Apicultorii români solicită sprijinul Ministerului Agriculturii pentru a face faţă „situaţiei disperate” din acest an, în care ploile excesive şi vremea nefavorabilă au redus semnificativ producţia de miere şi au afectat familiile de albine, susţinând că 2016 va fi un „an dezastruos”, unul dintre cei mai slabi din ultimii 30 de ani.

„Suntem într-o situaţie disperată, între faliment şi supravieţuire, pentru că nu s-a făcut nimic din cauza ploilor. Dăm suplimente nutritive, zahăr şi hrană albinelor, practic le stimulăm în perioada în care trebuia să fim la cules la rapiţă şi la salcâm, iar teiul este aproape terminat. Am făcut nişte cheltuieli extraordinare şi apicultorii nu mai au efectiv ce să le dea albinelor să mănânce. Va fi un an dezastruos. Eu sunt din 1985 în această structură şi nu am mai întâlnit aşa ceva, iar mulţi apicultori mai vârstă au spus că nu li s-a mai întâmplat niciodată ca în perioada de rapiţă, de salcâm sau de tei să stea cu sticla de sirop şi să le dea de mâncare albinelor. Practic, anul acesta am dat de trei ori mai multă mâncare decât într-un an normal, respectiv peste 15 kilograme de zahăr sau sirop pe familia de albine ca să le menţinem în viaţă, nu ca să facem producţie”, a declarat, marţi, pentru AGERPRES, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Albine din România (ACA), Ioan Fetea.

Acesta a precizat că au solicitat în urmă cu trei săptămâni ajutorul Ministerului Agriculturii pentru acordarea unei scheme de minimis în sector, dar deocamdată nu au primit răspuns.

„Am făcut o adresă de vreo trei săptămâni către ministrul Agriculturii, Achim Irimescu, pentru acordarea unui ajutor de minimis, dar, deocamdată, nu avem niciun răspuns. Acum suntem în pragul de a-i putea da o situaţie clară cu pagubele pe fiecare judeţ în parte”, a adăugat Fetea.

În opinia preşedintelui ACA, la ora actuală nu pot fi făcute niciun fel de estimări în privinţa producţiei de miere din 2016, deoarece s-a realizat foarte puţin la rapiţă, salcâm şi tei, singura speranţă fiind producţia de miere la floarea soarelui, dar, şi în acest caz, numai dacă nu se vor înregistra secetă şi temperaturi extreme.

„Nu pot spune nimic despre producţie pentru că efectiv nu s-a realizat. La rapiţă avem doar 15 -20 % din producţie şi doar în două-trei zone din ţară, pentru că în rest nu s-a făcut nimic, la salcâm este la fel, mai puţin de 20%, iar la tei mai nimic. Raportul trimis la minister este doar pentru perioada de primăvară, inclusiv luna mai, dar situaţia continuă şi în iunie. Am rămas şi fără albine, pentru că ele nu aşteaptă ajutorul statului. Situaţia este dezastruoasă şi apicultorii nu mai ştiu ce să facă. Au cheltuit tot, producţie nu au ca să vândă, iar de patru luni cu asta de ocupăm: hrănim albinele în loc să valorificăm. Rămâne să vedem ce facem la floarea soarelui, dar şi aici, dacă vor apărea călduri extreme şi secetă, dacă temperaturile trec de 35 – 40 de grade, se duce şi floarea soarelui”, a subliniat Ioan Fetea.

Potrivit sursei citate, cele mai afectate zone sunt vestul, centrul şi sudul ţării, doar în Moldova înregistrându-se o situaţie ceva mai bună la salcâm, în două-trei masive de pădure.

România produce, în medie, 22.000 de tone de miere anual, clasându-se pe locul patru în Europa, şi deţine un efectiv de 1,47 milioane de familii de albine. La nivel naţional sunt înregistraţi în jur de 40.000 de apicultori, peste 60% dintre aceştia fiind membrii ACA, cu un efectiv de 900.000 de familii de albine.

Problema asigurării agricultorilor cu resurse de apă calitativă şi suficiente pentru irigarea solurilor, a fost tema unei şedinţe de lucru convocată de Prim-ministrul Pavel Filip. La şedinţă au participat ministrul Agriculturii şi Industriei Alimentare, ministrul Mediului, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei şi conducătorii instituţiilor de profil.

