Urzica – o nouă cultură furajeră apreciată de fermierii din Germania, SUA și Elveția

0

Urzica are toate șansele să devină tot mai populară printre producătorii de furaje și asta pentru că poate oferi o recoltă de 2 ori mai mare față de alte culturi furajere tradiționale, crescute în aceleași condiții ecologice. Fermierii din Țările Baltice, Belarus, Germania, SUA și Elveția o apreciază pentru randamentul excelent și proprietățile nutritive.

Urzica-cânepă (urtica cannabis), tip de urzică de forma cânepei, este o plantă perenă care crește până la un metru jumătate sau chiar mai mult. Fiind frunzoasă, aceasta asigură un nutreț valoros. De regulă, la fiecare hectar, semănat o dată la 8-10 ani, se obține circa 800-1000 de chintale. În condiții de irigare masă verde va fi și mai multă. Cu o viteză mare de creștere și dezvoltare, urzica-cânepă ajunge la maturitate cu 20-25 zile înaintea altor culturi furajere și poate asigura hrana completă în conveierul verde. Pe toată perioada vegetației planta rămână suculentă, moale și foarte nutritivă.

Pe lângă faptul că asigură o recoltă bogată, nutritivă și cu o perenitate mare, urzica-cânepă se adaptează destul de bine la condițiile de mediu, este rezistentă la frig, ger, boli sau dăunători. De asemenea soiul are o capacitate mare de regenerare (2-3 cosiri complete), iar prețul său de cost este mult mai mic spre deosebire de alte culturi furajere tradiționale.

Urzica este folosită pe larg în hrana diverselor animale ca furaj vere, făină îmbogățită cu vitamine, siloz amestecat cu plante bogate în zaharuri. Din aceasta se mai prepară peleți, brichete, concentrate de proteină și vitamine. Toate tipurile de hrană obținute din această cultură sunt extrem de nutritive și integrale, deoarece conțin un număr mare de proteine, caroten, vitamine din grupa B,C, D, E, niacină, acizi organici, micro și macroelemente. Animalele și păsările hrănite cu urzică, chiar și în cantități mici, și-au îmbunătățit semnificativ productivitatea. De aceea se recomandă plantarea urzicii în apropierea fermelor de animale.

Cu toate acestea urzica este exigentă atunci când vorbim de condițiile de creștere. Ca să se dezvolte bine solul trebuie să fie neapărat fertil. Solul greu, prea umed, nisipos uscat nu îi priește.

FOTO: pixabay.com
FOTO: pixabay.com

Bune premergătoare pentru urzică sunt culturile prășitoare. Nu este indicat să semănați urzica pe terenurile necultivate, pline de buruieni.

Urzica este cultivată primăvara sau toamna târziu cu ajutorul semănătoarelor pentru legume sau  cereale, în rânduri distanțate la 60-70 cm, la o adâncime de 1-1,5 cm, rata de semănare fiind de 1,5-2kg la hectar. Deoarece semințele de urzică sunt foarte mărunte (o mie de semințe cântăresc 0,5 grame) acestea trebuiesc amestecate de exemplu cu nisip. De altfel urzica poate fi înmulțită și pe cale vegetativă.

Lăstarii apar peste 12-15 zile. După ce a dat lăstari, planta are nevoie de îngrijire sporită, iar îndepărtarea buruienilor este esențială.

Urzica-cânepă este folosită pentru prepararea diferitor nutrețuri. Pentru obținerea făinii furajere și a nutrețului verde urzica va fi recoltată în faza de butonizare, iar pentru siloz se cosește la înflorire.

Randamentul la hectar depinde de înălțimea de recoltare, dar pentru ca urzica să se refacă, înălțimea optimă pentru cosit este de 8-10 cm.

Pentru producerea semințelor se amenajează loturi semincere sau se folosesc cele pe care au crescut culturi furajere în anii precedenți. Recoltarea semințelor se face doar din prima cosire, deoarece restul recoltelor vor asigura un randament mai mic.

După treierat semințele se curăță de impurități și se usucă la 14% umiditate. Dacă semințele vor fi depozitate în încăperi uscate, acestea își vor păstra proprietatea de germinare timp de 3-4 ani. Mai mult, semințele proaspete sau cele păstrate timp de până la doi ani, au o capacitate mare de germinare și produc mai mulți lăstari.

