Schimbări aduse de raportul USDA pe piața cerealelor

0

Tranzacțiile de vineri, în care s-au înregistrat noi minime pentru contractele Euronext din martie 2024 pentru grâu și porumb și o revenire a contractului Euronext februarie 2024 pentru rapiță sub 420 EUR/t, au fost marcate în primul rând de publicațiile USDA, care au fost relativ pesimiste pentru porumb și soia.

Cotații grâu Euronext:

Cotații porumb Euronext:

La nivel mondial, USDA a majorat stocurile finale de grâu pentru anul de comercializare 2023-24 cu 1,8 milioane de tone, până la 260 milioane de tone.

Pe partea de ofertă, stocurile de început au fost majorate cu +1,7 milioane de tone, până la 271,6 milioane de tone, iar producția cu +1,9 milioane de tone, până la 784,9 milioane de tone.

Pe partea de cerere, consumul în sectorul zootehnic a crescut cu +2,1 milioane de tone, până la 161,1 milioane de tone. Comerțul mondial a crescut, de asemenea, cu +2,3 milioane de tone, ajungând la 209,5 milioane de tone.

Bilanțul european al grâului este deosebit de greoi, cu o creștere a importurilor cu +2,5 milioane de tone la 11 milioane de tone și o scădere a exporturilor cu -1 milion de tone la 36,5 milioane de tone.

Creșterea consumului de grâu cu 1 milion de tone la 45,5 milioane de tone nu este suficientă pentru a compensa acest lucru. Prin urmare, stocurile de report au crescut cu 2,5 milioane de tone, ajungând la 15,3 milioane de tone, ceea ce este totuși mai puțin decât cele 16,5 milioane de tone din campania precedentă.

Stocurile mondiale de porumb la sfârșitul anului de comercializare 2023-24 au crescut mult mai mult. USDA le-a majorat cu +10 milioane de tone, până la 325,2 milioane de tone, în principal din cauza unei revizuiri în creștere a producției mondiale cu +13,7 milioane de tone, până la 1,253,7 milioane de tone.

Acest lucru se datorează în principal unei recolte chinezești revizuite în creștere cu +11,8 milioane de tone, până la 288,8 milioane de tone, și de o recoltă americană revizuită în creștere cu +2,7 milioane de tone, în timp ce Brazilia este revizuită în scădere cu -2 milioane de tone, la 127 milioane de tone.

Consumul mondial, pe de altă parte, a crescut doar cu +4,1 milioane de tone, la un nou record de 1,211 milioane de tone.
Într-un final, stocurile mondiale de soia au crescut foarte ușor la 114,6 milioane de tone, de la 114,2 milioane de tone, estimate de USDA luna trecută.

Producția de porumb a Braziliei este revizuită în scădere cu -4 milioane de tonă, la 157 milioane de tone, adică peste așteptări, în timp ce producția Argentinei este în creștere cu 2 milioane de tone față de luna trecută, la 50 milioane de tone, din nou peste așteptări.

După Egipt, săptămâna trecută, a venit rândul Algeriei să revină la cumpărături. Prin urmare, OAIC lansează o nouă licitație pentru încărcările din prima și a doua jumătate a lunii aprilie. Încă o dată, concurența dintre grâul vest-european și grâul din Marea Neagră se anunță acerbă.

Granturi pentru producătorii din sectorul zootehnic -apel deschis

0

Proiectul AGGRI anunță lansarea primului apel de depunere a cererilor pentru granturi destinate producătorilor din sectorul zootehnic, având drept obiectiv îmbunătățirea productivității, standardelor de producție și a calității produselor.

Valoarea maximă a unui grant este de 1 milion de dolari SUA, însă nu mai mult de 50% din valoarea investiției eligibile.

Printre investițiile eligibile se numără construcția sau modernizarea exploatațiilor zootehnice, dotarea exploatațiilor cu tehnică sau utilaje, dotarea exploatațiilor cu unitate de procesare a furajelor, achiziționarea animalelor de prăsilă și investiții în eficiența energetică a exploatației (stație de biogaz și panouri fotovoltaice).