În debutul discuţiilor, Premierul a cerut actorilor implicaţi să dea dovadă de o abordare constructivă şi să vină cu soluţii viabile pentru a facilita accesul agricultorilor la apă pentru irigare. Totodată, Pavel Filip a solicitat să fie prezentate date reale despre cantităţile de apă de suprafaţă şi subterane disponibile, calitatea ei, precum şi despre impactul ulterior al acesteia asupra calităţii solului.

„Punem în discuţie o întrebare pe care o primesc de fiecare dată când mă întâlnesc cu agricultorii, cu cetăţenii sau reprezentanţii administraţiei publice locale, este vorba despre irigarea solului. Vreau ca să ajungem la o concluzie privind cantitatea şi provenienţa apelor care pot fi utilizate în irigare şi să cream agricultorilor posibilitatea de a le utiliza”, a subliniat şeful Executivului.

Conform informaţiilor prezentate de Ministerul Agriculturii şi Industriei Alimentare, în prezent în Republica Moldova sunt aproximativ 50 mii ha de livezi, plantaţii de viţă-de-vie, legume şi sere care necesită a fi irigate. Crearea posibilităţilor de utilizare în irigare a apelor subterane, într-un mod controlat şi dozat, ar permite agricultorilor să-şi dezvolte afacerile şi să aibă o producţie constantă, inclusiv în perioadele de secetă.

În acelaşi timp, în cadrul şedinţei, reprezentanţii ministerului Mediului şi ai Academiei de Ştiinţe a Moldovei au pledat pentru exploatarea mai intensă a apelor râurilor, lacurilor, dar şi a celor acumulate în urma precipitaţiilor. Conform studiilor existente, apele subterane au un grad mare de mineralizare iar pentru a fi utilizate în irigare, agricultorii trebuie să dispună de filtre speciale, care sunt costisitoare. Utilizarea apelor subterane cu grad înalt de mineralizare, fără a fi filtrate prealabil, distrug calitatea solului.

Premierul a solicitat autorităţilor responsabile să prezinte informaţii actualizate privind apele care pot fi utilizate în irigare de către agricultori şi să fie elaborat un Plan de lucru amplu, cu termeni bine definiţi, pentru a oferi agricultorilor posibilitatea de a-şi moderniza infrastructura de irigare şi a avea acces la cantităţi suficiente de apă.

Republica Moldova oferă numeroase oportunități de afaceri în sectorul infrastructurii. Mai mult, este o piață atractivă datorita costurilor mici pentru inițierea afacerii și stimulentelor fiscale. Întreprinderile mici și mijlocii care doresc să se stabilească în Moldova au toate motivele să investească în această piață, scrie cunoscutul ziar spaniol Expancion, una din cele mai titrate publicații spaniole dedicate tematicii economice, cu un staff de peste 50 de reporteri și jurnaliști, și un tiraj de 160.000 exemplare per ediție tipărită.

Articolul descrie pe scurt, punctele forte a economiei Republicii Moldova prin ce ar putea fi atractivă companiilor din Spania, mecanismul de înregistrare a unei întreprinderi și beneficiile lansării unei afaceri in Republica Moldova. Potrivit experților de la acest ziar, Republica Moldova este o țară pe cale de a adera la Uniunea Europeană, iar economia sa este stabilă. De fapt, este situată printre cele cinci țări, cel mai puţin afectate de ultima criză financiară, potrivit revistei The Banker, fiind clasată după Norvegia, Rusia, Kuweit și Singapore, menționează Expancion.

„De asemenea, acesta oferă, oportunități de afaceri în sectoarele de infrastructură și transport, care trebuie modernizate pentru a îmbunătăți serviciile și conexiunile sale cu țările vecine. Companii spaniole mari precum Union Fenosa și OHL, deja s­au instalat aici, ceea ce oferă oportunități IMM-­urilor care activează în domenii aferente construcțiilor și distribuției energiei electrice. Există, de asemenea, o nișă pe piața de telecomunicații care necesită a fi acoperită”, scrie ziarul.

În plus, ziarul spaniol face referire la oportunitățile pe care le are Republica Moldova de acces liber pe piața statelor din CSI.

„Cu toate că nu face parte din UE, IMM-­urile care se vor stabili în Moldova vor putea beneficia de acordul de liber schimb cu țările din CSI ­ Comunitatea Statelor Independente, care cuprinde fostele republici sovietice, cu excepția țărilor baltice și Georgiei și sud­-estul Europei”.