Articol realizat în baza materialelor urozhayna-gryadka.narod.ru

Republica Moldova și Federația Rusă își vor relansa relațiile economice

0

Conducătorii departamentelor pentru cooperare economică internaţională din cadrul Ministerului Economiei al Republicii Moldova și al Federației Ruse s-au întâlnit astăzi, în cadrul unei ședințe comune, pentru a stabili o agendă comună în vederea relansării platformelor de comunicare și cooperare economică bilaterală, se spune într-un comunicat al Ministerului Economiei.

În context, s-a comunicat despre deschiderea Republicii Moldova de a organiza reuniunea Comisiei interguvernamentale moldo-rusă pentru colaborare comercial-economică, în prima jumătate a anului curent, precum și organizarea unei întâlniri bilaterale la nivel de copreședinți de comisie, în martie curent.

La fel, au fost puse în discuție subiecte de pe agenda bilaterală precum eliminarea barierelor tarifare şi netarifare în calea comerţului, crearea Centrului de Expoziţii şi Comerţ “Moldova” în Moscova, aspecte de colaborare în domeniul transportului feroviar în ceea ce privește circulaţia trenurilor de călători pe ruta Republica Moldova-Federația Rusă, etc.

De cealaltă parte, reprezentanții Federației Ruse și-au afirmat deschiderea spre îmbunătățirea platformelor de comunicare pe diverse domenii, care ar avea un impact pozitiv asupra relațiilor comercial-economice între cele două state.

Agricultorii moldoveni au depăşit unele cote de export spre UE fără a li se impune taxe

0

Deşi multe cote de export spre UE, prevăzute în Acordul de Asociere, rămân neacoperite, agricultorii şi exportatorii moldoveni au depăşit totuşi cotele prevăzute pentru grâu şi orz, făină şi derivatele din cereale. Ca urmare a demersurilor înaintate de către autorități intituțiilor europene, s-a convenit ca producătorilor moldoveni să li se permită să continue exportul pe piața UE, fără a li se impune taxe de import. Despre aceasta a comunicat Sergiu Țirigan, şef de direcției în cadrul Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare (MAIA), transmite IPN.

Oficialul a declarat în cadrul emisiunii „Dialog” de la Agro TV Moldova că anterior cotele de export spre UE al orzului nu erau acoperite, foarte des şi cele de grâu, la fel nu erau acoperite. Dar în anii 2014 şi 2015 producătorii şi exportatorii autohtoni au redirecționat cerealele spre piața UE, mai ales când prețul la cereale scădea şi acolo obțineau un preț mai bun.

Sergiu Țirigan a menționat că în Republica Moldova se prefigurează şi un potențial foarte mare în următorii ani de export al strugurilor de masă. Referindu-se la posibilitatea de a revedea cotele de export în UE, oficialul a menționat că ar trebui deja lansate discuțiile cu instituțiile europene pentru a deschide posibilitățile de export al unei cantități mai mare de struguri cel puțin în 2017, fiindcă în țară sunt multe plantații de struguri de masă, care intră pe rod curând şi va trebui să se asigure piață de desfacere.

Producătorii moldoveni pot exporta nelimitat în UE vin, miere de albini, miez de nucă, ouă praf şi caviar. În prezent, autoritățile duc tratative cu instituțiile UE pentru a obține dreptul de a exporta ouă de găină în stare proaspătă şi carne de pui.

Fostul şef de la ANSA dezvăluie cine stă în spatele schemelor de reexport a merelor

0

Alexandru Ciobanu, fost director-adjunct al Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor (ANSA), în prezent șef al Direcției protecția și sănătatea plantelor susține că nu este implicat în schema ilegală prin care fructele din Polonia ajung să fi exportate ăn Belarus, iar de acolo în Rusia, ca „produse în Moldova”.

După ce instanţa a decis să îPotrivit lui Ciobanu, în spatele afacerii ar sta Igor Mârza, persoana care, de altfel, l-ar fi „pârât” pe angajatul ANSA.

Declarațiile au fost făcute de Alexandru Ciobanu după ce ieri magistrații Judecătoriei Buiucani au emis un mandat de arest la domiciliu pentru 30 de zile pe numele acestuia.

