A fost solicitată extinderea perioadei de acordare a creditului polonez
Vicepreşedinta Parlamentului, Liliana Palihovici a solicitat autorităţilor poloneze examinarea posibilităţii de a extinde perioada de acordare a creditului destinat dezvoltării sectorului agro-industrial din Republica Moldova, în valoare de 100 de milioane de euro. În perioada 30-31 august, oficiala a participat la Summitul preşedinţilor parlamentelor din ţările din Europa Centrală şi de Sud-Est, care s-a desfăşurat la Varşovia, Polonia, transmite IPN.
Într-un comunicat de presă remis de legislativ se menţionează că vicepreşedinta Parlamentului a exprimat gratitudine autorităţilor din Polonia pentru susţinerea parcursului european al Republicii Moldova, inclusiv pentru sprijinul financiar acordat Republicii Moldova în cadrul Programului de Asistenţă pentru Dezvoltare, care reprezintă un suport real pentru continuarea reformelor de modernizare a ţării.
În acest context Liliana Palihovici a solicitat autorităţilor poloneze examinarea posibilităţii de a extinde perioada de acordare a creditului de 100 de milioane de euro, astfel încât să fie asigurată asimilarea eficientă a fondurilor disponibile. Totodată, oficiala a menţionat faptul că Republica Moldova mizează în continuare pe sprijinul Poloniei atât la nivel bilateral, cât şi în contextul Parteneriatului Estic.
Și Ministerul Finanţelor speră că Guvernul Poloniei va prelungi termenul creditului.
Ministrul Octavian Armaşu a spus că, graţie poziţiei rezonabile a unor structuri din stat, ministerul a reuşit să evite riscurile care ar fi putut „transforma ţara într-o bancă slabă”.
„Cel mai important este că am găsit o soluţie acceptabilă pentru toţi – şi pentru antreprenori, şi pentru stat, şi pentru partea polonă. Suntem aproape de aprobarea unui nou regulament operaţional, în cadrul căruia oamenii de afaceri vor putea lua împrumuturi din creditul polonez în băncile moldoveneşti în condiţii avantajoase”, a spus Armaşu pentru presă.
Potrivit ministrului, prelungirea termenului de implementare a creditului preferenţial al Poloniei în sumă de 100 milioane euro îl va transforma într-un alt instrument de stimulare a creşterii economice în Moldova.
Rosselhoznadzor a depistat iarăși producţie străină sub formă moldovenească
În ultima săptămână Rosselhoznadzor a interzis intrarea în Federaţia Rusă a peste 370 tone de struguri, pere, nectarine şi piersice care urmau să intre în ţară sub formă de produse originare din Moldova.
Potrivit agenţiei INFOTAG cu referire la site-ul instituţiei sanitare ruse, de exemplu, la depozitul pentru păstrare temporară „Art-service Cliniţa” în cadrul controlului fitosanitar al produselor livrate din Moldova, inspectorii Rosselhoznadzor pentru regiunile Breansk şi Smolensk au depistat 40 tone de struguri de origine turcă.
Avizul se bazează pe „sortimentul de struguri, ambalajul tipic turcesc, precum şi pe expertizele de laborator, care au confirmat prezenţa în fructe a reziduurilor de pesticide – penconazol, pyrimethanil, pyraclostrobin, azoxystrobin, prodion, pesticide care se folosesc în Turcia.
În vederea excluderii reexportului în masă de fructe prin Moldova, a fost blocat regimul de control al documentelor şi a fost introdus controlul fizic 100%.
În prezent este interzisă introducerea a 420 tone de legume în Rusia, iar organele de resort desfăşoară anchete administrative privind legitimitatea eliberării actelor fitosanitare în Moldova.
