Cereri de obţinere a compensaţiilor pentru pierderile suferite din cauza embargoului rus din anul 2014, în valoare totală de 56 mil. de lei, au fost depuse de peste 6 mii de producători de fructe şi struguri.

Potrivit agenţiei „INFOTAG”, cu referire la Agenţia pentru Plăţi şi Intervenţie în Agricultură (AIPA), compensaţiile se vor achita din cele $12 mil. acordate suplimentar pentru acest scop de Banca Mondială în cadrul proiectului „Agricultură Competitivă” (MAC-P).

Din această sumă 36,7 mil. de lei deja au fost transferate beneficiarilor, iar 1,3 mii de fermieri îşi vor primi compensaţiile în prima decadă a lunii februarie. Reţinerea achitării compensaţiilor specialiştii agenţiei argumentează prin implementarea în RM a sistemului IBAN.

După cum a informat anterior „INFOTAG”, pierderile suportate de producătorii moldoveni de mere, prune şi struguri din RM din cauza embargoului rusesc sunt estimate la circa 150 de mil. de lei. Conform condiţiilor finanţării, compensaţia din partea BM este prevăzută doar celor ale căror plantaţii nu depăşesc 15 ha. Compensaţiile au menirea de a acoperi doar diferenţa dintre preţul aproximativ de exportare a producţiei şi preţul de comercializare pe piaţa internă.

Asistenţa financiară pentru agricultori a fost acordată în dolari SUA, însă fermierii îşi primesc compensaţiile în lei moldoveneşti la cursul de 19,3 lei pentru $1. Pentru 1 kg de mere expediate pentru procesare se acordă 1,93 lei, pentru prune – 1,35 lei, struguri – 0,77-1,54 lei în dependenţă de soi.

Guvernul a aprobat astăzi proiectul de Lege privind moratoriul asupra controalelor de stat la agenții economici pentru o perioadă de trei luni, care va permite asigurarea unui cadru favorabil dezvoltării mediului de afaceri, optimizării legislative şi instituţionale a controalelor de stat.

Premierul Pavel Filip a menţionat, în context, că această măsură este prima dintre măsurile pe termen lung pentru mediul de afaceri.

„Situația controalelor nu este una simplă dar una de sistem. Guvernul a întreprins totul ce intră în zona sa de responsabilitate. În aceste trei luni, cât va funcționa moratoriul, vom elabora un proiect de lege care va reglementa controalele, astfel ca ele să fie clare pentru toți, transparente și cu reguli clare de joc” , a declarat Pavel Filip.

Ministrul Justiției, Vladimir Cebotari, a informat Cabinetul de miniștri despre acțiunile întreprinse în vederea instituirii moratoriului. A fost elaborată baza legală. O mare parte a instituțiilor de stat au confirmat emiterea ordinelor referitoare la instituirea moratoriului. Proiectul de Lege a fost făcut public și consultat cu părţile interesate, mediul de afaceri, iar reprezentanții societății civile au remis un aviz în acest sens. Majoritatea propunerilor s-au regăsit în proiectul de lege definitivat.

Documentul are scopul de a limita intervențiile abuzive ale organelor de control faţă de persoanele fizice și juridice care desfășoară activitatea de întreprinzător în Republica Moldova.

Totodată, a fost creată linia de telefon, la care agenții economici pot relata despre abuzurile din partea organelor de control, a fost selectat și instruit personalul responsabil de comunicare cu agenții economici, elaborate fișele de model de evidență și mecanismul de reacție la solicitările beneficiarilor.

Telefonul (022) 823-823 va funcţiona, începând cu ziua de joi, 4 februarie, în zilele lucrătoare în intervalul orelor 08.00 – 17.00

Parlamentarii caută soluţii pentru a proteja piaţa autohtonă de importul masiv al produselor de origine animalieră din Ucraina. Membrii Comisiei parlamentare agricultură şi industrie alimentară au audiat, miercuri, 3 februarie, autorităţile de resort privind situaţia de pe piaţa autohtonă în sectorul produselor de origine animalieră, transmite IPN.

