Mii de agricultori, transportatori şi susţinători ai acestora s-au adunat luni la o manifestaţie la Berlin pentru a protesta împotriva planurilor guvernului Olaf Scholz de a elimina reducerile de taxe pentru motorină, relatează agenţiile DPA şi EFE.

Demonstraţia masivă de la Poarta Brandenburg survine după săptămâni de proteste ale fermierilor şi şoferilor de camion faţă de reducerea subvenţiilor la motorină pentru sectorul agricol.

Ministrul de finanţe Christian Lindner fiind pezent la protest pentru a se adresa manifestanţilor, a fost acoperit de strigăte şi de claxoane de tractoare, dar în cele din urmă a fost lăsat să vorbească după ce preşedintele Asociaţiei Agricultorilor Germani (DBV), Joachim Rukwied, a făcut un apel către aceştia.

Printre huiduieli şi alte strigăte venite din mulţime, ministrul a încercat să le explice protestatarilor că statul german trebuie să ţină sub control deficitul bugetar şi că are nevoie să-şi sporească cheltuielile militare ca urmare a războiului din Ucraina.

Coaliţia de guvernare a cancelarului Scholz, formată din social-democraţi, liberali şi verzi, a atenuat deja planurile iniţiale, prin reducerea progresivă a subvenţiilor la motorină pe parcursul a trei ani şi menţinerea unei scutiri de taxe pe vehicule pentru sectorul agricol, dar fermierii cer menţinerea facilităţilor din prezent.

Subvenţia la motorină există în Germania de 70 de ani şi ea trebuie păstrată, a indicat Joachim Rukwied.

Economia germană s-a contractat anul trecut şi guvernul federal se vede nevoit să reducă cheltuielile, demers în care se înscrie şi reducerea subvenţiilor pentru sectorul agricol.

Cinci state membre UE din Europa de Est, printre care şi România, cer Comisiei Europene să introducă taxe de import pentru cerealele din Ucraina, citând concurenţa incorectă creată de aceste cereale, a anunţat luni Ministerul ungar al Agriculturii, transmite Reuters, scrie agrobiznes.ro.

Ministerul ungar al Agriculturii a informat că miniştrii Agriculturii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au trimis o scrisoare Comisiei Europene în care îi cer să introducă taxe de import pentru cerealele din Ucraina, susţinând că produsele agricole ieftine din Ucraina le afectează pieţele lor de export.

Cele cinci ţări semnatare se numără printre statele membre UE care produc semnificativ mai mult grâu şi porumb decât necesarul intern, un element crucial pentru siguranţa alimentară a Europei şi suveranitatea strategică a UE, susţin miniştrii Agriculturii semnatari.

Sectorul agricol important din Ucraina face exporturile de cereale ale ţării vecine mai ieftine şi asta îi scoate pe fermierii din UE de pe pieţele lor tradiţionale de export, adaugă miniştrii semnatari.

Potrivit acestora, fermierii din Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia „au suferit pierderi semnificative”, după ce anul trecut UE a suspendat cotele la import şi taxele vamale pentru cerealele din Ucraina.

De asemenea, miniştrii Agriculturii au făcut un apel către Comisia Europeană să examineze într-un raport dacă orientările de producţie din Ucraina sunt în linie cu standardele UE.

Plângerile au fost adresate comisarului european pentru Comerţ, Valdis Dombrovskis, şi comisarului european pentru Agricultură, Janusz Wojciechowski.

Exporturile de cereale sunt o sursă de tensiuni între Kiev şi ţările vecine membre UE, în condiţiile în care Bulgaria, Polonia, Ungaria, România şi Slovacia au devenit rute alternative de tranzit pentru cerealele ucrainene, în ideea de a contracara diminuarea exporturilor prin porturile ucrainene de la Marea Neagră după invazia rusească care a început în februarie 2022.

Fermierii din aceste state au protestat faţă de aceste livrări, susţinând că distorsionează pieţele locale.

În luna septembrie a anului trecut, Polonia, Ungaria şi Slovacia au anunţat că vor introduce propriile restricţii vizând importurile de cereale din Ucraina, după ce Comisia Europeană a decis să nu mai prelungească un embargou cu privire la cerealele ucrainene în cele cinci state membre din Europa de Est.

Toate restricţiile impuse în cele trei ţări vizează importurile interne şi nu afectează tranzitul spre alte pieţe. Ucraina a răspuns prin plângeri la Organizaţia Mondială a Comerţului împotriva celor trei ţări, în timp ce alte state membre UE au condamnat măsurile cu carcater unilateral.

Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură informează că, odată cu intrarea în vigoare a Legii bugetului de stat pentru anul 2024, a fost demarat procesul de plată a cererilor de acordare a sprijinului financiar recepționate în anul 2023. 