Potrivit sursei, din martie Rosselhoznadzor a înăsprit regulile de importare pe piaţa Federaţiei Ruse a merele şi perelor moldoveneşti din cauza suspectării că sub forma acestora sunt importate fructe din ţările europene şi din Turcia, pentru care Rusia a instituit embargo. Moscova a decis atunci să verifice autenticitatea certificatelor moldoveneşti, deoarece suspecta că prin Belarus se efectuează reexportul de fructe din UE sub formă de fructe moldoveneşti şi cu actele RM. În cadrul unei investigaţii jurnalistice s-a depistat că din decembrie 2015 până în ianuarie 2016 colaboratorii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor din Moldova (ANSA) au perfectat cel puţin 1000 de certificate fitosanitare pentru exportul fructelor moldoveneşti. În realitate, produsele moldoveneşti nu erau exportate cu aceste certificate, iar documentele erau folosite pentru exportul în Belarus şi Rusia a fructelor din ţările Uniunii Europene. Atunci, în baza datelor dosarului penal, au fost reţinuţi câţiva angajaţi ai Agenţiei, iar şeful acesteia a fost demis.
FOTO. O tânără mămică din Tiraspol a creat o crescătorie de prepelițe cu ajutorul UE
Dorința de a-i oferi fiicei sale tot ce este mai bun a făcut-o pe Svetlana Mațcova, o tânără din Tiraspol, să devină femeie de succes. Tânăra creștea acasă prepelițe pentru a-și hrăni copilul cu carne și ouă de calitate, iar șansa de a obține un grant european i-a transformat hobby-ul în business. I-a luat doar jumătate de an să-și pună afacerea pe roate, iar acum o extinde, deoarece cu greu mai face față cererii.
La vila familiei Mațcov prepelițele au apărut acum opt ani, odată cu nașterea fiicei. Evenimentul a motivat-o pe Svetlana să-și schimbe modul de viață și obiceiurile, mai ales cele alimentare. Din dorința de a-i oferi copilului său cele mai sănătoase produse, femeia a început să se documenteze. A descoperit că ouăle de prepeliță au proprietăți extrem de benefice asupra sănătății, dar mai ales, că sunt inofensive și conțin multe elemente atât de necesare pentru creșterea unui copil.
„Cu timpul, am început tot mai des să ne gândim că putem transforma această ocupație într-o afacere de succes. Căci, mai întâi rudele și vecinii, apoi tot mai mulți oameni erau curioși să afle cum sunt ouăle și carnea de prepeliță, iar odată ce le gustau, nu mai vroiau să renunțe la ele. Totuși, eram conștienți că avem nevoie de o investiție – bani pe care nu îi aveam, iar de la bancă ne-a fost frică să împrumutăm”, își amintește Svetlana.
Orășeancă şi cu studii în economie și afacere în agricultură
Vestea despre granturile oferite de Uniunea Europeană tinerilor din stânga Nistrului care vor să se lanseze în afaceri i-a adus-o o rudă, care, împreună cu soțul au convins-o să depună dosarul. „Trebuie să recunosc faptul că eram sceptică, credeam că acești bani nu se oferă oricui, dar insistența soțului a fost mare. Așa că am întocmit, împreună – eu cu studii în economie, el cu diplomă de veterinar – un plan de afaceri, în care am scris tot ce este nevoie pentru a crea și gestiona o crescătorie de prepelițe care să-ți aducă venit. În scurt timp, ne-am trezit printre finaliști”, spune Svetlana zâmbind.
Din cele șapte mii de euro, oferite de Uniunea Europeană, au fost procurate 400 de păsări, cuști, deplumator, frigider pentru ouă și congelator pentru carne. Păsările sunt mici, nu au nevoie de hale încăpătoare. Crescătoria a fost amenajată la vila familiei.
Șase luni în loc de cinci ani pentru a transforma ideea în afacere
Comparativ cu alte păsări, prepelițele aduc profit repede. Durata de eclozare este de doar 18 zile, iar în cea de-a 45-ea zi pasărea deja produce, în medie, câte 25 de ouă pe lună.
„Totuși, doar cu efort propriu nu am fi reușit atât de bine. Ideea de a înființa o crescătorie de prepelițe ne venise mai demult, însă doar grație proiectului european visul nostru a devenit realitate. De unii singuri, cred că ne-ar fi luat vreo cinci ani ca să obținem ceea ce am realizat în șase luni”, afirmă încrezătoare Svetlana.
Produsului i-a luat puțin timp să intre pe piața de desfacere din stânga Nistrului. Acum principala grijă a femeii este să-și extindă ferma de la 1500 de capete până la 10000 și să mărească numărul de angajați, care astăzi constituie patru persoane.
