Autoritățile orașului Soroca se pregătesc pentru cea de-a V-a ediţie a „Festivalului Mărului”, care va avea loc pe 26 septembrie.

Evenimentul va debuta cu un concurs al costumelor. Vizitatorii vor putea admira expoziția tehnicii agricole și a materialului săditor. Totodată, va avea loc o expoziție a agenților economici, producători de mere.

În cadrul Festivalului va avea loc un atelier de lucru în livada de mere. Toți cei prezenți la sărbătoare se vor delecta cu bucate alese și un spectacol muzical.

Mai jos vă propunem să faceți cunoștință cu programul evenimentului.

Serviciul Federal de Supraveghere veterinară şi fitosanitară din Rusia (Rosselhoznadzor) a anunțat că din 21 septembrie vor fi anulate restricţiile la livrările de fructe pe piața rusă pentru încă 46 companii din Republica Moldova.

Fructele din Moldova corespund standardelor fitosanitare din Rusia

Astfel mai mult de 70 de exportatori din Republica Moldova, inclusiv Transnistria au acces la piaţa rusă de fructe. Potrivit unui comunicat de presă emis de Rosselhoznadzor, inspecţia rusă a decis să continue experimentul privind importul de caise, piersice, vişine, cireşe, mere, pere, gutuie, nectarine, prune şi porumbele.

Lista a fost extinsă după ce s-a constatat că produsele livrate din Republica Moldova corespund standardelor de carantină şi fitosanitare ale Federaţiei Ruse, iar Agenția Naţională pentru Siguranţă a Alimentelor (ANSA) şi-a asumat angajamentul de a garanta respectarea acestor standarde.

Rosselhoznadzor avertizează totodată că producţia livrată trebuie să corespundă standardelor de carantină şi fitosanitare ale Federaţiei Ruse şi a Uniunii Vamale.

Listă alcătuită pe criterii politice?!

Imediat după anunţ, primarul de Bălţi, Renato Usatîi, a postat un clip video pe o reţea de socializare în care încearcă să-şi asume unele merite pentru faptul că Rosselhoznadzor a ridicat restricţiile la import pentru mai multe gospodării agricole din Moldova.

„Pentru 20 de companii din listă am făcut eu solicitări, am avut întâlniri”, a declarat liderul Partidului Nostru, care îi felicită pe fermieri pentru ridicarea parţială a embargoului la importul de fructe moldoveneşti în Rusia.

În acelaşi timp autorităţile susţin că nu au fost informate oficial şi că nu cunosc metoda aplicată de Rusia la selectarea companiilor.

„Deocamdată oficial nu am primit nimic. La fel nu cunoaștem care a fost metoda de selectare a companiilor. În acelaşi timp fiecare exportator care se conformă cerințelor fitosanitare ar trebui să exporte produsele din Republica Moldova. Nu putem să facem o separare a exportatorilor din Moldova și a celor din autonomia găgăuză”, a declarat ministrul Agriculturii, Ion Sula citat de Publika TV.

Preşedintele Asociaţiei producătorilor şi exportatorilor de fructe din Moldova, Iurie Fală, se arată surprins de faptul că unele companii care au făcut investiţii substanţiale în sporirarea calităţii produselor agricole nu au fost incluse în lista Rosselhoznadzor.

„Nu înţelegem criteriile după care au fost selectate companiile şi acest lucru poate lăsa loc pentru acţiuni de corupţie”, a precizat Iurie Fală. Unii producători s-au arătat sceptici în privinţa exporturilor de fructe pe piaţa din Rusia.

„N-am nici o dorinţă să duc mere în Rusia. Cu atât mai mult cu cât anul acesta roada e pe jumătate. O sa curețe toate depozitele şi frigiderele, iar la primăvară mărul în Moldova va costa mai mult de 10 lei pentru un kilogram”, a scris pe o reţea de socializare fostul deputat Valentin Chilat Cornaci, care deţine o livadă în raionul Ocniţa.