Pentru a obține grantul, solicitanții trebuie să îndeplinească simultan un șir de condiții, inclusiv:

  • Să fie înregistrați și să activeze pe teritoriul controlat de autoritățile Republicii Moldova, inclusiv pe teritoriul raionului Dubăsari, situat după traseul Rîbnița – Tiraspol, cu excepția or. Chișinău și or. Bălți, în conformitate cu legislația în vigoare.
  • Să fie deținători legali ai bunurilor imobile și mobile ce fac obiectul stimulării prin mecanismul de grant, cu un termen de arendă/comodat de cel puțin cinci ani.
  • Să dețină un plan de afacere viabil economic și financiar pe o perioadă de minimum 5 ani.
  • Să își asume angajamentul de a contribui financiar cu cel puțin 50% din valoarea sub-proiectului investițional.

Lista completă a criteriilor de eligibilitate, precum și documentele care urmează a fi prezentate împreună cu cererea pot fi consultate în Manualul de alocare a granturilor.

Dosarele vor fi depuse la oficiile teritoriale ale Agenției de Intervenție și Plăți pentru Agricultură în perioada 15 ianuarie – 17 mai 2024 (Ordinul MAIA privind lansarea Apelului nr. 1).

De astăzi pot fi depuse cererile în cadrul programului LEADER, apelul II

0

De astăzi și până pe 23 februarie pot fi depuse cererile în cadrul Programului LEADER, apelul II. Vor fi selectate grupurile de acțiune locală (GAL) și aprobate strategiile de dezvoltare locală pentru finanțare din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural, transmite IPN.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare precizează că apelul de propuneri este destinat grupurilor de acțiune locală care funcționează în conformitate cu principiile abordării LEADER și dispun de o strategie de dezvoltare locală aprobată de adunarea generală a grupului.

Alocația financiară anuală pentru dezvoltarea locală prin implementarea Programului LEADER constituie până la 5% din Fondul național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural.

Abordarea LEADER este implementată pe un teritoriu compus din mai multe localități învecinate care dispun de resurse și potențial local comun și doresc să conlucreze în scopul dezvoltării locale.

Grupul de acțiune locală este un parteneriat local instituționalizat. Membrii GAL sunt organizațiile, instituțiile, liderii locali – reprezentanți ai sectorului public, antreprenorial și civic, care împreună gestionează procesele de dezvoltare locală.

5 sfaturi pentru cei curioși de a trece la No-till

0

Economie de timp și combustibil, reducerea eroziunii, îmbunătățirea ciclului nutrienților, a umidității solului și a rezistenței în fața secetei. Probabil, nu o dată ați auzit aceste argumente pro când vorbim de sistemul No-till.

Pe de altă parte, sistemul nici pe departe nu este unul ce poate fi „îmblânzit” de oricine, iar o serie de provocări, cum ar fi controlul buruienilor sau dăunătorilor, rămân pentru mulți de-a lungul timpului actuale.

În acest articol, revenim cu câteva recomandări utile, elaborate de către Departamentul Agricultură, USDA, care vă vor prinde bine dacă doriți să încercați semănatul direct.

1. Împrăștiați uniform reziduurile în timpul recoltării

Evident, o bună pregătire a câmpului pentru noul sezon începe încă din sezonul precedent, iar aici o atenție sporită trebuie oferită reziduurilor lăsate de culturi. De calitatea distribuirii și mărimea acestuia depinde, într-o măsură destul de mare, succesul culturii următoare.

Aratul nu este singurul mod de a pregăti un câmp pentru semănat. Distribuiți uniform reziduurile care vor fi lăsate pe câmp în timpul recoltării culturilor pentru a proteja câmpul de eroziune și pentru a permite o descompunere uniformă a nutrienților și a materiei organice.

În plus, o distribuire uniformă și o recoltare cu pierderi minime vă pot ajuta să evitați populațiile excesive de rozătoare.