Expancion accentuează și faptul că mediul de afaceri este unul destul de bun. „Să practici o afacere în țară nu este atât de complicat: Republica este situată pe locul 52 din cele 189 de state, incluse în clasamentul Doing Business 2016, elaborat de Banca Mondială. În plus, costurile de instalare sunt reduse, forța de muncă, alta decât cea calificata, este ieftina. Mai exact, capitalul unei societăți cu răspundere limitată, forma juridică cea mai solicitata, este de 340 de euro, iar salariul mediu variază intre 200 si 250 de euro”.

În continuare, ziariștii spanioli descriu procedura de înregistrare a unei întreprinderi, care nu este complicată sau costisitoare. În plus, investitorii se bucură de anumite beneficii.

„Există, de asemenea, stimulente pentru investiții ce depășesc 220.000 de euro. Fiscal, Moldova este o piață foarte atractivă, deoarece impozitul pe profit este de numai 12%, față de 25%, care trebuie plătit de companiile din Spania. Pentru fermieri, aceasta se reduce la 7%”.

Expancion îi citează și pe reprezentanții Fabricii de țesuturi din Alicante, Comersan care a investit în Republica Moldova.

„Este o piață conservatoare, dar este încă în creștere”, spune Nicolas Sanjuan, care susţine că „moldovenii sunt reticenți atât la produse noi cât și la furnizorii străini”. Cheia succesului companiei de a opera în această economie este „de a se adapta gusturilor consumatorilor pentru a avea încrederea brandului care vine din exterior”. În plus, este foarte important să se cunoască regulile țării.

Antreprenorii moldoveni sunt oameni apropiați și pot fi ușor abordați, astfel încât negocierile sunt deschise și simple. La fel ca vecinilor lor români, le place să acționeze într-­o formă fermă, iar orice contradicție poate cauza suspiciuni față partenerul de afaceri. Unul dintre lucrurile pe care le preţuiesc cel mai mult este preţul și condițiile de plată, concluzionează ziarul spaniol Expancion.

Cabinetul de miniştri a aprobat în şedinţa de astăzi unele ajustări şi modificări la cadrul normativ, în special la Legea nr. 131 privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător. Potrivit noilor prevederi, numărul organelor cu funcţii de control va fi redus esenţial. Astfel, din 33 de instituții de control existente în prezent, vor rămâne doar 11, precum şi 5 regulatori independenţi.

Scopul reformei organelor cu funcții de control este diminuarea poverii administrative asupra mediului de afaceri, eliminarea situațiilor de abuz, eficientizarea și transparentizarea controlului de stat.

„Prin acest proiect se reduce numărul entităților cu funcţii de control, se asigură predictibilitate şi transparență în efectuarea controalelor de stat, care nu mai lasă loc pentru corupţie”, a menţionat Prim-ministrul Pavel Filip.

Reforma sistemului controalelor de stat a fost pornită acum câteva luni prin instituirea moratoriului asupra controlului de stat şi aprobarea amendamentelor la procedurile de control. Acum este inițiată și reforma instituțională care vizează toate organele cu funcții de control în domeniul activităţii de întreprinzător. Decizia respectivă a fost precedată de întâlniri cu mediul de afaceri pe platforma Consiliului Economic. Comunitatea de afaceri a susținut și a dat o apreciere înaltă proiectului, care are potențial considerabil de îmbunătățire a mediului de afaceri.

O inovație a reformei sunt reguli mai dure pentru cei care inițiază și efectuează controlul, dar și sancționarea dură a acestora, inclusiv cu amendă, în caz de abuzuri. O altă novație ar fi crearea Consiliilor de soluționare a disputelor în cadrul tuturor organelor de control, cu implicarea reprezentanților comunității de afaceri.

Totodată, reforma presupune comasarea organelor de control după domeniile specifice și tipurile de riscuri, cu o transparență a planurilor anuale de controale, criteriilor de risc stabilite, cu un proces continuu de analiză și evaluare a riscurilor, fiind excluse chiar cele mai mici dublări a ariilor de competență.

Proiectul de lege privind controlul de stat asupra activităţii de întreprinzător urmează a fi transmis Parlamentului spre examinare şi adoptare.