Unul din proiectele din Pachetul de legi în vederea susținerii agricultorilor şi anume acordarea dreptului de a importa motorină pentru consum propriu a ajuns spre avizare şi la Guvern.

Din proiectul de aviz propus de Ministerul Economiei rezultă că agricultorii vor mai avea încă mult de aşteptat pentru a putea importa motorină.

Astfel în document se menţionează că autorizarea de import a motorinei nu va putea fi eliberată prin intermediul ghişeului unic, pentru că „legislaţia privind securitatea industrială a obiectelor industriale periculoase impune efectuarea unei expertize cu deplasarea la faţa locului a experţilor autorizaţi, prezentarea unui set de documente tehnice suplimentare şi achitarea unei taxe stabilite”.

Totodată solicitanţii vor trebui să deţină în proprietate sau arendă depozite pentru păstrarea motorinei pentru consum propriu.

O altă completare propusă de Guvern este prevederea privind intrarea în vigoare a normelor ce vor permite agricultorilor importul de motorină pentru consum propriu „la începutul anului fiscal, deoarece perioada fiscală în scopul aplicării impozitului pe venit este anul calendaristic”.

De asemenea Ministerul Economii propune extinderea de la 2 luni la 4 luni a termenului pentru elaborarea actelor de reglementare necesare pentru implementarea proiectului.

„Nu pot califica această iniţiativă, decât ca pe o castrare a proiectuli inclus în pachetul agricol elaborat de grupul de lucru creat de preşedintele parlamentului Andrian Candu”, a declarat pentru Mold-Street Alexandru Slusari, Președintele Uniunii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli „UniAgroProtect”.

„De ce chestiunea ghişeului unic nu a fost abordată în cadrul grupului ce a lucrat la pachetul unic. Doar se ştia despre acest lucru? La fel şii cu Codul Fiscal şi cu altele. Se creează impresia că se vrea amânarea implementării proiectului abia în anul 2017”, a adăugat Slusari.

Amintim că în ntâlnirea spicherului cu liderii fermierilor, în 20 mai, Andrian Candu le-a promis „elaborarea și aprobarea” expeditivă a pachetului agricol, constând din „şapte măsuri pentru susţinerea agricultorilor”. „Termenul – până la 1 iulie”, declara Candu. Dar, la două luni de la expirarea acestui termen, nu a fost aprobată nici o măsură.

Doar a şaptea parte din subvenţiile agricole solicitate în acest an au fost satisfăcute de AIPA. Deşi până la 1 septembrie, fermierii moldoveni au solicitat 314,4 milioane de lei în calitate de subvenţii, spre plată în Trezorerie au fost alocaţi până acum doar 44,8 milioane.

Potrivit informaţiei Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, până la 1 septembrie Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) a recepționat 2017 solicitări de acordare a sprijinului financiar, în valoare de 314,4 milioane de lei. Dintre acestea, doar 414 dosare, în valoare de 44,8 milioane de lei au fost transmise spre achitare.

Alte 94 de dosare, în valoare de 57,4 milioane de lei sunt transmise în inspecție, aproape 1200 de dosare, în valoare de 163 milioane de lei sunt în proces de examinare iar 316 dosare, în valoare de 49 milioane de lei sunt în proces de verificare.

Fermierii au cele mai multe solicitări de subvenţionare în privinţa construcției serelor, creării plantațiilor pomicole, achiziţionării tehnicii agricole şi construcției frigiderelor.

Mai există restanţe pentru anul trecut

Cât priveşte dosarele depuse în 2014 rămase în afara finanțării, din 2250 dosare de subvenționare în sumă totală de 228 milioane de lei, au fost examinate și expediate spre plată la Trezoreria de Stat circa 2200 de dosare în sumă de 205 milioane de lei. În conturile agenților economici au ajuns 162 milioane de lei, celelalte 43 milioane urmând a fi achitate până la finele săptămânii trecute.

Restanţe mari şi la compensaţii pentru pomicultori 

MAIA a oferit şi informaţia referitoare la suportul de urgență agriculturii Republicii Moldova, lansat cu sprijinul Băncii Mondiale în 2014, pentru a compensa parțial pierderile înregistrate de fermieri din cauza diminuării dramatice a prețurilor de achiziție a materiei prime de către fabricile de procesare, datorită embargoului impus de Federația Rusă la importul producției agro-alimentare din moldoveneşti.