Reziduurile distribuite uniform pot oferi o bază valoroasă de acoperire a terenului dumneavoastră pe timpul iernii, iar un sol sănătos, gata să lucreze pentru fermier, este cel care este lăsat cel mai puțin timp dezgolit.

Citiți mai multe despre Sistemul No-Till: cum utilizăm corect resturile de plante.

2. Nu uitați de culturile de acoperire

În mod tradițional, fermierii lucrează solul pentru a-l afâna și a pregăti patul germinativ. În timp, lucrarea solului poate degrada structura și poate crea soluri foarte compacte care aparent trebuie să fie lucrate înainte de semănatul de primăvară.

Optați pentru culturi de acoperire pentru sezonul rece pentru a reduce compactarea, pentru a acumula materie organică și pentru a menține solul „la locul său”. Asigurați-vă că alegeți o specie sau un amestec de culturi de acoperire care să completeze culturile comerciale ce urmează a fi cultivate.

Dacă începeți cu un câmp foarte compactat, folosiți specii de culturi de acoperire care sunt menite să reducă compactarea. Ridichea Daikon sau alte specii rădăcinoase sunt adesea o opțiune excelentă.

Ridichea Daikon – numită în mod obișnuit ridiche de afânare – poate distruge hardpanul, adăugând în același timp materie organică. Sursă: USDA.

Citiți mai multe despre Culturi de acoperire sau covoare vegetale – amestecuri utile.

3. Alegeți echipamentul ținând cont de obiectivul final

Simplu, dar esențial, mai ales în contextul prețurilor actuale: Planificați înainte de a cumpăra. Piața utilajelor agricole este foarte vastă, iar primul lucru care ar trebui să stea la baza alegerii utilajului potrivit fermei este informarea.

Vreți să semănați cultura de anul viitor în strat de acoperire verde, strat de acoperire distrus sau reziduuri de toamnă? Veți semăna sau veți împrăștia semințele?

Lucrările pentru care veți opta se pot schimba în timp, dar stabilirea obiectivelor de lucru corecte acum, vă va împiedica să cumpărați echipamente de care nu aveți nevoie în cele din urmă.

Aici, cât se poate de utilă v-ar putea fi experiența colegilor implicați de mult timp în implementarea sistemului. Mai mult, ați putea închiria unele utilaje pentru a le testa pe propriile câmpuri, astfel economisind bani.

4. Tratați adoptarea semănatului direct ca pe un maraton, nu ca pe un sprint

Pe lângă banii pentru utilaje menționați anterior, un alt lucru absolut necesar în timpul tranziției către No-till este răbdarea. Construirea unui sol sănătos și rezistent necesită timp.

Unii agricultori raportează creșteri ale eficienței după primul an de semănat direct, iar alții beneficiază de avantajele unui sol învățat singur să lucreze după 5-7 ani. Astfel, acesta nu ar trebui să fie principalul dvs. obiectiv.

Puteți cuantifica mai multe beneficii economice ale trecerii la semănatul direct: economii de combustibil, economii de timp, eventuale reduceri ale consumului de îngrășăminte. Urmărind aceste măsuri împreună cu schimbările în randament, veți obține o imagine mai reală a impactului semănatului direct în cadrul exploatației dumneavoastră.

Faceți testarea solului cel puțin o dată la patru ani și efectuați în mod regulat propriile evaluări. Solurile sănătoase sunt populate de organisme vii gata să soluționeze mai multe probleme, inclusiv să reducă impactul organismelor nocive.

5. Informați-vă și învățați din experiența altor fermieri

Sistemul de agricultură conservativă dă mari bătăi de cap în special fermierilor obișnuiți să lucreze după „șablon”. Fiecare parcelă e individuală, are necesitățile și particularitățile ei, poate avea anumite buruieni specifice sau anumite carențe.

Citiți mai multe despre Controlul buruienilor în sistemul No-Till.