Banii europeni nu sunt singurul sprijin primit de tineri prin intermediul Programului de consolidare a încrederii între locuitorii de pe cele două maluri ale râului Nistru. Ei sunt ajutați să-și înregistreze afacerea, să procure materii prime și echipament, și – cel mai important – să-și gestioneze afacerea corect. Astfel, timp de 14 luni, pentru fiecare tânăr beneficiar al proiectului este oferită consultanță specializată.
Notă:
În total, cu sprijinul Programului „Susţinerea Măsurilor de Promovare a Încrederii”, finanţat de Uniunea Europeană și pus în aplicare de PNUD Moldova, în afaceri s-au lansat 70 de tineri de pe ambele maluri ale Nistrului, care au creat circa 350 de locuri de muncă. Tinerii se întâlnesc în cadrul unor instruiri, învaţă împreună tehnici de gestionare și de promovare a afacerii, și astfel se conving că, indiferent pe ce mal al râului Nistru locuiesc, au de depășit aceleași dificultăţi pentru a-și realiza visele.
Andreea Ștefan
Articol realizat de Asociaţia Presei Independente (API) cu suportul financiar al National Endowment for Democracy (NED). Citiţi „Obiectiv European” pe pagina web www.api.md
Oportunitate de investiție într-un depozit frigorific la Chișcăreni
Investiţia presupune construirea şi dotarea cu echipamentele tehnice necesare a unui depozit frigorific pentru producătorii agricoli locali. Obiectivul investiţiei este un spaţiu frigorific de 480 m3, dotat cu echipamente de răcire pentru păstrarea pe durata perioadei de recoltare (iulie-septembrie) şi post-recoltare (octombrie-martie) a produselor agricole ale fermierilor din localitate (475 gospodării ţărăneşti).
Complexul frigorific urmează să fie amenajat cu spaţii conexe de manipulare şi o linie de ambalare a produselor agricole. Investiţia vizează păstrarea şi creşterea valorii produselor agroalimentare ale fermierilor din Chişcăreni.
Devizul estimat de cheltuieli
Valoarea totală a proiectului este de: 400 000 Euro, inclusiv:
- Studiul de fezabilitate, documentaţii tehnice şi avize – 6000 de Euro;
- Construcţia spaţiilor de depozitare a producţiei — 44.000 de Euro;
- Utilaje de manipulare marfă şi ambalare — 350.000 de Euro.
Modalitate de realizare
Terenul necesar construcţiei frigiderului aparţine cu drept de proprietate administraţiei publice locale. Primăria poate expune spre vânzare/concesionare/dare în arendă a terenului respectiv pentru realizarea investiţiei.
Investiţia va fi realizată integral de agentul economic interesat. Comunitatea resimte lipsa unor spaţii corespunzătoare de depozitare a produselor agricole, care să permită păstrarea pe perioade mai îndelungate a calităţilor nutritive si organoleptice ale acestora, în condiţii de igienă şi siguranţă. Păstrarea acestor produse într-un spaţiu frigorific adecvat va contribui la dezvoltarea şi diversificarea pieţei şi la creşterea competitivităţii produselor agricole locale.
Exclusivitatea proiectului
Deoarece în localitate există un număr mare de agricultori, dar nu este un depozit frigorific pentru păstrarea producţiei agricole, crearea acestui frigider va contribui la păstrarea producţiei agricole, creşterea calităţii acesteia, precum şi la sporirea veniturilor agricultorilor locali. Administraţia publică locală va organiza procedurile de alocare a terenului şi va acorda suportul necesar pentru perfectarea documentaţiei necesare de proiectare şi autorizare a activităţii întreprinderii şi poate oferi facilităţi fiscale în primii ani de activitate.
Amplasare/dotări
Satul Chişcăreni, raionul Sângerei, în apropierea traseului Bălţi – Chişinău – Odesa.
Terenul pentru construcţie este amplasat la aproximativ un kilometru de la reţelele de energie electrică, apeduct şi telefonie.
De asemenea, va trebui construit drumul de acces către depozit.