Astfel, prin intermediul AIPA au fost recepționate dosare de solicitare a sprijinului financiar de la 862 companii agricole pentru mere, și de la 317 companii pentru prune. Suma sprijinului solicitat a fost de 181 milioane de lei pentru mere şi 27 milioane lei pentru prune.

Pentru prune compensaţiile au fost achitate integral pe când pentru mere situaţia este puţin mai dificilă. La finele anului trecut, 443 gospodării agricole cu solicitări în suma de 72 milioane lei nu primiseră compensaţiile solicitate.

Pentru anul 2015, în cadrul Proiectului Suport de urgență agriculturii R. Moldova s-a aprobat finanțarea pentru sumele depuse și nefinanțate în anul 2014 pentru livrarea merelor, doar gospodăriilor care au în posesie până la 15 ha de măr conform deciziei Băncii Mondiale din procesul negocierilor.

Potrivit Mold-Street, AIPA promite că va achita, începând cu data de 4 septembrie curent, suma de 37 milioane lei pentru 327 agenți economici, bani deja alocați de către Ministerul Finanțelor pentru plată.

Cât privește suma de 45 milioane de lei pentru cei 116 agenți economici care dețin livezi mai mari de 15 hectare, o decizie în sensul finanțării acestora urmează a fi luată în negociere cu Ministerul Finanțelor în luna septembrie.

De altfel, la finele lunii trecute Ministerul Finanţelor anunţa că pentru restanţele la compensaţii pur şi simplu n-au fost preconizaţi bani în buget.

Mai colectează încă dosare de finanţare

Cu toate acestea, pînă pe 7 septembrie AIPA a mai colectat solicitările de sprijin financiar de la fermieri, inclusiv persoane fizice, care au livrat în toamna anului 2014 struguri tehnici fabricilor de prelucrare, precum și prune/mere doar de către persoane fizice (în anul 2014 la prun și măr au fost eligibile doar persoane juridice).

Până la 1 septembrie Oficiile Teritoriale AIPA au colectaseră solicitări de la companii agricole si persoane individuale 1053 dosare, în sumă de 11 milioane lei pentru struguri, 267 dosare, în sumă de 11 milioane lei pentru prune şi 4 dosare în sumă de 111 mii lei pentru prune. Astfel, în total este vorba despre 1324 dosare în valoare de 22, 11 milioane lei.

Tot mai puţini bani rămân pentru subvenţiile din acest an

Din cifrele oferite de către MAIA reiese că din suma de 610 milioane lei alocată în acest an pentru susținerea agriculturii, pe care fermierii și așa o consideră insuficientă, 205 milioane vor merge la stingerea restanțelor la subvenții pentru anul trecut iar alte 37 milioane – pentru achitarea compensaţiilor pentru pierderile pomicultorilor. În plus, mai rămân alte 45 milioane de lei pentru horticultori şi sumele ce urmează a fi achitate pentru dosarele depuse recent, până la moment fiind vorba despre 22 milioane de lei.

Este vorba, deci de o sumă de circa 310 milioane de lei, care ar putea să mai crească aşa cum după 1 septembrie au mai fost colectate dosare pentru compensaţii.

Astfel, pentru solicitările de subvenţionare din acest an rămân mai puţin de 300 de milioane de lei deşi în cadrul unor proteste din acest an, fermierii cereau majorarea fondului de subvenționare până la 1,2 miliarde de lei.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare al Republicii Moldova recomandă autorităților administrației publice locale de nivelul doi să demareze organizarea iarmaroacelor de toamnă pe parcursul lunilor septembrie – octombrie curent și să informeze producătorii locali sau regionali, procesatorii produselor agroalimentare, persoanele a căror ocupație profesională are tangențe cu sectorul agricol și al industriei alimentare despre organizarea acestora.

Pentru aceasta, MAIA va oferi consultanță și sprijin pe parcursul desfășurării evenimentelor. Scopul acestor iarmaroace este de a încuraja şi sprijini producătorii autohtoni să promoveze şi să realizeze produsele agroalimentare într-un spaţiu cu un flux sporit de potențiali cumparători, precum şi de a oferi consumatorilor direct de la fermieri produse autohtone, proaspete, de calitate și la preţuri accesibile în plin sezon de recoltare și conservare, aspect datorat faptului că producătorilor nu li se va percepe niciun fel taxă.

Totodată, MAIA își propune ca organizarea acestor iarmaroace să devină o tradiție care să se diversifice și să ia amploare.