Implementarea sistemului poate oferi rezultate diferite pe câmpuri diferite, unele promițătoare, iar altele pot să vă descurajeze sau să vă dea de înțeles că mai este încă mult de muncit.

Vizitând diferiți fermieri care implementează No-till și discutând despre cum a fost luată decizia de a trece la acest sistem, răspunsul multora a fost că s-au informat pe parcursul a 2-3 ani despre particularități, au vizitat alți fermieri din zonă, dar și de peste hotare, iar apoi au ales dintre toate opțiunile cele potrivite fermei lor.

Această abordare este corectă și recomandată. Apelați la specialiști locali sau regionali, analizați mai multe surse, în acest mod vă veți putea formula o percepție obiectivă despre sistem și specificul lui.

Vă dorim mult succes!

Cum vor fi organizate licitațiile pentru capacitățile mari de energie regenerabilă

0

O serie de modificări ar urma să fie operate în Regulamentul de organizare a licitațiilor pentru capacitățile mari de energie regenerabilă, notează Mold-street.

„Modificările vor reflecta prevederile noi ale Legii privind promovarea energiei regenerabile, aprobate anul trecut, și vor îmbunătăți cadrul de reglementare pentru construcția parcurilor fotovoltaice și eoliene de mari capacități în cadrul mecanismului tarif fix”, susține Ministerul Energiei, care a organizat consultări publice la acest subiect cu participarea companiilor interesate și a asociațiilor din sector.

Lansarea, în premieră, a licitațiilor pentru centrale cu preț fix

Potrivit instituției, pentru acest mecanism sunt alocate 165 MW, dintre care 105 MW – pentru tehnologia eoliană și 60 MW pentru fotovoltaice.

Lansarea, în premieră, a licitațiilor pentru centrale cu preț fix va permite construcția parcurilor eoliene și fotovoltaice mari, reducerea dependenței de importul de energie, decarbonizarea economiei și crearea de noi locuri de muncă.

Construcția acestor parcuri va contribui la realizarea angajamentelor Republicii Moldova de a atinge, în anul 2030, o cotă a energiei regenerabile de 27% din consumul final de energie.

Ministrul Energiei a subliniat că modificările discutate au obiectivul de a simplifica procedurile de licitație, dar și a reduce riscurile viitoarelor proiecte de dezvoltare a surselor de energie regenerabilă.

Potrivit acestuia, licitațiile ar urma să fie lansate la începutul trimestrului doi al anului curent.

Astfel, regulamentul nou va prevedea etape suplimentare de licitație, verificări de precalificare mai solide, majorarea garanțiilor de participare la licitație și de performanță, dreptul Guvernului de a aplica „transferuri statistice” de energie regenerabilă cu alte state membre ale CE sau cu alte state membre ale UE.

Va fi asigurată o concurență efectivă

Totodată, va fi asigurată o concurență efectivă și obținerea în urma licitației a unor prețuri fixe mai mici, care să fie reciproc avantajoase atât pentru producătorii desemnați – câștigători în cadrul procedurii de licitație, cât și pentru consumatorii finali, promite Ministerul Energiei.

De asemenea, producătorii eligibili vor avea dreptul atât la contracte cu preț fix, cât și la „contracte de diferență”, până la stabilirea Pieței pentru Ziua Următoare (PZU) și a Pieței pe Parcursul Zilei (PPZ) pe platforma OPCOM.

Contractul pentru diferență permite o mai bună integrare pe piață a producătorilor eligibili. În cazul unui contract pentru diferențe în două direcții, producătorii vor primi plată în cazul unor prețuri de piață scăzute, dar vor trebui să returneze orice surplus peste prețul de exercitare în cazul unor prețuri ridicate ale energiei electrice.