Companii afiliate şi cu prieteni în conducerea ţării

Mold-Street a verificat cine sunt fondatorii firmelor ce au obţinut dreptul de a exporta fructe în Rusia şi a constatat că unele firme au fost fondate foarte recent (luna februarie-mai 2015), iar altele au aceleaşi adrese (Alexer Service, Lobi Logistic şi Fructolina) sau sunt afiliate. Aşa este în cazul  Rusnada Fruct şi Kra Fruct din Durleşti unde fondatori apar Dana şi Ruslan Cotorobai.

Potrivit unei investigaţii a Ziarului de Gardă în cazul firmelor Fructolinia şi Lobi Logistic fondatori apar nişte prieteni şi rude ale viceministrului Economiei Vitalie Iurcu. Primul SRL îl are ca fondator pe Dmitrii Mironov, nepotul lui Vitalie Iurcu, iar Lobi Logistic a fost fondată de către Alexandru şi Maria Vâlcu, despre care Ziarul de Gardă a scris că ar fi parteneri şi prieteni de familie cu Vitalie Iurcu.

Totodată în listă nu au nimerit o serie de gospodării mari cu livezi intensive precum Codru-ST, Domulterra sau Alfa-Nistru.

Este curioasă şi distribuţia geografică. Astfel 14 companii sunt din municipiul Chişinău, deşi pe teritoriul lui sunt doar 2% din livezile Moldovei. În schimb din raionul Soroca unde se află 10% din livezile ţării doar trei gospodării agricole au ajuns în lista Rosselhoznadzor (mai jos).

Experimentul despre care menţionează Rosselhoznadzor a fost inițiat în februarie 2015 şi apoi modificat pe 12 iunie 2015, la un an de la introducerea embargoului. Rosselhoznadzor a anunţat atunci că a oferit dreptul de export „în calitate de experiment și se bazează, inclusiv, pe constatarea lipsei elementelor supuse carantinei fitosanitare în produsele moldovenești la exportul de mere”. Şi atunci politicieni precum Igor Dodon şi Renato Usatîi şi-au asumat o parte din merite pentru ridicarea restricţiilor.

Ruşii au suferit eşec sau Moldova s-a predat

Lista din 12 iunie de exemplu includea întreprinderile Grimafruct şi Agrodenidan din raionul Briceni, Maidan Grup, Unit-Olimp, Altîn Alma, Bakayan Com (în documentele ANSA e scris greşit Bacaian), Oguzagroprom şi colhozul Pobeda din UTA Găgăuzia, precum şi întreprinderi nespecificate din raioanele Grigoriopol, Dubăsari, Camenca, Râbniţa şi Slobozia ale Republicii Moldova.

Serviciul federal de supraveghere veterinară şi fitosanitară a interzis importul fructelor din Republica Moldova pe 18 iulie 2014. Autoritatea rusă a motivat decizia prin faptul că producătorii moldoveni ar fi încălcat cerinţele fitosanitare. Chișinăul a calificat această decizie drept una politică.

Blocaje la exportul de fructe spre Rusia

Restricţiile impuse din iulie 2014 de Federaţia Rusă la livrările de fructe şi legume moldoveneşti nu au dus la o prăbuşire a exporturilor de astfel de produse din Moldova. Cel puţin aşa arată datele Biroului Naţional de Statistică potrivit căruia în primele şapte luni ale acestui an Moldova a exportat cu 5,5% mai multe fructe şi legume (147,7 milioane de dolari), comparativ cu aceeaşi perioadă a anului 2014, în timp ce per total exportul a scăzut cu circa 16%.

Astfel în primele şapte luni Republica Moldova a livrat peste hotare fructe şi legume în valoare de 147,7 de milioane de dolari, sau 12,8% din exporturi, acestea menţinându-şi poziţia de lider.

