalev a specificat că 2017 este ultimul an când se va lucra cu cele două coduri, Codul fiscal și Codul vamal în vigoare. În anul viitor urmează să fie elaborate și aprobate noi documente în acest sens, armonizate la legislația europeană și mondială.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare de comun cu asociațiile de producători agricoli, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură, Direcția municipală pentru protecţia drepturilor copilului și Direcţia generală educaţie, tineret şi sport a Consiliului municipal Chişinău, a lansat miercuri, 24 august, Campania socială „Produse autohtone pentru copiii Moldovei”. Evenimentul de lansare a avut loc la sediul Asociației pentru Abilitarea Copilului și Familiei „AVE Copiii”, care timp de un an a găzduit copiii din cadrul internatului nr 2.

„Este o primă acțiune prin care vrem să promovăm modul sănătos de consum a fructelor și legumelor în rândul copiilor, totodată urmărim scopul de a promova produsele autohtone. Dăm start unei campanii mai ample de donare a produselor agroalimentare copiilor din instituțiile preșcolare atât din Chișinău cât și din țară. În context vreau să menționez că pregătim mai multe inițiative legislative de promovare și susținere a producătorilor autohtoni”, a menționat în discursul său, ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Eduard Grama.

La rândul său, directorul executiv al Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Fructe „Moldova Fruct”, Iurie Fală a menționat că „membrii asociației au reacționat cu drag la inițiativa Ministerului Agriculturii și au venit cu fructe și struguri proaspeți”. El a reiterat că asociația susține eforturile Guvernului care urmăresc promovarea consumului de fructe în țară și a dat asigurări că membrii asociației vor fi alături în cadrul campaniei.

La prima etapă, peste 10 tone de fructe și legume vor fi repartizate copiilor din 5 centre de plasament și din grădinițele din capitală.

Rodica Terehovschi, șef interimar Direcția municipală pentru protecţia drepturilor copilului a mulțumit pentru donație și a menționat importanța prezenței fructelor și legumelor în alimentația permanentă a copiilor specificând că investiția în copii este o investiție în viitor.

„Este o inițiativă foarte benefică atunci când vorbim de îmbunătățire de meniuri, de asigurarea copiilor cu fructe și legume. Bogăția cea mai mare pe care o avem noi este agricultura, sunt produsele autohtone care trebuie promovate peste hotare dar în primul rând utilizate la noi în țară”, a precizat Tatiana Nagnibeda-Tverdohleb, șefa Direcţiei generale educaţie, tineret şi sport a Consiliului municipal Chişinău.

Pentru următoarele etape ale campaniei, Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare în comun cu asociațiile de producători agricoli își propune să distribuie produse alimentare autohtone în instituțiile preșcolare și în centre comunitare din țară.