Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) anunță agricultorii și persoanele interesate de sectorul agroindustrial despre reluarea practicii de audiență a cetățenilor.

MAIA organizează audienţa cetăţenilor după cum urmează:

• Ministrul, Eduard Ggrama – prima şi a treia zi de luni a lunii curente, orele 14 – 19, bir. 416, tel. 022 – 233 – 427;
• Viceministrul, Vlad Loghin – prima şi a doua zi de luni a lunii curente, orele 14 – 19, bir. 317, tel. 022 – 232 – 384;
• Viceministrul, Nicolae Olaru – prima şi a doua zi de luni a lunii curente, orele 14 – 19, bir.617, tel. 022 – 210 – 144.

Conducătorii şi adjuncţii conducătorilor subdiviziunilor structurale – în fiecare zi de marţi şi de joi, conform programului de lucru.

Colaboratorii Direcţiei juridice şi armonizarea legislaţiei vor fi antrenaţi în caz de necesitate.

În cadrul şedinţei de astăzi a Guvernului a fost aprobată o serie de hotărâri cu privire la eliberarea şi numirea în funcţii a ambasadorilor Republicii Moldova în alte ţări, precum şi a persoanelor care vor deţine funcţii de demnitate publică.

În acest context, au fost acceptate numirile:

• Vasile Bumacov în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Japonia;
• Ştefan Gorda în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Bulgaria;
• Inga Ionesii în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Estonia;
• Iurie Reniţă în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Regatul Belgiei;
• Dumitru Socolan în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Portugheză;
• Oleg Ţulea în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Ungaria;
• Gheorghe Leucă în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Azerbaidjan;
• Vitalie Rusu în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Cehă;
• Tudor Ulianovschi în funcţia de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Confederaţia Elveţiană cu sediul la Geneva, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lângă oficiul ONU la Geneva.

Totodată, Victor Moraru a fost rechemat din funcţia de Ambasador, Reprezentant Permanent al Republicii Moldova pe lângă Oficiul ONU la Geneva, precum şi prin cumul de Ambasador Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Confederaţia Elveţiană.

De asemenea, Guvernul l-a numit pe Tudor Copaci în funcţia de Secretar general al Guvernului şi pe Valentin Guznac în funcţia de Secretar general adjunct al Guvernului, acceptând cererile de demisie din funcţiile respective, depuse de Serghei Palihovici şi Sergiu Ceauş.

Tot astăzi, Pavel Filip a prezentat echipa Consilierilor principali de Stat ai Prim-ministrului, care va fi condusă de Violeta Văsa. Din componenţa acesteia vor face parte  Viorelia Moldovan-Bătrînac, Stela Nistor, Lilia Palii, Mihai Godea şi Ion Lupan.

Proiectele de legi urmează a fi expediate șefului statului, Nicolae Timofti.

Petru Maleru a fost numit șef la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură în octombrie 2010. Acesta a fost implicat într-un scandal pe marginea subvențiilor oferite în agricultură. Portalul Anticorupție a scris că aproape 200 de milioane de lei este suma plătită, în ultimii doi ani, de către fermieri pentru a beneficia de subvenţii în agricultură. Acuzaţia vine din partea unor reprezentanţi ai agricultorilor, care susţin că funcţionari de la AIPA i-ar impune să dea mită – cel puţin 20 la sută din suma subvenţiei. Şi fostul ministru al Agriculturii, Vasile Bumacov, vorbeşte despre corupţia din sistem. El susţine că AIPA a scăpat de sub controlul ministerului în anul 2014. Fostul ministru afirmă că a încercat să elimine schemele de corupţie, însă  a fost oprit şi chiar ameninţat. Procuratura Generală a anunţat că a iniţiat 34 de dosare penale  pentru utilizarea frauduloasă a mijloacelor fondului de subvenţionare a producătorilor agricoli, după ce s-au depistat mai multe încălcări în acest domeniu. Potrivit oamenilor legii, cauzele penale ţin de falsificarea şi prezentarea la Agenţia de Intervenţie şi Plăţi în Agricultură a documentelor despre implementarea investiţiei şi solicitarea subvenţiei pentru procurarea tehnicii noi, când aceasta, de fapt, era deja utilizată. Totodată, erau prezentate date denaturate privind investiţia efectuată: autorităţile eliberau documente ce confirmau faptul efectuării investiţiei, contrar procedurii legale însă erau majorate artificial costurile investiţiei, în scopul măririi valorii subvenţiei solicitate de la AIPA. Petru Maleru a dezmințit atunci acuzaţiile de corupţie lansate în presă de fostul ministru al Agriculturii şi Industriei Alimentare, Vasile Bumacov, dar şi de către mai mulţi fermieri. „Toate acuzaţiile sunt nişte minciuni inventate de către Bumacov şi gruparea sa, pentru că am refuzat să-i promovăm interesele personale”, a declarat Maleru. Acesta susţine că, de fapt, Bumacov este cel care a delapidat fondurile pentru subvenţionarea agriculturii.