Contacte
Pentru informaţii suplimentare privind obiectul investiţiei contactaţi:
Primăria comunei Chişcăreni
Primar: Silvia Ţurcanu
Str. Serghei Lazo,
s. Chişcăreni, raionul Sângerei
Republica Moldova MD-6216
Email: [email protected]
Tel/fax: +373 262 41249;
+373 262 41249; +373 67 133 144
Web: www.chiscareni.md
Notă:
Acest material a fost editat în cadrul broșurii „Oportunităţi de investiţii la nivel local”, care este una din primele publicaţii ce conţine idei de afaceri și investiții din mediul rural şi nu doar, pentru potenţiali investitori. Obiecte ale ideilor de afaceri au fost identificate în 25 localităţi beneficiare ale proiectului Migraţie şi dezvoltare locală implementat de PNUD Moldova cu suportul Agenţiei Elveţiene pentru Dezvoltare în Moldova. Scopul publicaţiei este de a scoate din anonimat oportunităţi de investiţii pentru a le promova în medii interesate, cu potenţial de dezvoltare a unor afaceri, astfel contribuind la dezvoltarea economică locală.
VIDEO. Un fermier din Canada și-a asamblat un tractor John Deere care se conduce singur
Un fermier canadian din Manitoba, pe nume Matthew Reimer, a construit un pilot automat pentru tractorul John Deere 7930.
Pe partea de hardware fermierul a folosit pilotul automat PixHawk, foarte popular printre constructorii de aeromodele, dar și platforma Arduino. Partea software este alcătuită din pilotul automat Ardupilot, din programe de manevrare de la distanță după protocolul MACLinkDroneKit-Python și dintr-un program (cod sursă) scris anume pentru comanda componentelor tractorului.
Întrucât la acest model cele mai multe semnale de control, inclusiv volanul de direcție și cutia de viteze, se transmit cu ajutorul circuitelor electrice, fermierul nu a avut nevoie de dispozitive de acționare pentru a interacționa cu componentele de comandă mecanice. Varianta inițială a pilotului automat reprezenta un circuit integral Arduino, sudat direct de cablajul tractorului, dar, ulterior, fermierul a modernizat sistemul. În varianta finală, pilotul automat încape într-o boxă separată cu cabluri, care pot fi deconectate de la coloana de direcție și consola cu butoane.
Fermierul spune că a creat pilotul automat întrucât era destul de dificil să găsească un șofer care să muncească temporar, doar în sezonul de recoltare a cerealelor, ce durează, de regulă, două săptămâni. Și asta deoarece, precizează Reimer, este o muncă plictisitoare, prost plătită și, pe deasupra, de aceste ajutoare temporare au nevoie toți fermierii simultan, respectiv sunt greu de găsit.
Cu toate că tractorul poate merge singur lângă mașina ce descarcă cerealele în remorcă fermierul oricum urcă la volan. Potrivit acestuia, proiectul mai trebuie revizuit, iar îmbunătățirile aduse vor fi testate în sezonul următor.
[youtube_sc url=”https://www.youtube.com/watch?v=mYEHvuDq2Fs”]
Articol realizat în baza materialelor agropravda.com
Statistica subvenţiilor: Pentru ce cheltuieli solicită agricultorii bani anul acesta de la AIPA
În acest an, cei mai mulţi dintre fermieri solicită bani pentru a-şi compensa investiţiile în tehnică şi utilaj agricol. Potrivit informaţiilor Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură (AIPA), până în prezent, în acest scop au fost depuse peste 536 de dosare, iar suma solicitată depăşeşte 43 de milioane de lei, anunță ECOnomist.
Pe locul doi în topul solicitărilor se află măsura „înfiinţarea, modernizarea şi defrişarea plantaţiilor multianuale, inclusiv a plantaţiilor viticole şi a plantaţiilor pomicole”, pentru care au fost depuse 227 de dosare în valoare totală de 40,33 milioane de lei. De asemenea, AIPA a recepţionat 154 de cereri în sumă cumulativă de peste 16 milioane de lei pentru măsura „stimularea creditării producătorilor agricoli de către băncile comerciale şi instituţiile financiare nebancare”.
Cea mai mică sumă, de 4 mii de lei, a fost solicitată de doi fermieri pentru servicii de consultanţă şi formare.