În cadrul şedinţei s-a menţionat că în cel mai apropiat moment se va propune excluderea din comerţul liber cu statele CSI, în special cu Ucraina, a unui şir de produse de origine animalieră, dar în mare parte a produselor lactate şi a celor din carne. Suplimentar se va cere aplicarea unui control riguros la frontieră pentru a lichida importul ilegal. De asemenea, se vor aplica măsuri cu scopul de a reduce volumul de produse animaliere pe care să le poată introduce liber o persoană în Republica Moldova. Măsurile se vor aplica după ce autorităţile responsabile din Republica Moldova vor discuta cu cele ucrainene pentru a explica necesitatea lor.

Reprezentanţii producătorilor de lactate din Moldova au specificat că pentru prima dată Ucraina, în anul 2015, a început a importa în Moldova produse uşor alterabile cum ar fi laptele, laptele acru, smântâna şi altele. Totodată, producătorii ucraineni au propus preţuri mult mai mici decât la produsele locale anume pentru a acapara piaţa moldovenească. Aceasta i-a pus în gardă pe producătorii moldoveni.

Deputaţii s-au arătat miraţi că Ucraina putea importa în Republica Moldova produse uşor alterabile, care au termen de valabilitate de maximum cinci zile, şi că se reuşea transportarea lor, devămarea, iar apoi distribuirea prin reţelele de magazine într-un termen atât de scurt. Membrii Comisiei au menţionat că vor cere organelor responsabile să verifice cum este posibilă o astfel de situaţie, dar şi să întreprindă măsuri pentru ca sectorul de produse uşor alterabile să fie acoperit exclusiv cu produse locale, aşa cum a şi fost până nu demult.

La finele anului trecut producătorii locali de lactate şi de carne au sesizat autorităţile şi au cerut acţiuni concrete pentru a proteja piaţa internă de invazia produselor de origine animală din Ucraina după ce producătorii ucraineni au rămas fără acces pe piaţa rusească.

Via Timpul.md

Victor Cojocaru, directorul general al Combinatului de panificaţie „Franzeluţa”, și-a dat demisia din funcție.

Motivul plecării nu este făcut public, însă pe pagina oficială a combinatului se menţionează că cererea de demisie a fost deja aprobată într-o şedinţă a Consiliului de Administraţie.

Victor Cojocaru urmează să-şi înceteze activitatea din funcția de director începând cu ziua de vineri, 5 februarie.

El fusese numit în această funcţie în luna iulie a anului 2011.

În jumătatea a doua a lunii ianuarie 2016, pe teritoriul republicii, peste tot au căzut precipitaţii sub formă de zăpadă însoţite de scăderea temperaturii.

În regiunile viticole s-au înregistrat geruri de la -15… -18 grade Celsius până la -20… -22 grade Celsius. Mult mai scăzute au fost temperaturile în partea de jos a pantelor, cât şi în depresiuni de teren.

Analizele specialiștilor de la Ministerul Agriculturii au demonstrat, că temperaturile negative au provocat anumite afectări ale ochilor de iarnă la viţa de vie şi mai puţin a ţesuturile viţelor, dar ele nu s-au răspândit masiv.

Cei mai afectaţi ochii de iarnă s-au constatat la unele sectoare şi soiuri: Arcadia, Moldova (Criuleni), Talisman, Odeskii ciornîi (Cimişlia), Chardonnay (Cantemir), Merlot, Victoria (Taraclia), Cabernet (Cahul) s.a.

Rezultatele analizelor sunt prezentate mai jos.

Anexa 1. Starea ochilor la viţa de vie în RM, în perioada 29 – 30.01. 2016.

Anexa 2. Starea ochilor la viţa de vie în RM, în perioada 29-30.01. 2016.

RISE Moldova a deconspirat o nouă schemă de export a fructelor în Federația Rusă, în care sunt implicate companii din Transnistria. Agenții economici respectivi au exportat peste trei sute de TIR-uri cu mere și prune, în baza unor documente fictive. Certificatele fitosanitare prin care s-a făcut exportul au fost eliberate de angajaţii Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA). În documente a fost indicată localitatea Caterinovca, din stânga Nistrului, drept locul de proveniență a fructelor, însă de fapt în această regiune nu există livezi, arată investigația.