În ianuarie 2015, șeful de la AIPA a fost supus unui control al CNI, care a constatat că Petru Maleru, nu a indicat în declarația cu privire la venituri și proprietate pentru 2013 venitul salarial al soției de aproximativ 30 de mii de lei, cinci bunuri imobile, un automobil, șapte conturi bancare și cota-parte de 50% în cadrul unei întreprinderi. În cea mai proaspătă declarație pe avere, cea din 2014, Maleru raportează patru terenuri agricole și două intravilane, cu o valoare cadastrală totală de circa 18 mii de lei; două apartamente, de 43 și, respectiv, 36,6 metri pătrați, cu o valoare cadastrală totală de 335 de mii de lei; precum și o vilă de aproape 80 de mii de lei, estimată la 458 de mii de lei, pe care a dobândit-o în 2014. Funcționarul mai are în proprietate două mașini – un Volkswagen și un Nissan, pentru care a plătit circa 17 mii de lei (!). De asemenea, șeful de la AIPA deține 50% din capitalul social subscris al firmei Arabica-Lux SRL, specializată în alimentație publică.

La 18 ianuarie curent Petru Maleru a demisionat din funcția de director al Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură.

Via Anticoruptie.md

Premierul Pavel Filip cere oprirea abuzurilor comise asupra agenţilor economici de angajaţii de la Fisc şi Vamă.

Potrivit oficialului, există o presiune rea întenționată.

„Controalele se desfăşoară cu abuzuri uriașe, iar agentul este supus la trei, patru controale timp de o săptămână. Se deschide un tablou destul de îngrijorător. Suspiciunile care planează auspra Fiscului, poliției economice, trebuie clarificate. Avem informaţii că se plătește mită în sume enorme. Nu mai vorbesc de investitorii străini”.

Pavel Filip a propus instituirea unui moratoriu la controale pe o perioadă de 3 luni.

„Doar 5% din dosare intentate de poliția economică ajung în instanța de judecată, asta denotă fabricarea acestor dosare. Pornind de la aceasta, solicit organelor de drept să se implice. Solicit suspendarea din funcție a conducătorilor și persoanelor vizate în anchete. Propun tutuoror miniştrilor să asigurăm un moratoriu asupra controalelor pe o perioadă de 3 luni. Domnule ministru de Finanțe, vă rog să luați toate măsurile pentru suspendarea din funcțiile de conducere – a tuturor șefilor, până la nivelul cel mai de jos, a tuturor celor care considerați că ar putea fi răspunzători pentru situația actuală – din Inspectoratul Fiscal și de la Vamă”, a spus Pavel Filip, citat de PublikaTV.

Totodată, va fi lansat un număr de telefon la care se vor putea semnala abuzurile înregistrate.

„Rog pe responsabilul Cancelariei să facă toate demersurile, creați această linie telefonică, anunțați public numărul de telefon, stabiliți cine va răspunde și va prelua apelurile oamenilor. Vreau ca oricine este victima abuzurilor vreunui funcționar din aceste instituții să poată să ne telefoneze și să spună. Voi aștepta de la responsabilii cu această linie telefonică rapoarte săptămânale privind problemele semnalate”, a conchis premierul.

Numărul agenților economici care au trecut la vămuire electronică este în continuă creștere. Astfel, dacă în 2014 erau înregistrate doar zeci de declaraţii electronice la export, în 2015 cifra acestora a crescut la peste 71 de mii. În prezent, circa 65% din totalul exporturilor sunt declarate electronic.

În retrospectivă, din 1 martie 2015, toți agenții economici pot declara electronic nu doar exportul dar și importul de mărfuri. Odată cu lansarea declarării electronice au fost create 29 posturi vamale virtuale/electronice care asigură procesarea declarațiilor vamale, depuse de agenții economici din toate regiunile țării.

În cadrul posturilor electronice toate actele vamale sunt perfectate prin intermediul sistemului automatizat, exclusiv în format electronic, iar mărfurile pot fi transportate direct la frontieră, în cazul exportului sau la depozitul agentului economic, în cazul importului, fără a fi necesară prezentarea acestora la postul vamal intern.

Vămuirea electronică elimină contactul direct între agentul economic şi colaboratorul vamal în momentul depunerii declaraţiei vamale şi examinării ei. Astfel, se minimizează riscurile de corupţie, iar întreagă procedura devine transparentă şi supravegheată în regim on-line.