În profil teritorial, deocamdată cele mai multe solicitări (94 dosare) vin din raionul Cahul, urmat de Cantemir (74) şi Ştefan Vodă (66). Cea mai mare sumă a subvenţiilor solicitate se înregistrează pentru raionul Căuşeni (62 cereri în valoare de 13,9 mil. de lei).
În total, suma subvenţiilor solicitate până în prezent de către agricultori se ridică la aproape 200 de milioane de lei.
Mai multe informaţii despre numărul dosarelor depuse şi sumele solicitate, clasificate atât pe măsuri de sprijin, cât şi pe raioane, pot fi găsite pe site-ul aipa.gov.md, unde din 25 august curent este disponibil modulul Statistica online.
Amintim că, în acest an, AIPA are la dispoziţie un buget al subvențiilor agricole de 900 milioane de lei, inclusiv 387,6 milioane de lei din contul Programului ENPARD Moldova (Suport pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală). Însă, conform prevederilor Regulamentului de subvenţionare, din aceşti bani sunt achitate şi datoriile rămase din anii precedenţi, care depăşesc 300 de milioane de lei.
Butoaie din inox cu capac floatant – un lucru foarte necesar pentru vinificatori
În caz că aveți o parcelă de pământ pe care creșteți viță de vie de diferite soiuri și de diferit randament este foarte greu de apreciat cu volumul cisternei pentru păstrare. Deasemenea, un factor nu mai puțin important care trebuie să fie luat în cosiderare la alegerea vasului este că strânsul recoltei poate fi efectuat în diferit timp si în cantități diferite. Locul rămas liber din butoi se umple cu oxigen care contactează cu vinul, ceea ce contribuie la oxidarea lui ulterioară. Pentru soluționarea acestor probleme cu succes se folosesc butoaie cu capac pneumatic floatant. Se poate de spus că aceste butoaie ocupă locul de frunte în utilizare de vinificatorii casnici.
Avantajele butoaielor cu capac floatant
Principalul avantaj al acestor rezervoare este – excluderea contactului oxigenului cu vinul, ceea ce înseamnă și excluderea oxidării pe tot parcursul perioadei de păstrare. Aceste vase sunt confecționate din inox alimentar marca AISI 304, sudura de tip „TIG” care se petrece în mediu cu gaz inert și lipsă de materie de sudură, ceea ce vorbește despre excluderea prezenței cărorva impurități și calitatea sudurii. Calitatea materiei prime corespunde celor mai înalte cerințe și acte normative, cisternele sunt certificate în diferite țări.
Elementul de bază a rezervorului este capacul floatant compus din:
cameră din silicon alimentar (material certificat care răspunde actelor normative pentru a fi folosit în industria alimentară);- supapă din plastic, care permite controlul asupra presiunii ce se schimbă în butoi (fermentație, schimbări în volum datorită cresterii de temperatură);
- pompă cu manometru pentru controlul presiunii în cameră.
Capacul floatant permite regularea nivelului de umplere a rezervorului, ceea ce permite adaptarea la volumul de recoltă. De exemplu, dacă anul trecut dvs. ați avut 150 kg de poamă, iar în acest an e mai multă sau mai puțină roadă, atunci dvs. nu ve-ți avea nevoie de a căuta rezervor de volum mai mare sau mai mic. Capacul se coboară deasupra vinului și se fixează datorită camerei deasupra acelui volum de vin care este turnat in butoi. Ca de exemplu în butoaiele de 100, 200, 300, 500 litri puteți păstra minimal rescpectiv 10, 15, 20 litri.
Cum de evitat oxidarea vinului?
Daca utilizăm o mică parte de vin din butoi, ceea ce se întîmplă practic în fiecare zi în condiții casnice, va fi nevoie să coborîm capacul floatant periodic. În așa fel dvs. eliminați contactul vinului cu oxigenul și evitați oxidarea lui. Pentru aceasta trebuie să eliberați aerul din cameră prin intermediul supapei de pe pompa cu manometru, menținând capacul până la căderea lui pe suprafața vinului rămas. Fiind în așa o stare de plutire capacul se fixează de pereții butoiului prin intermediul pompării aerului în cameră cu ajutorul pompei cu manometru până la presiunea necesară indicată cu culoare pe manomentru, iar apoi se închide supapa de pe pompă. Pompa este prevăzută cu sistem de fixare de butoi amplasat în așa fel ca să puteți urmări presiunea din cameră cu ușurință.