Potrivit Ministerului Energiei, statul are trei mecanisme de sprijin pentru producătorii de energie verde, garantând achiziționarea surplusului de energie livrată în rețea și ajutându-i astfel să-și recupereze investițiile:

  • facturare netă, introdusă de la 1 ianuarie 2024, valabilă în cazul micilor producători cu instalații destinate consumului propriu;
  • tarif fix pentru 15 ani  pentru parcuri și centrale până la 1 MW fotovoltaic sau 4 MW eolian;
  • preț fix, la fel valabil 15 ani  în cazul parcurilor și centralelor mai mari de 1 MW fotovoltaic sau 4 MW eolian, capacități atribuite prin licitații.

Agricultura din Moldova va trece prin transformări mari și dificile – expert

0

În drumul spre Uniunea Europeană, agricultura Republicii Moldova va trece prin transformări mari și dificile, având în vedere că este foarte diferită de cea din majoritatea țărilor din spațiul comunitar.

Este opinia expertului de la IDIS „Viitorul”, Viorel Chivriga, care afirmă că în procesul de negocieri trebuie implicate și asociațiile de fermieri, transmite IPN.

„Reglementările necesare trebuie făcute rapid. Noi avem un aliat sigur, România, și trebuie să folosim acest avantaj. Ei au făcut același lucru, au experiență”, a declarat Viorel Chivriga pentru Radio Europa Liberă.

Potrivit lui, problemele care ar trebui soluționate prioritar sunt lipsa infrastructurii agricole – în special, a sistemelor de irigare, lipsa forței de muncă, a tehnologiilor și a industriei agricole în mediul rural.

Expertul spune că, în ultimele decenii, a fost ignorat factorul ecologic în activitatea agricolă și va fi nevoie de eforturi mari pentru a atenua consecințele.

Și sectorul zootehnic se confruntă cu multe probleme: lipsa pășunilor, a piețelor de desfacere și a producției interne, fiind importată foarte multă carne.

„Trebuie de schimbat paradigma dezvoltării agriculturii cu un nou eșalon de oameni, cu alte viziuni, care sunt rupți de școala sovietică, de agricultura tradițională care este practicată acum”, a subliniat Viorel Chivriga.

În opinia sa, trebuie promovate istoriile de succes în agricultură, pentru ca acestea să devină exemple și pentru alții. De asemenea, transferul tehnologic și de experiență din Vest va ajuta agricultura să se ridice la standardele UE.

„Trebuie studiată experiența fiecărui stat care a parcurs același drum ca și Republica Moldova. Trebuie de văzut care au fost greșelile, pentru ca acestea să fie evitate și de făcut temele de acasă”, explică Chivriga.

Secretarul general al Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare, Sergiu Gherciu, a spus Europei Libere că instituția pe care o reprezintă va avea de modificat, probabil, cele mai multe acte.

Acestea vizează absolut toate aspectele legate de agricultură: normele fitosanitare, sănătatea animalelor, agricultură ecologică, vinificație etc.

„Va fi o muncă enormă, dar vom fi ajutați de partenerii externi”, a declarat Gherciu.

Potrivit oficialului, încă nu se știe când și în ce condiții vor fi alocate fondurile de preaderare la UE, dar experiența țărilor baltice arată că, în primul rând, instituțiile statului trebuie să fie gata să le absoarbă și, în al doilea rând, agricultorii trebuie să întrunească anumite condiții pentru a le primi.

Banii vor fi alocați pentru proiecte concrete, care ulterior vor fi monitorizate o perioadă, de aceea trebuie să fie fiabile și să aibă continuitate pe termen lung.

Camerele agricole, care vor fi înființate în acest an, vor avea și atribuția de a pregăti agricultorii cum să acceseze aceste fonduri.

Comisia pentru analiza problemelor invocate de către fermieri s-a întrunit în cea de-a doua ședință

0

Membrii Comisiei au analizat structura categoriilor de fermieri cu dificultăți de plată și onorarea obligațiilor, în baza listelor agenților economici recepționate de la Asociații și a rapoartelor preliminare realizate de băncile comerciale.