„Cetățeanul Igor Mârza, cel care a depus plângerea pe mine personal, stă în spatele schemelor criminale de transmitere a certificatelor fitosanitare pentru produsele poloneze, declarând-o drept moldovenească. Rosselhoznadzor au depistat două companii ce au depistat marfă de origine poloneză declarată drept moldovenească. Este vorba de ”Oguz-Agroprom”, în spatele căreia stă Sergiu Mihailiciuc, fondatoare fiind chiar soția sa, și în spatele tuturor companiilor stă Igor Mârza, inclusiv ”Cernosliv”, ”Protorg”. Pun sub risc exportul din țara noastră și pun la risc de a sista tot exportul. De aceea, scopul s-a urmărit de a fi eliminat de serviciu, deoarece am sesizat conducătorul superior care era în conlucrare cu dumnealor”, a explicat Ciobanu.

Mai mult, șeful de direcție de la ANSA spune că Mârza ar fi o persoană apropiată cu Mihai Negrescu (n.r. șef de direcție la ANSA) și cu Grigore Porcescu (n.r. director interimar la ANSA). Solicitat de Bani.md, Porcescu a infirmat că ar avea vreo legătură în afara serviciului cu Negrescu și Ciobanu, iar pe Mârza nici măcar nu îl cunoaște.

„Pe Ciobanu și pe Negrescu îi cunosc de când lucrez împreună cu ei. Nu am avut cu ei nicio legătură, nu au fost niciodată în subordinea mea. Nu cunosc nici ce altceva îi leagă pe ei în afara relațiilor de serviciu”, a spus Porcescu.

Potrivit Mold-Street, și Mihai Negrescu a negat acuzațiile.

”Sunt profund revoltat de calomniile aduse de domnul Ciobanu. O să-i dau șansa să-și ceară public scuze, în caz contrar o să-l acționez în judecată. Toate dovezile și schema sunt simple. Ciobanu elibera certificatele pentru produsele din Polonia, le trimetea prin email, apoi trebuia să confirme la țările exportatoare veridicitatea acestora. El primea aceste informații pe email și le secretiza. Văzând acest lucru, am sesizat organele”, a declarat Mihai Negrescu.

Alexandru Ciobanu a mai declarat că o să pregătească probe și o să vină în instanță și ”clanurile care pun sub pericol exportul producției autohtone vor fi distruse”.

Amintim că miercuri, 27 ianuarie, Alexandru Ciobanu a fost reținut de ofițerii CNA pentru corupere pasivă. Potrivit oamenilor legii, suspectul în complicitate cu alţi angajaţi ai aceleiaşi instituţii, ar fi eliberat certificate fitosanitare unor agenţi economici din Republica Moldova.

Actele erau emise pentru produse agricole moldoveneşti destinate exportului (în special mere), dar în ultimă instanţă acestea erau folosite pentru a reexporta marfă de altă origine, camuflată în marfă autohtonă.

Conform informaţiilor preliminare, un astfel de certificat ar fi costat 1000 – 1100 de euro. Joi, a fost adus în fața magistraților Judecătoriei Buiucani, care au emis un mandat de arest la domiciliu pentru 30 de zile pe numele lui Ciobanu.

Ministerul Mediului propune sistarea temporară a exportului şi reexportului de mase lemnoase

0

Ministerul Mediului a elaborat şi propus spre adoptare Proiectul Hotărârii Guvernului cu privire la sistarea temporară a exportului şi reexportului de mase lemnoase. Scopul acestui proiect constă în salvgardarea ramurii silvice şi contracararea tăierilor ilicite.

În Republica Moldova, fondul forestier constituie cca 12%, în condiţiile în care media europeană este de 30%, iar media statelor UE – 40%. Deşi conform datelor oficiale, suprafaţa totală a terenurilor acoperite cu păduri a crescut cu 18% (sau 59 mii ha) în 2014 comparativ cu 2005, volumul total al masei lemnoase recoltat în cadrul Agenţiei „Moldsilva” prin intermediul tuturor tăierilor silvice a crescut cu cca 40% (de la 413,2 până la 588,1 mii m3). În acelaşi timp, Republica Moldova exportă cea mai mare cotă de lemn brut din Europa (90% din materialele lemnoase exportate sunt neprelucrate).

Începând cu 2015, pentru prima dată în ultimii ani, au fost desfăşurate acţiuni de extindere a suprafeţelor cu vegetaţie forestieră, urmând a fi plantate anual peste 2500 ha de pădure. În pofida acestui fapt, precum şi a acţiunilor de contracarare a tăierilor ilegale, prin efectuarea controalelor şi aplicarea sancţiunilor, se impune întreprinderea altor măsuri. Astfel, interzicerea pentru o perioadă de timp a exporturilor de lemn brut va contribui la redresarea situaţiei în domeniul silvic şi reducerea ilegalităţilor asociate pădurilor. Totodată, prezentul proiect nu va limita exportul de materie lemnoasă prelucrată de către întreprinderile din republică, astfel încât sectorul real al economiei nu va fi afectat. Dimpotrivă, suntem convinşi că va urma o creştere a activităţilor economice generate de ramura silvică.