Au exportat ilegal peste 300 de TIR-uri de mere şi prune

În iulie 2014, Federația Rusă impune embargo la importul de fructe și legume moldovenești. În februarie 2015, serviciul fitosanitar rus Rosselhosnadzor decide, cu titlu de experiment, să permită exportul de mere companiilor înregistrate în raioanele din stânga Nistrului. În aceeași perioadă, pe piața exportatorilor apar două firme transnistrene: Alvi Grupp SRL și Dufrimol SRL, ambele cu adresa juridică în s. Caterinovca, r. Camenca.

Potrivit informațiilor obținute din baza de date a declarațiilor vamale, în perioada august-septembrie 2015, cele două companii au exportat peste 300 de camioane cu mere și prune. În mai multe din documentele eliberate de ANSA este indicat că marfa provine din Caterinovca, sat în care de facto nu există livezi. Se întâmpla în momentul în care RISE Moldova a dezvăluit cum inspectorii fitosanitari eliberau documente de export fără să verifice existența fructelor.

Livezile fantomă

La sfârșitul verii 2015, Alvi Grupp SRL și Dufrimol SRL au primit de la ANSA certificate fitosanitare pentru export de fructe în Federația Rusă. Printre actele prezentate inspectorilor fitosanitari sunt două scrisori, emise de Primăria Caterinovca, prin care se confirmă că acestea dețin în localitate peste 1300 hectare de livezi de mere și prune.

Însă informația Primăriei Caterinovca este contrazisă de așa-zisul Minister al Agriculturii și Resurselor Naturale din regiunea transnistreană. Potrivit unui răspuns oficial al instituției, în Caterinovca nu sunt livezi, iar în tot raionul Camenca sunt doar 385 hectare de livadă, adică de trei ori mai puțin decât suprafața indicată în scrisoare.

Potrivit legislației, până la eliberarea certificatului fitosanitar, livada urmează să fie verificată de un inspector ANSA în a cărei rază de acțiune sunt produse mărfurile. Unul din responsabilii de zona Camenca este Constantin Ohoțchi, fitosanitarul r. Florești.

Constantin Ohoțchi: Eu n-am fost în acel sat. Acolo în general nu sunt livezi și, respectiv, nu am ce să inspectez. Alvi Grupp și Dufrimol nu s-au adresat la mine și nici n-am auzit de așa companii.

Semnături suspecte

Unul din documentele fitosanitare pentru export a fost semnat de Antonina Onceanu, şefă de secție la ANSA Chişinău. Onceanu a recunoscut, într-o convorbire cu reporterul RISE, că a eliberat certificate fitosanitare, dar susține că a „procedat în conformitate cu legea”, refuzând să ofere mai multe detalii.

Actualmente, Onceanu este anchetată într-un dosar de corupție în care mai mulți angajați ANSA sunt suspectați că au emis acte pentru produse agricole moldovenești destinate exportului (în special mere), dar în ultimă instanţă acestea erau folosite pentru a reexporta marfă din alte țări.

Vasile Russu, șeful Antoninei Onceanu, a spus pentru RISE că ANSA a emis certificate fitosanitare pentru camioanele firmei Alvi Grupp în baza documentelor eliberate de autoritatea locală.

„Verificarea propriu-zisă a livezilor trebuie să o facă specialiștii din regiunea transnistreană. Nouă ne-a fost prezentat un certificat de la Primărie, cu ștampilă și semnătură. Noi nu putem verifica autenticitatea (documentului – n.r.) și nu avem dreptul să ne deplasăm la fața locului. Nu este de competența noastră”, susține Russu.

Contactat de RISE, primarul s. Caterinovca, Serghei Iagojinski, susține că nu a eliberat nici un certificat companiilor Alvi Grupp și Dufrimol.

Serghei Iagojinski: Semnătura din acte nu este a mea. N-am emis certificatele. Puteți face expertiza grafoscopică. Și livezi noi nu avem de niciun fel. Au fost livezi de mere, dar a trecut timpul lor”.

În acest sens, RISE a obținut o scrisoare a primarului Serghei Iagojinski din 12 ianuarie 2016 adresată unui inspector fitosanitar, în care semnătura sa este diferită decât cea aplicată pe scrisorile prezentate de companiile Alvi Grupp și Dufrimol.

Citește continuarea investigației pe RISE Moldova…