„Menționăm că, listele transmise de asociații au fost divizate per creditori și expediate separat către aceștia. Unele instituții creditoare au solicitat termen suplimentar pentru a furniza informațiile solicitate. Pentru a avea o abordare detaliată și cuprinzătoare, odată ce vor fi recepționate toate datele, vor fi generalizate și puse la dispoziția Asociațiilor”, au transmis membrii comisiei.

Secretarul de stat Vasile Șarban care este și președintele Comisiei a menționat că problema este tratată cu responsabilitate, iar abordările tuturor părților trebuie să fie echilibrate în așa mod încât să nu fie perturbate relațiile creditorilor cu agricultorii.

Potrivit Camerei de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, până astăzi, au fost recepționate circa 200 de apeluri din partea agricultorilor are au fost afectați de secetă, pentru a afla despre procedura de solicitare a Avizului de atestare a impedimentului justificator (Certificat de forță majoră).

Din acest număr, circa 100 de agricultori au depus dosare, însă acestea încă necesită completări cu anumite acte, iar agricultorii au fost anunțați despre acest lucru.

Agricultura ecologică în Republica Moldova. Evoluția sectorului

0

Anuarul privind Agricultura Ecologică în Republica Moldova arată că, în 2021 a fost înregistrată sporirea suprafețelor certificate ecologic cât și creșterea numărului de agenți economici implicați în sistem ecologic.

În anul 2022, însă, s-a atestat o descreștere comparativ cu 2021, conform rapoartelor Organismelor de Control, numărul producătorilor scăzând de la 151 de producători în 2021 la 139 de producători în 2022.

Numărul entitaților încadrate în lanțul valoric al agriculturii ecologice în Moldova:

Suprafață teren agricol certificat ecologic: în Republica Moldova în anul 2022 au fost înregistrate 28616,07 ha de teren agricol în sistem ecologic, cu 1102,86 ha mai puțin de cât în anul 2021.

Din suprafața totală, în sistem ecologic 23756,81 ha sunt deja certificate; 1100 ha sunt în perioada de conversie anul 1; 4477 ha se afla deja în anul doi de conversie și 383,7 ha sunt în ultimul an de conversie.

Estimativ, putem spune că în următorul an agricol vor fi deja plus 383,7 ha de teren agricol certificate ecologic.

Suprafața de terenuri agricole ecologice în UE au crescut cu 5,3%. Cele mai recente date pentru Europa arată că terenurile agricole ecologice au atins aproximativ 17,1 milioane de hectare (UE: 14,9 milioane de hectare) sau o pondere de aproximativ 3,4% (UE: 9,2%).

Dacă în UE terenul în agricultură ecologică este în creștere atunci, în Republica Moldova a fost înregistrată o diminuare a suprafeței terenului agricol înregistrat în sistem ecologic.

Suprafața terenului agricol certificat ecologic sau în conversie conform datelor furnizate de către organismele de certificare, este în diminuare în anul 2022 cu 1102,86 ha față de anul 2021.

În conformitate cu datelor atlasului agriculturii ecologice, a sporit și numărul culturilor ecologice cât și a produselor certificate ecologic.

Dacă în anul 2019 au fost înregistrate 71 de culturi și 53 de produse certificate ecologic, atunci în anul 2022 avem înregistrate 78 culturi ecologice și certificate 97 de produse ecologice.

Tipul de activitate a entităților economice încadrate în lanțul valoric al agriculturii ecologice este: producerea, procesarea, zootehnia, comerțul și colectarea.

A sporit interesul pentru tipul de activitate procesare în anul 2022 pînă la 21,5%, (comparativ cu anul 2021 -12,8%). Interesul sporit față de domeniul procesare bucură, astfel materia primă produsă în țară va fi cu valoare adăugată.

Aceasta ne vorbește despre faptul că producerea producției ecologice pe teritoriul Republicii Moldova în mare parte este procesată în afara țării, respectiv plus valoare pe lanțul de producere este în exterior.

În ultimii ani sectorul ecologic devine unul tot mai atractiv pentru fermieri din sectorul zootehnic convențional. Apicultorii sunt cei care acum trei ani, în mare parte, au fost certificați ecologic și interesul lor pentru a trece în sistem ecologic devine tot mai mare.