Conform rapoartelor Agenţiei „Moldsilva”, creşterea medie totală a pădurilor este de cca 1236 mii m3, iar potrivit studiile elaborate de FLEG consumul anual estimativ de lemn şi altă biomasă energetică ajunge la cca 1402 mii m3 (dintre care lemn de foc – 1039 mii m3, lemn de lucru – 40,5 mii m3, restul – 323 mii m3), ceea ce denotă o supraexploatare a pădurilor.

De asemenea, alte studii relevă că volumul anual al masei lemnoase autorizate pentru recoltare constituie cca 500 mii m3, iar diferenţa dintre consumul estimativ şi volumul autorizat reprezintă cca 580 mii m3. În consecinţă, se atestă un volum alarmant de masă lemnoasă recoltată ilegal, fapt ce necesită fie o strictă evidenţă a trasabilităţii acesteia, fie sistarea temporară a exportului.

Ministerul Mediului îşi exprimă speranţa că respectivul proiect va fi susţinut şi aprobat de către Executiv, în scopul prevenirii catastrofelor naturale generate de activităţile abuzive de defrişare şi al evitării consecinţelor negative atât asupra sănătăţii oamenilor, cât şi a diversităţii speciilor.

Şase agropensiuni din Moldova au obţinut certificate internaţionale de calitate

0

Şase agropensiuni din Republica Moldova au fost incluse în reţeaua internaţională de turism CerTour. Pensiunile agroturistice au fost certificate la standardele internaţionale, iar acest fapt le va permite proprietarilor să atragă mai mulţi clienţi, dar şi să contribuie la dezvoltarea potenţialului turistic autohton. Preşedintele Asociaţiei de Dezvoltare a Turismului, Viorel Miron, a declarat la o conferinţă de presă la IPN că cele şase pensiuni sunt incluse într-o bază de date internaţională care va permite promovarea serviciilor pe piaţa străină.

Viorel Miron a menţionat că sistemul de certificare CerTour a fost creat în cadrul Programului „Bazinul Mării Negre 2007-2013” din care fac parte Grecia, Bulgaria, Armenia, Georgia, Republica Moldova şi Ucraina. Scopul proiectului este promovarea agroturismului în ţările partenere şi îmbunătăţirea calităţii serviciilor prestate prin aplicarea unui standard comun de calitate şi a unui proces de certificare.

Preşedintele Asociaţiei a menţionat că prin aplicarea modelului de calitate CerTour, pensiunile îşi demonstrează calitatea înaltă a serviciilor prestate şi satisfacerea clienţilor. Proprietarii agropensiunilor îşi îmbunătăţesc rezultatele operaţionale şi financiare.

„S-a evaluat calitatea prestaţiei personalului din agropensiuni, conformitatea bazei materiale cu serviciile anunţate, organizarea ofertei turistice, capacitatea de integrare a turistului în activităţi locale. De asemenea, s-a atras atenţia asupra curăţeniei şi preţurilor”, a menţionat Viorel Miron.

Proprietarii agropensiunilor susţin că aveau nevoie de o asemenea certificare pentru a-şi promova serviciile peste hotare. Ludmila Buzilă, proprietara uneia dintre cele 6 pensiuni, a spus că acest certificat este binevenit pentru pensiunile mici.

„Noi singuri ne-am autoevaluat. Au venit în gospodăriile noastre experţii, ne-au vorbit şi noi ne-am străduit ca să îmbunătăţim condiţiile. Noi avem emoţii şi responsabilităţi enorme”, a menţionat Ludmila Buzilă.

Certificatele de calitate au fost obţinute de pensiunile agorturistice „Eco-resort Butuceni”, „Casa din Luncă”, „Hanul lui Hangan”, „Fata Morgana”, „Casa Verde”, „Vila Roz”. Acestea sunt incluse într-o bază de date internaţională care va permite promovarea serviciilor pe piaţa străină.

Certificarea agropensiunilor a fost efectuată în cadrul Proiectului „Sistemul de certificare a calităţii în agroturism – CerTour”. În cadrul proiectului, a fost creat un grup transnaţionali de experţi care au misiunea de a susţine antreprenorii locali şi să aplice procesul de certificare. Proiectul a fost implementat în perioada mai 2013-decembrie 2015, cu susţinerea financiară a Uniunii Europene.