Alte posibilități de utilizare a cisternelor?
Majoritatea vinificatorilor utilizează aceste butoaie deasemenea și la fermentarea vinului. Pentru aceasta valvola existentă trebuie schimbată pe o altă valvolă (special prevăzută pentru capac floatant) care permite fermentarea prin cameră de apă.
Aceste butoaie sunt foarte simple în exploatare, comode la amplasare și deservire, au un design frumos și masă mică (Butoi 300 L. cântărește doar 12,6 kg având dimensiunile H99 cm / Ø64, robinet 3/4″). Practicitatea lor de utilizare a fost demonstrată prin utilizarea lor și în alte ramuri a industriei alimenatre (lapte, suc, diferite concentrate ș.a….), pentru păstrarea diferitor soluții în medicină și la întreprinderi industriale.
O gamă variată și stocul suficient la depozit de produse ne permit să efectuăm orice comenzi în cele mai restrânse termene. Compania Casta Vinodelov tot timpul este la dispoziția dvs. cu informații referitor la produse pentru vinificația casnică și vom fi bucuroși de orice pateneriat reciproc.
Vom fi bucuroși să dezbatem acestea sau alte produse ale companiei noastre pe facebook: www.facebook.com/casta.vinodelov
Contacte
Mag Nr.1 : Chișinău, str. Calea Basarabiei 42/1,
Mag Nr.2: r. Ialoveni, sat. Sociteni (traseul Chișinău – Hâncești)
www.casta-vinodelov.com
069773131
022840024
A lăsat Franța pentru o afacere cu iepuri acasă, la Ialoveni
A cutreierat Europa, lucrând în Polonia, Cehia, Franța, dar într-un final tot acasă a revenit să muncească. Este vorba de Valeriu Rață, un tânăr de 27 de ani din satul Bardar, raionul Ialoveni. Astăzi, în zona în care locuiește, dar nu numai, Valeriu este cunoscut drept cel mai bun meșter de cuști pentru iepuri.
Deși, ca mulți alți moldoveni, a mers în Europa pentru a-și face o viață mai bună, totuşi nu a fost să fie. Abia trecut de 20 de ani, a cunoscut toate greutățile pe care le presupune statutul de emigrant.
„În Franța am lucrat timp de șase luni în domeniul construcțiilor. Dar, încă aflându-mă acolo, în anul 2010, am depus dosarul pentru un proiect francez care ajuta persoanele ce lucrează ilegal în Franța să se reîntoarcă în țara lor de baștină. Atunci mi s-a oferit un grant de 6500 de euro, cu condiția să revin acasă și să încep o afacere”, își amintește tânărul.
A stat puțin la dubii, alegând între a investi într-o seră sau într-o mică fermă de iepuri. În cele din urmă, a câștigat ideea cu urecheații.
„În anul 2011, am construit mica fermă de iepurași – legumicultura necesita mai multe investiții, bani pe care nu-i aveam pe atunci. Astăzi, slavă Domnului, nu-mi pare rău nici pentru o clipă că am rămas cu iepurii”, menționează mulțumit, Valeriu Rață.
Grant, premiu, credite…
În câțiva ani a însușit foarte bine procesul de creștere a iepurilor, astfel încât tânărul antreprenor și-a propus să-și extindă afacerea. Pentru acest vis, însă, avea nevoie de bani. O parte i-a împrumutat, altă parte i-a câștigat… din granturi. Mai întâi, în anul 2013, el a devenit beneficiarul Programului PARE 1+1, care i-a oferit 200 de mii de lei pentru a-și extinde afacerea. Apoi, Valeriu a câștigat și concursul de business-planuri, desfășurat de Agenția naționala a tinerilor manageri din Moldova (ANTIM). Tânărul şi-a adjudecat premiul mare de 100 de mii de lei, bani pe care tot în afacere i-a investit.