Serviciul Federal de Supraveghere veterinară şi fitosanitară Rosselhoznadzor a anunțat pe pagina sa oficială că din 21 septembrie vor fi anulate interdicţiile la livrările de fructe pe piața rusă pentru încă 46 companii din Republica Moldova. Astfel, deja peste 70 de exportatori moldoveni au acces la piaţa rusă de fructe.

Potrivit unui comunicat de presă emis astăzi de Rosselhoznadzor, citat de Moldpres, inspecţia rusă a decis să continue experimentul privind importul de caise, piersice, vişine, cireşe, mere, pere, gutuie, nectarine, prune şi porumbele.

Lista a fost extinsă după ce s-a constatat că produsele livrate din Republica Moldova corespund standardelor de carantină şi fitosanitare ale Federaţiei Ruse, iar Agenția Naţională pentru Siguranţă a Alimentelor şi-a asumat angajamentul de a garanta respectarea acestor standarde. Rosselhoznadzor avertizează totodată că producţia livrată trebuie să corespundă standardelor de carantină şi fitosanitare ale Federaţiei Ruse şi a Uniunii Vamale.

Experimentul despre care vorbește inspecția rusă a fost inițiat la 12 iunie 2015, la un an de la introducerea embargoului. Rosselhoznadzor a anunţat atunci că a oferit dreptul de export „în calitate de experiment și se bazează, inclusiv, pe constatarea lipsei elementelor supuse carantinei fitosanitare în produsele moldovenești la exportul de mere”.

Serviciul federal de supraveghere veterinară şi fitosanitară a interzis importul fructelor din Republica Moldova pe 21 iunie 2014. Autoritatea rusă a motivat decizia prin faptul că producătorii moldoveni ar fi încălcat cerinţele fitosanitare. Chișinăul a calificat această decizie drept una politică.

Anterior, aproximativ 93 la sută din exporturile de mere, estimate la 43,7 milioane dolari SUA și 80 la sută din exporturile de prune, estimate la 21,1 milioane dolari SUA, erau direcționate spre Federația Rusă.

Economistul de la Institutul de Dezvoltare şi Iniţiative Sociale IDIS „Viitorul”, Sergiu Gaibu, susţine că economia noastră de principiu este mai slabă decât economiile din regiune şi, dorim noi sau nu dorim lucrul acesta, devalorizarea este inevitabilă. Într-un interviu pentru Radio Europa Liberă, citat de IPN, expertul a declarat că trendul general este de depreciere şi dacă are loc deprecierea lentă, cum de fapt şi acum, nu este ceva volatil cum a fost la început de an, nu este o tragedie.

„Dacă e să analizăm partea obiectivă a factorilor care influenţează piaţa valutară, se are în vedere influxul şi refluxul de valută din economia naţională, după estimările noastre, chiar dacă exporturile au scăzut, au scăzute remitenţele, au scăzut şi importurile. Respectiv, decalajul între cerere şi oferta din anul acesta, cel puţin, în perioada estivală, nu a diferit de decalajul din 2014 sau 2013, adică nu este un motiv obiectiv al economiei reale ca să existe nişte fluctuaţii masive, cel puţin acum, în perioada respectivă”, a menţionat economistul.

Sergiu Gaibu a declarat că după aceleaşi estimări spre sfârşit de an lucrul acesta va fi mai grav. Decalajul ar putea să devieze şi să crească semnificativ mai mult faţă de anii precedenţi, ceea ce poate provoca, la rândul său, o majorare a cursului valutar, aşa cum mai mulţi experţi prognozează.

„Devalorizarea de principiu ca trend este ok. Acum ceea ce s-a întâmplat nu este ceva alarmant. Da, este o devalorizare, dar trebuie să recunoaştem că în Moldova nici Banca Naţională şi nicio autoritate publică nu va putea să oprească trendul de devalorizare lentă a leului. Dar este în putinţa Băncii Naţionale şi este necesar să facă lucrul acesta, să stopeze volatilitatea cursului valutar. Aşa amplitudini cum au fost la început de an, în care leul a sărit plus cinci lei, minus patru lei etc. lucrul acesta trebuie să fie prevenit şi stopat”, a notat Sergiu Gaibu.