Ce se știe despre compensațiile pentru fructe și struguri ca urmare a embargoului impus de Rusia în 2014

0

Peste 6 mii de producătorii de fructe și struguri din întreaga țară, care au fost afectați de restricțiile impuse de Federația Rusă la export în 2014, au depus cereri de alocare a compensațiilor. Suma totală a compensațiilor solicitate este de peste 56 mln. lei, dintre care 36,7 mln. lei au fost deja transferate către fermieri. În proces de perfectare a dispozițiilor de plată au mai rămas circa 1300, care vor fi trecute pînă la finele lunii ianuarie – prima decadă a lunii februarie 2016. AIPA explică întârzierea prin existența problemei legate de necesitatea reperfectării conturilor după sistemul nou IBAN.

Mărimea sprijinului financiar este: 1,93 lei/kg pentru mere, de 1,35lei/kg pentru prune, de 1,54 lei/kg pentru struguri soiuri europene, şi de 0,77 lei/kg pentru struguri de tip „Isabella”, la o recoltă medie per hectar pentru mere de până la 40 t/ha, pentru prune de până la 18 t/ha şi pentru struguri de viţă de vie de până la 12 t/ha. Acordarea sprijinului financiar este efectuată prin intermediul Agenţiei de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură.

Reamintim, că în iulie 2015, a fost  lansată componenta ”Compensații pentru Susținerea Vânzărilor” al proiectului MAC-P, care a venit să susțină producătorii de fructe și struguri afectați de restricțiile impuse de Federația Rusă la export în 2014, oferindu-le sprijin financiar în formă de compensații la fructele și strugurii destinați procesării. Valoarea componentei a fost de 12 milioane de dolari SUA. Conform acordului, pentru acordarea sprijinului financiar au fost producătorii de fructe și struguri, persoane fizice și juridice, care dețin în proprietate sau în folosință plantații pomicole de măr sau prun sau plantații viticole ce nu depășește suprafața de 15 ha.

Rezultatele subvenționării pentru anul 2015

0

Conform legii bugetului de stat, mărimea fondului de subvenţionare pentru 2015 a constituit 610 mln. lei, incluzînd surse externe în valoare de 110 mln. lei din contul Programului Comisiei Europene de suport bugetar fiscal sectorial “Stimularea Economică a zonei Rurale”. Astfel, în anul 2015 mărimea fondului de subvenționare a producătorilor agricoli, a crescut cu 45 300 000 lei, informează AIPA într-un comunicat de presă.

Instituția aduce la cunoștință că, în anul 2015, suma bugetată a fost valorificată pe deplin. Astfel, din 610 mln. lei,  246,9 mln. lei au fost direcționate la stingerea datoriilor pentru anul 2014, achitate integral, iar 362,8 mln. lei reprezintă suma bugetată rămasă ca urmare a achitării restanțelor anului 2014 și care a fost utilizată la acoperirea cererilor de acordare a subvențiilor pentru anul 2015. Dat fiind faptul că, aprobarea legii bugetului pentru 2015 a venit cu întârziere, procesul de recepționare a cererilor pentru subvenționarea investițiilor a început abia la 1 iulie 2015, si a durat pînă la 31 octombrie a anului respectiv.

Astfel, în perioada de referință, în cadrul AIPA au fost înregistrate 4051 de dosare de subvenționare, în sumă totală de 540,1 mln. lei. În comparație cu perioada similară a anului 2014, în anul 2015 s-a înregistrat un număr de cereri mai mic, cu aproximativ 1200, iar ca sumă – cu aproximativ 300 mln. lei mai puțin. Acest lucru se explică în primul rând, prin condițiile climaterice dure în care au activat producătorii agricoli în anul 2015, consecințele embargoului impus în anul 2014, instabilitatea economică din țară dar și din țările din regiune, precum și ca rezultat al impunerii unor noi reguli de subvenționare în vederea optimizării numărului de dosare, cum ar fi depunerea unui singur dosar de subvenționare pe măsura 1.7.1 (stimularea creditării producătorilor agricoli), depunerea dosarelor pentru procurarea tehnicii prin intermediul Programului 2KR/Mecagro doar la achitarea definitivă a obiectului investiției, instituirea plafoanelor pe măsura 1.5 (procurarea animalelor de prăsilă), măsura 1.7.2. (asigurarea subvenționată a riscurilor de producție în agricultură), micșorarea plafoanelor existente pe alte măsuri (1.4., 16.), etc., măsuri realizate în scopul realizării obiectivului de racordare a sumelor solicitate la sumele fondurilor aprobate anula prin legea bugetului de stat.