Mai multe companii petroliere, cinci dintre care sunt importatoare de carburanţi, au notificat Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE) despre o nouă micșorare a preţurilor de comercializare cu amănuntul a benzinei, motorinei și a gazului lichefiat. Benzina și motorina se ieftinesc în mediu cu 50 bani per litru, iar gazul lichefiat – cu 35 – 40 bani per litru. O parte din companii au ieftinit produsele petroliere ieri și astăzi, iar altă parte – vor face acest lucru în următoarele zile.

După ieftinire, prețul mediu de comercializare a benzinei cu cifra octanică A- 95 a scăzut până la 16,27 lei per litru, prețul motorinei – la 13,73 lei per litru, iar prețul gazului lichefiat – până la 9 lei per litru.

Ultima dată preţurile cu amănuntul la motorină au fost micșorate la finele săptămânii trecute – în medie cu 55 bani per litru, iar preţurile la benzină și gazul lichefiat – la începutul lunii ianuarie 2016 – cu 17 bani per litru și, respectiv, cu 15 bani per litru.

Calculele prezentate ANRE de către companiile petroliere arată că ieftinirea benzinei, motorinei și gazului lichefiat comercializate la stațiile PECO este determinată de diminuarea cotațiilor Platts și a prețurilor de import a acestor tipuri de carburanți.

În prezent, comercializarea cu amănuntul a benzinei și motorinei se efectuează de către 84 de agenţi economici – titulari de licență prin intermediul a 624 stații de alimentare, iar comercializarea gazului lichefiat – de către 69 agenți economici prin intermediul a 469 stații de alimentare.

Un şef de serviciu din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Siguranţa Alimentelor a fost reţinut de către ofiţerii CNA şi procurorii anticorupţie, fiind bănuit de corupere pasivă. Potrivit unor surse de informare, ar fi vorba despre Alexandru Ciobanu, șef al Direcției protecția și sănătatea plantelor din cadrul ANSA. Mai multe detalii despre el aici.

Potrivit denunţătorului, suspectul în complicitare cu alţi angajaţi ai aceleiaşi instituţii, ar fi eliberat certificate fitosanitare unor agenţi economici din Republica Moldova. Actele erau emise pentru produse agricole moldoveneşti destinate exportului (în special mere), dar în ultimă instanţă acestea erau folosite pentru a reexporta mărfă de altă origine, camuflată în marfă autohtonă. Conform informaţiilor preliminare, un astfel de certificat ar fi costat 1000 – 1100 de euro.

În cadrul măsurilor procesual-penale şi de investigaţie, au fost depistate mai multe certificate în alb (necompletate), în timp ce permisiunea pentru reexport era deja confirmată.

Bărbatul a fost reţinut pentru 72 de ore şi se află în Izolatorul de urmărire penală al CNA. Pe acest caz a fost pornită o cauză penală în temeiul  art. 324 alin (2) lit. b), c), Cod Penal.

Dacă va fi găsit vinovat, bănuitul riscă o pedeapsă cu închisoare de la 5 la 10 ani cu amendă în mărime de la 6000 la 8000 unităţi convenţionale şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii publice sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de la 7 la 10 ani.

Conducerea urmăririi penale este în gestiunea Procuraturii Anticorupţie.

Citește și: Rosselhoznadzor amenință cu un nou embargou. Ce spun specialiștii despre scandalul reexporturilor

Serviciul fitosanitar rus Rosselhoznadzor ar putea institui noi restricții la importul de fructe și legume din Republica Moldova pe motiv că agenții economici moldoveni ar reexporta ilegal prin Belarus produse provenite din Uniunea Europeană.

Autoritatea rusă susține că mai mulți agenți economici din Republica Moldova importă produse din Uniunea Europeană, iar ulterior le reexportă în Federația Rusă ca producție proprie. Acest lucru este ilegal cu atît mai mult că mărfurile europene au fost interzise pe piața rusă.

„Volumul de produse vegetale, precum și morfologia lor sugerează faptul că sub pretextul că sînt din Moldova, se fac, de fapt, livrări de produse din UE. În acest sens, Rosselhoznadzor nu exclude posibilitatea de a introduce restricții la importul de astfel de produse pentru companiile care au fost implicate în astfel de scheme ilegale”, se arată într-un comunicat al Rosselhoznadzor, citat de Moldpres.

Autoritatea rusă intenționează să trimită un grup de experți în Republica Moldova pentru a urmări procesul de producție și produsele vegetale destinate exportului în Rusia. La rîndul lor, autoritățile belaruse susțin că în ultima lună au fost verificate peste o mie de certificate sanitare, iar în cazul a 48 dintre ele au fost depistate semne de falsificare. Ca urmare, producția a fost interzisă în Belarus.