În opinia sa, acestea sunt speculaţii nefaste pentru economia ţării, care provoacă atât o panică în rândurile populaţiei, cât şi businessul se pomeneşte într-o situaţie economică incertă. „Şi incertitudinea dată este absolut naturală, oricare business face lucrul acesta. Incertitudinea dată o pune unde? În preţ, pentru că reprezintă pentru business un cost. Fiindcă acum cumpără cu un anumit preţ valuta respectivă, pentru a se achita peste hotare sau în altă parte, după care peste două zile nu ştie care va fi cursul, va fi mai mic, mai mare, ce se va întâmpla”, a spus Gaibu.

Expertul a mai spus că au fost cazuri când se realizează pierderi, respectiv, această incertitudine provoacă, de fapt, creştere de preţuri, mai dur în anumite situaţii decât o devalorizare lentă.

Sărbătoarea națională “Ziua Vinului” din acest an va fi organizată într-un format nou. Evenimentele culturale și degustările se vor desfășura la fiecare vinărie în parte. O decizie în acest sens a fost luată astăzi în cadrul ședinței comisiei pentru organizarea sărbătorii, informează MOLDPRES.

Fiecare vinărie, care are infrastructura necesară, va avea un program de sărbătoare pe 3 și 4 octombrie. “Avem mai multe vinării cu infrastructură necesară. Aceștia se vor întîlni cu reprezentanții Federației de Promovare a Turismului. Mai avem două săptămîni, timp suficient să organizăm sărbătoarea la nivel înalt”, a declarat ministrul Agriculturii și Industriei Alimentare Ion Sula. Oficialul a adăugat că la aeroport și hoteluri, precum și în alte locuri din municipiul Chișinău, „turiștii vor fi informați despre evenimentele care vor avea loc pe parcursul sărbătorii”.

„Am avut o înţelegere ca colegii de la Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene să informeze toţi participanţii, inclusiv cei care deja au rezervări la hotele, la avion ca să poată să viziteze Moldova şi să sărbătorească „Ziua Vinului”, a spus ministrul Agriculturii.

Preşedintele Uniunii Oenologilor din Republica Moldova, Gheorghe Arpentin, care a participat la şedinţă la Ministerul Agriculturii, a confirmat că s-a luat decizia de a organiza sărbătoarea la fiecare întreprindere. „Nu ne este însă de sărbătoare, chiar dacă avem un an bun, în condiţiile în care pieţele externe sînt blocate, iar ponderea exporturilor de vinuri a scăzut de la 25 la 8 la sută în total exporturi”.

Vinificatorii din Moldova, convocaţi recent într-o şedinţă, au decis să nu organizeze în acest an „Ziua Vinului”, preconizată pentru 3-4 octombrie, din cauza protestelor din Piaţa Marii Adunări Naţionale.

Federaţia de Promovare a Turismului din Moldova a difuzat un comunicat în care s-a arătat îngrijorată de hotărîrea vinificatorilor de a nu organiza în acest an sărbătoarea „Ziua Vinului”. „Sărbătoarea a devenit deja o tradiţie frumoasă care se desfăşoară ani la rînd, iar o astfel de hotărîre ar putea avea consecinţe negative atît pentru agenţiile de turism şi unităţile de cazare din ţară care vor avea pierderi mari la acest capitol, cît şi pentru imaginea Republicii Moldova pe plan naţional şi internaţional”, se arată în comunicat.

”Problema se pune în miile de turiști care și-au programat vizita în Republica Moldova la Sărbătoarea Vinului, în biletele avia rezervate și procurate, precum și în camerele din structurile de cazare rezervate și achitate”, a declarat Alexandru Filipschi, președintele Federației de Promovare a Turismului din Moldova.

De „Ziua Vinului”, la Chişinău sînt aşteptaţi peste 15.000 de turişti străini şi 100.000 de vizitatori din toată ţara.