În acest context, de la începutul anului curent, AIPA a autorizat spre plată  primele 100 mil. lei, surse ce sunt orientate către fermieri, pe diferite mecanisme de subvenționare, după cum urmează:

• 10,32 mil. lei – subvenții post-investiți;
• 65,32 mil. lei – plăți complementare;
• 21,31 mil. lei – plăți directe în sectorul zootehnic;
• 3,05 mil. lei – cereri de implementarea proiectelor prin abordarea LEADER;

Notă: Pentru anul 2024, conform Legii bugetului de stat, mărimea Fondului Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural constituie 1,6 miliarde de lei.

Guvernul organizează mâine, 16 ianuarie, un Târg de cariere, în cadrul căruia vor fi prezentate oportunitățile de angajare la Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA), la Cancelaria de Stat, și la alte instituții subordonate Executivului.

Dacă sunteți în căutarea unui job sau vă doriți să faceți o schimbare în carieră, vă invităm să veniți la Târgul de cariere între orele 10:00 și 16:00, în holul Casei Guvernului, intrarea centrală. 

La MAIA sunt vacante 6 funcții publice:

• Consultant principal al Direcției protecția plantelor și siguranța alimentelor de origine vegetală;
• Consultant principal al Serviciului digitalizare, automatizare și mecanizarea agriculturii;
• Consultant principal al Direcției politici în sectorul vegetal – 2 unități;
• Consultant superior al Direcției îmbunătățiri funciare și fond funciar – 2 unități.

Toate detaliile despre funcțiile vacante le găsiți pe cariere.gov.md – o platformă ușor de navigat, unde este descris scopul fiecărei funcții vacante, sarcinile de bază, condițiile participării la concurs, salariul și modalitatea de depunere a documentelor necesare.

Traversarea camioanelor prin postul vamal de frontieră Costești – Stânca a fost restricționată, informează moldpres.md.

Potrivit Serviciului Vamal, partea română interzice temporar circulația camioanelor din cauza acțiunilor de grevă a transportatorilor și fermierilor din România.

Transportatorii și fermierii români protestează de câteva zile fiind nemulțumiți de tranzitul cerealelor ucrainene pe teritoriul României.

În 2024, tranzitul produselor agricole ucrainene pe teritoriul Moldovei se va efectua cu o reducere de 27 la sută, a anunțat Ministerul ucrainean al Reintegrării.

Deși autoritățile locale nu au venit cu o astfel de confirmare, Asociația „Forța Fermierilor” a reacționat și a cerut explicații de la conducerea țării, transmite Știri.md.

Reamintim că acest lucru a fost anunțat de Ministerul ucrainean al Reintegrării pe canalul său de Telegram, prezentând rezultatele întrevederii vicepremierului ucrainean Irina Vereșciuk în urma reuniunii copreședinților Comisiei interguvernamentale moldo-ucrainene pentru comerț și cooperare economică, care a avut loc la 29 septembrie 2023 la Odessa.

Carnetul ATA emis de Camere de Comerț din 78 de state va fi recunoscut și în Republica Moldova ca document de tranzit. Astfel, începând cu anul 2024, deținătorii Carnetelor ATA care tranzitează teritoriul Republicii Moldova vor fi scutiți de necesitatea perfectării declarațiilor vamale de tranzit, transmite moldpres.md.

Carnetul ATA este un document vamal internațional, care substituie declarația vamală și garanția, reduce costurile și timpul de vămuire, iar toate formalitățile se efectuează la posturile vamale de frontieră.

Pe parcursul anului 2023, CCI a eliberat 160 de Carnete ATA pentru exportul temporar de mărfuri în valoare de peste 32 mln lei (1,6 mln de euro), ceea ce este cu circa 30% mai mult decât în 2022.

După numărul de Carnete eliberate, Moldova este pe locul 52 din cele 78 de țări care aplică sistemul ATA, primele trei țări fiind Mare Britanie, Elveția și Germania.

Anual, la nivel internațional sunt eliberate circa 170 mii de Carnete pentru bunuri în valoare de circa 25 miliarde de dolari SUA.

Conform statisticii CCI, în anul 2023, beneficiari ai Carnetelor ATA au fost organizațiile care participă la expoziții, evenimente culturale și sportive, iar cele mai des exportate mărfuri au fost echipament și mostre pentru expoziții (precum utilaj, mobilă), decorații și recuzită teatrală, echipament sportiv.

Cele mai multe mărfuri au fost exportate temporar în România și Germania. Totodată, Carnetele ATA din Republica Moldova au ajuns și în țări precum Spania, Turcia, Mare Britanie, Țările de Jos sau Ucraina.