Interesul puternic al consumatorilor, măsurile de sprijin politic, inclusiv un cadru de reglementare bun, sunt esențiale pentru atingerea obiectivului de creștere a suprafețelor agricole în sistem ecologic.

Mai multe informații relevante despre evoluția sectorul ecologic în Republica Moldova aflați accesând Anuarul privind agricultura ecologică din Republica Moldova.

Republica Moldova va participa la Forumul Global pentru Alimentație și Agricultură, organizat la Berlin

0

Republica Moldova va participa la Forumul Global pentru Alimentație și Agricultură (GFFA), care are loc în cadrul Săptămânii Verzi de la Berlin (Green Week).

Deschiderea oficială a forumului are loc pe 19 ianuarie curent, unde urmează să se întâlnesc în jur de 200 de miniștri ai agriculturii și secretari de stat.

GFFA este organizat de Ministerul Federal German al Alimentației și Agriculturii, fiind recunoscută în lume drept cea mai importantă conferință internațională focusată pe probleme cheie pentru viitorul agriculturii și industriei alimentare.

Vor fi analizate subiecte referitoare la securitatea alimentară, sustenabilitate, inovații, comerț internațional cu produse agricole etc.

„Pentru țara noastră este o șansă în plus de a stabili și consolida relațiile cu alte țări și cu organizații internaționale, în vederea dezvoltării parteneriatelor strategice”, se arată în comunicatul MAIA.

Tot la Berlin, Republica Moldova va participa și în cadrul celei mai cunoscute expoziții din sectorul agroalimentar.

În perioada 19-28 ianuarie curent, țara noastră va fi reprezentată de 9 companii autohtone: Sandriliona, Franzeluța, Pomul Regal, Bucuria, Purcari, Barza Alba, Cricova, Castel Mimi, Chateau Vartely.

Este pentru prima dată când la acest eveniment internațional vom avea și un stand de țară, cu o suprafață de 100 mp. Alături de producătorii autohtoni, delegația de oficiali moldoveni va prezenta vinul, nucile, înghețata, produsele de cofetărie și de panificație – toate create cu gust în Republica Moldova.

Participarea Republicii Moldova la Green Week este o bună oportunitate de a pune în valoare produsele locale pe scena globală, de a deschide noi uși pentru export, de a stabili parteneriate comerciale și de a explora noile tendințe și inovații din industrie.

Pe data de 19 ianuarie, cu susținerea Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) și a Alianței Germane pentru Agribusiness, va fi organizat un forum investițional cu participarea mediului de afaceri din Germania și din alte țări membre ale UE.

Acest forum se înscrie în cadrul eforturilor inițiate în octombrie anul trecut, la Chișinău, privind crearea și consolidarea Platformei de Parteneriat Agroalimentar.

Evenimentul se desfășoară în cadrul Săptămânii Verzi de la Berlin ceea ce va spori atenția potențialilor investitori și finanțatori privind oportunitățile de investiții în sectorul agroalimentar al Republicii Moldova. 

Green Week este una dintre cele mai cunoscute expoziții din sectorul agroalimentar. Aici, se desfășoară peste 300 de evenimente și congrese. Pentru prima dată, evenimentul a avut loc în 1926.

De atunci, în fiecare an, evenimentul atrage în jur de 1400 de expozanți și 300 mii de vizitatori din toate țările. Zonele expoziționale ocupă circa 118 mii metri pătrați, unde sunt prezentate cele mai recente tendințe în agricultură, alimentație și inovație tehnologică.

Prezentările produselor sunt adesea grupate tematic și sunt sortate după categorie, metodă de producție sau zonă de proveniență.

Participarea Republicii Moldova la aceste evenimente este rezultatul eforturilor coordonate ale mai multor instituții și parteneri de dezvoltare: Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO), Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova, Agenția de Investiții, Agenția pentru Dezvoltarea și Modernizarea Agriculturii.