Din numărul total de cereri recepționate si procesate la data de 31 decembrie 2015, circa 180 dosare, în sumă totală de 51 mln. lei au fost respinse ca fiind neeligibile. Astfel, la situația de azi, putem vorbi de un număr total de solicitări de 3870 de cereri eligibile, în sumă totală de 490 mln. lei, care pînă la data de 31.12.2015, au fost examinate și autorizate în proporție de 70%, adică peste 2600 de solicitări acceptate, în sumă totală de 362,8 mln. lei, care au fost transmise spre plată către Trezoreria de Stat.

Pentru o mai bună claritate, au fost autorizate și transmise spre plată toate cererile înregistrate începînd cu prima zi de recepționare și cele depuse aproximativ pînă la data de 20.10.2015, și care s-au încadrat în mijloacele bugetare prevăzute în Legea bugetului de stat. Dosarele de subvenționare depuse în intervalul de timp 20.10. – 31.10.2015, în număr de aproximativ 1300 de solicitări, în valoare de aproximativ 140 mln. lei, se află în proces de examinare, nu și de autorizare, or, conform prevederilor punctului 166-169 al Regulamentului privind modul de utilizare a mijloacelor Fondului de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2015 autorizarea subvențiilor se efectuează în limita Fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli disponibil. În cazul epuizării mijloacelor fondului de subvenţionare, AIPA va stopa procesul de autorizare, pînă la o eventuală suplinire a acestui fond.

La MAIA a avut loc o ședință cu reprezentanții asociațiilor producătorilor agricoli, procesatorilor și exportatorilor

0

Ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare, Eduard Grama s-a întâlnit marți, 26 ianuarie, cu reprezentanții asociațiilor producătorilor agricoli, procesatorilor și exportatorilor de produse agroalimentare. În cadrul mesei rotunde au fost discutate problemele sectorului și posibilitatea creării platformelor de colaborare în implementarea unor politici corecte, așteptate și reformatoare în domeniu.

Printre subiectele discutate au fost accesul la finanțare, aprobarea pachetului agricol, achitarea datoriilor la plata subvențiilor, Fondul de subvenționare a producătorilor agricoli pentru anul 2016, aprobarea Legii cu privire la subvenționarea în agricultură, implementarea creditului oferit de Guvernul polonez, Fondul de garantare a creditului agricol, reformarea Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor, accesul la apă și altele.

Fermierii au mai solicitat respectarea cadrului legal existent și consultarea asociațiilor în elaborarea inițiativelor legislative.

Referindu-se la datoriile la plata subvențiilor, Valeriu Cosarciuc, preşedintele Federaţiei Naţionale a Fermierilor din Republica Moldova, a precizat:

„Noi am dori foarte mult ca aceste datorii să fie plătite în februarie 2016, deoarece peste o lună încep lucrările agricole și este foarte important ca fermierii, producătorii agricoli să aibă mijloacele financiare necesare pentru ca să poată să înceapă această activitate în agricultură”.

Ministrul Eduard Ggrama a comunicat participanților la discuții care sunt prioritățile pentru primele 100 de zile de la învestire. El a apreciat propunerile parvenite din partea fermierilor ca fiind constructive și a dat asigurări că acestea vor fi analizate.

„Îmi exprim convingerea că împreună vom obține rezultate importante în dezvoltarea dinamică a sectorului agroindustrial. Referitor la achitarea datoriilor pentru subvenționarea producătorilor agricoli pe anul 2015, sperăm ca din momentul când va fi aprobat bugetul pentru anul curent, să începem efectuarea plățile. Pentru anul curent am solicitat mărirea bugetului de subvenționare”, a menționat Eduard Ggrama.

Totodată, Ministrul a îndemnat fermierii să apeleze la numărul de telefon +373 (22) 50 20 20 pentru a obține informații utile şi răspunsuri la întrebările ce vizează sectorul agricol, oferite de operatorii Centrului de Apel, Suport informațional și consultanță în agricultură. Eduard Ggrama a anunțat că începând de săptămâna viitoare va fi organizată audienţa cetăţenilor.

La eveniment au participat  peste 40 de reprezentanți ai asociațiilor producătorilor agricoli, procesatorilor și exportatorilor produselor agroalimentare.