Patru ani a crescut iepuri, ajungând și până la 400 de capete. Cu banii acumulați din grant, premiu și credite, a decis să construiască o altă încăpere pentru fermă. Acum, că dormitorul unde vor sta urecheații este gata, Valeriu pregătește și cuștile unde vor sta animalele:
„Inițial doream ca încăperea să fie de circa 40 de metri pătrați. Deoarece s-au adunat mai mulți bani, suprafața a fost mărită. Acum această încăpere are 136 metri pătrați. Am cumpărat sistem de ventilare, cazan și în curând vom aranja cuștile”.
Deși nu a studiat zootehnie, absolvind doar liceul și câteva cursuri de bucătar, după câțiva ani de administrare și muncă la fermă, Valeriu cunoaște în cele mai mici detalii etapele vieții unui urecheat. Drept urmare, dacă inițial avea angajat un medic veterinar la întreprindere, astăzi Valeriu este cel ce îngrijește și de sănătatea iepurilor.
Cuștile, adevărate castele pentru iepuri
Și pentru că vrea ca animalele nu doar să fie sănătoase, ci și să aibă condiții bune, s-a apucat să le meșterească el însuși cuștile. Standardele „confortului” au evoluat de la un an la altul: cuștile sunt diverse, etajate, cu un sistem de alimentare și adăpare bine pus la punct, datorită căruia într-un timp foarte scurt pot fi hrăniți mai mulți urecheați. În cuști nu lipsește nici sistemul de canalizare, prin care reziduurile sunt eliminate foarte ușor și rapid. Pentru femele și iepurași Valeriu face „maternități” separate de iepurii care stau la regim de îngrășare. Locurile unde iepuroaicele dau naștere puilor le numește „cuiburi”, având spații amenajate și pentru cei mici, dar și pentru mame.
Inițial, făcea cuștile doar pentru ferma sa, apoi piesele au fost văzute și apreciate – în special, grație metodei de construcție utilizată – de crescătorii de iepuri din toată țara. Motiv din care, de ceva vreme, Valeriu Rață și-a luat o pauză în creșterea iepurilor, iar principala lui activitate a devenit meșterirea cuștilor.
„Prima comandă de cuști a venit în 2014. Până atunci mă ocupam preponderent de creșterea iepurașilor”, ne spune tânărul. Atunci când construiește cuști pentru alți colegi care cresc iepuri, se gândește la două lucruri importante: confortul animalelor și satisfacția clientului. „Am învățat pe parcurs că un client mulțumit îți aduce încă alți trei potențiali clienți. Însă dacă unul este nemulțumit, îți poate fura alți zece”, menționează Valeriu Rață.
„Vreau să amenajez o fermă pe deal, de vreo cinci mii de capete”
Tânărul este realist, fiind conștient că tot ce a reușit până în prezent a obținut doar prin muncă. De sine stătător a învățat cum se cresc iepurii, tot singur a învățat cum se meșteresc cele mai bune cuști pentru aceștia.
„Totul a fost inventat pentru a-mi ușura munca și a o face mai calitativă. Nu îmi place să copiez pe cineva… Acum, urmează să-mi instalez în noua încăpere cuștile și să cumpăr iepurașii. Sper foarte mult ca până în această iarnă deja să-mi aduc iepurii în noua casă”, ne declară optimist Valeriu.
„Nu am vise. Și planuri de lungă durată mă străduiesc să nu îmi fac. Tind, însă, să îmi aranjez ferma „ca la carte”, iar dacă voi putea face rost de mai multe resurse bănești, vreau să-mi extind afacerea, să îmi amenajez o fermă pe deal, de vreo cinci mii de capete. Acum, însă, sper să ajung cu bine ca să exploatez spațiul pe care îl am și unde voi putea întreține vreo mie de capete”, precizează tânărul antreprenor.
Ne-o spune cu optimism și cu multă încredere în viitorul afacerii sale. Iar această încredere vine nu doar din faptul că oamenii sunt tot mai atenți la calitatea produselor pe care le consumă, ci și pentru că, s-a convins, perseverența și munca dedicată te ajută să izbândești.
Plus granturile, bineînțeles, dar acestea vor mai fi…
Lilia Zaharia,
reporteră „Obiectiv European”