Este al doilea avertisment enunțat de Serviciul fitosanitar rus în ultimele zece zile. Săptămîna trecută Rosselhoznadzor se declara îngrijorat de faptul că Serviciul de Stat pentru control semincer și protecția plantelor din Belarus „certifică produse ce nu sînt caracteristice Moldovei nici după tip, nici după soiuri de produse reglementate”. În aceste condiții, „doar o vizită comună a specialiștilor ruși și belaruși în Moldova va oferi posibilitatea de a se afla adevărata origine a acestor produse”.

Rosselhoznadzor anunța că a expediat Agenției Naționale pentru Siguranța Alimentelor o scrisoare în care solicită cît mai curînd informații despre „volumul recoltei în Moldova de produse supuse regimului de carantină”, dar și a exportului de astfel de produse, atît în Rusia, cît și în alte țări.

Expertul IDIS ”Viitorul”, Viorel Chivriga afirmă că aluzii despre reexporturi de produse din UE pe piața rusă au parvenit din partea unor companii din Moldova, dar și forțe politice. În acest caz ”instituțiile statului, în primul rînd Serviciul Vamal, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor și altele, ar fi trebuit imediat să se autosesizeze și să verifice pe cît de fondate sînt aceste acuzații”, este de părere expertul.

În cazul în care se constată că ”acuzațiile sînt nefondate, vinovații să fie sancționați”. Introducerea restricțiilor prejudiciază companiile, știrbesc imagina țării și implică costuri enorme pentru a restabili situația, de aceea reacția instituțiilor trebuie să fie imediată, menționează Viorel Chivriga.

La 12 iunie 2015, la un an de la introducerea embargoului, Republica Moldova a reluat eșalonat și cu titlu de experiment exporturile de fructe către Federația Rusă.

Unii producători de mere anunță despre existența unei scheme, în care merele de origine poloneză primesc certificat de origine din Republica Moldova, pentru a fi exportate în Belarus și ulterior reexportate în Federația Rusă. Serviciul fitosanitar rus deja a solicitat informații în privința produselor agroalimentare moldovenești, care sunt supuse unui control special. De asemenea, în viitorul apropiat în Moldova va veni în vizită o delegație a experților de la Rosselhoznadzor, informează Agora.

Aliona Mandatii este membră al Asociației Moldova-Fruct, precum și administrator al companiei Domulterra SRL care deține livezi de 45 de hectare de mere.

„De vreo două săptămâni s-a observat o stagnare pe piața noastră în vederea procurării merelor. Din discuțiile cu mai mulți producători, dar și vânzători am înțeles că stagnarea vânzării este legată de faptul că cumpărătorii procură mere din Polonia, unde marfa le este livrată la un preț mai redus, decât cel oferit în Republica Moldova! Câte 40-50 camioane pe zi pleacă din Polonia spre Rusia”, a menționat antreprenoarea într-o postare pe internet.

Potrivit Alionei Mandatii, recent un grup de producători de fructe din Republica Moldova, fiind într-o vizită în Polonia, au fost martori cum se încărcau merele poloneze spre Belarus, cu eticheta aplicată precum că sunt de origine din Republica Moldova.

„Este un dezastru cu ce se ocupă ANSA! Poate mai bine de lichidat această agenție, dle Prim-ministru?!”, a mai scris Aliona Mandatii.

În acest caz este vorba de un grup de producători de mere din Asociația Moldova-Fruct, care a vizitat localitatea Zofianow din Polonia, pe 14 ianuarie 2016. Aceștia au văzut cum niște antreprenori polonezi lipeau abțibilduri pe care era indicat că merele provin de la întreprinderea „Inter Treid” SRL din Bender.

Președintele Asociația Moldova Fruct, Iurie Fala, care a participat la această vizită de studiu declară că a sesizat autoritățile competente, pe acest caz.

„În Federația Rusă, Kazahstan și Belarus s-a înregistrat o depreciere semnificativă a valutelor naționale, fapt ce are un impact negativ asupra exporturilor. Tradițional în luna ianuarie consumul de mere este mai scăzut ca de obicei. Până la Anul Nou a existat un agiotaj pentru merele moldovenești, acum însă oferte practic nu sunt. Din discuțiile cu mai mulți producători am constatat că există o supraofertă de mere pe piața Federației Ruse, evident din acest motiv s-au redus și prețurile la mere”, a declarat Directorul executiv al asociaţiei Moldova Fruct, Iurie Fală pentru AGORA.

Ministerul Agriculturii și ANSA nu au făcut deocamdată comentarii pe marginea acestui caz.