„Lichidarea Institutului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie va conduce la distrugerea în Moldova a ramurii de viticultură şi vinificaţie”, sunt de opinie savanţi şi colaboratori ai institutului, care în anul curent împlineşte 105 ani de la fondare.

Într-o conferinţă de presă la agenţia „INFOTAG”, directorul institutului, Constantin Dodu a spus că instituţia îşi are începutul în 1910, când „Ţarul Rusiei a emis un decret de creare la Chişinău a unei instituţii ştiinţifice, cu acordarea pământurilor pentru noi soiuri, cu aplicarea metodelor progresive de îngrijire a strugurilor, precum şi de producere a vinurilor”.

El regretă şi nu este de acord cu decizia Guvernului de a transfera institutul la Stăuceni, unde este amplasat Colegiul de Vinificaţie şi Viticultură.

Directorul institutului a comunicat că trei soiuri de struguri, derivate de savanţii şi colaboratorii institutului, sunt incluse în Registrul celor mai bune soiuri de struguri din Uniunea Europeană.

„În prezent alte şapte noi soiuri de struguri ale institutului nostru sunt testate în Italia. Sunt convins că din acestea alte trei-patru soiuri vor fi incluse în prestigiosul Registru european al strugurilor”, a menţionat el.

Savanţii afirmă că în ultimii 30-40 de ani la institut au fost realizate câteva „reforme”, dintre care niciuna nu a luat în considerare opinia, argumentele şi concluziile colectivului.

„Ne-am adresat în acest sens Preşedintelui, Prim-ministrului şi preşedintele Parlamentului, dar nimeni nu ne-a acordat sprijin şi răspunsuri”, a spus directorul institutului.

Savanţii s-au adresat presei cu rugămintea de a informa publicul larg despre poziţia colectivului Institutului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie privind dezavantajele transferării institutului la CNVVC.

Participanţii la conferinţa de presă au declarat că dacă opinia lor nu va fi auzită de autorităţi, ei vor fi nevoiţi să organizeze acţiuni de protest, pentru a proteja INVV şi baza sa ştiinţifică, formată timp de 105 ani de activitate.

Plantaţiile ştiinţifice, blocurile şi laboratoarele Institutului Naţional de Viticultură şi Vinificaţie sunt amplasate între orăşelele Codru şi Ialoveni.

Numeroși producători agricoli au participat duminică, 6 septembrie la protestul organizat în Piața Marii Adunări Naționale. Ei au fost invitați de către organizaţiile profesionale ale agricultorilor. În cadrul unei conferințe de presă de săptămâna trecută, reprezentanții celor patru oganizații: UniAgroProtect, AGROinform, Moldova-Fruct și Federația Fermierilor au declarat că autorităţile nu au respectat promisiunile date agricultorilor.

În acest an, recolta majorităţilor culturilor din cauza secetei va fi cu circa 60% mai mică decât în 2014. În această situaţie dificilă Guvernul nu a făcut nimic pentru a ajuta agricultorii să depăşească provocările, cu care s-au confruntat. „Pachetul agricol” pe care Parlamentul a promis să-l voteze până pe 31 iulie, a rămas suspendat, nefiind votat în varianta finală, în pofida publicităţii care i s-a făcut.

Mai mult, potrivit reprezentanților agricultorilor, prim-ministrul Valeriu Streleţ a dat de înţeles că nu toate prevederile din pachet vor fi adoptate acum și anume este vorba despre proiectul de lege privind subvenţiile în agricultură, precum şi dreptul agricultorilor de a importa independent produse petroliere pentru nevoi personale, au menţionat participanţii la conferinţa de presă. La întrebarea „de ce?”, premierul a recomandat agricultorilor să-i întrebe pe cei cu care au negociat „pachetul agricol”.

„Se creează impresia că preşedintele Parlamentului, Andrian Candu şi Prim-ministrul Valeriu Streleţ nu sunt membri ai aceleiaşi alianţe de guvernare”, a menţionat Alexandru Slusari.

Iurie Hurmuzachi, vicedirector AGROinform a declarat că speră încă la un dialog cu autoritățile țării, pentru a veni în sprijinul agricultorilor. El și-a exprimat regretul că din ceea ce guvernarea a promis să rezolve la rugămintea agricultorilor, în prezent nimic nu s-a rezolvat.

Cel mai probabil, protestele agricultorilor vor continua și după 6 septembrie, însă încă nu a fost elaborat un plan de acţiuni.