Se pare că autoritățile și-au amintit de producătorii agricoli abia în preajma protestelor anunțate pentru ziua de duminică, 6 septembrie.

Întâmplător sau nu, însă duminică, la Orhei, se organizează un iarmaroc de toamnă, iar fermierii prezenți vor primi sume importante de bani pentru participare.

„Producătorii agricoli din toată țara sunt așteptați la Orhei, la cel mai mare iarmaroc de toamnă, care va avea loc duminică, 6 septembrie. Fiecare fermier, care își va expune producția la iarmaroc, va primi un premiu special în valoare de 7.500 de lei, din partea organizatorului evenimentului – Asociația Obștească „Pentru Orhei”, se arată într-un anunț pe site-ul Primăriei Orhei.

Organizatorii, printre care și Primăria Orhei și Consiliul raional Orhei au elaborat și un regulament de participare, cu care vă îndemnăm să faceți cunoștință pe acest link.

Tot duminică, atât la Orhei, cât și la Chișinău, vor fi organizate o serie de concerte la care vor evolua interpreți renumiți din Rusia și România.

Amintim că, marți, 1 septembrie, Federația Națională a Fermierilor, Uniagroprotect, Agroinform și Moldova-Fruct au îndemnat toți fermierii să iasă pe 6 septembrie în Piața Marii Adunări Naționale din capitală pentru a protesta împotriva politicii agrare de stat.

Ieri, 3 septembrie, premierul Valeriu Streleţ anunțase că datoriile la subvenţiile în agricultură pentru anul 2014 au fost achitate integral. Detalii aici.

Datoriile la subvenţiile în agricultură pentru anul 2014 au fost achitate integral. Anunţul a fost făcut de Prim-ministrul Valeriu Streleț după ședința Comitetului Național de Stabilitate Financiară.

Premierul a ţinut să precizeze că datoriile pentru subvenţii au fost incluse în bugetul pentru anul curent. Însă, datoriile pentru compensaţiile oferite producătorilor agricoli, care nu şi-au putut exporta fructele, nu au fost prevăzute în buget.

Guvernul a plătit fermierilor, pentru anul precedent, 170 de milioane de lei, dar, pentru că au fost depuse cereri de compensare a pierderilor cu 40 de milioane de lei mai mult, restul banilor urmează să fie identificaţi după rectificarea Bugetului de Stat.

„Pentru înţelegerea corectă a procesului anunţăm că datoriile la subvenţii au fost lichidate, adică achitate integral. Datoriile la compensaţii urmează să fie stabilite după rectificarea bugetului”, a declarat Prim-ministrul.

Până la ziua de 1 septembrie 2015, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură(AIPA) a recepționat 2017 solicitări de acordare a sprijinului financiar, în valoare de 314 394 688 lei, dintre care cele mai solicitate sunt măsurile de sprijin pentru construcția serelor, plantații pomicole, tehnică agricolă, construcția frigiderelor.

Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare informează despre etapele la care se află dosarele de solicitare a sprijinului financiar, și anume:

• 414 dosare, în valoare de 44 846 933 lei, sunt transmise spre achitare către Trezoreria de Stat;
• 94 dosare, în valoare de 57 434 190 lei, sunt transmise în inspecție;
• 1193 dosare, în valoare de 163 040 736 lei, sunt în proces de examinare;
• 316 dosare, în valoare de 49 072 829 lei, sunt în proces de verificare și urmează a fi introduse în Baza de date electronică a Agenției de către Secțiile/serviciile teritoriale ale Agenției.

Per total, la 01 septembrie 2015 au fost depuse 2017 dosare de subvenționare, în valoare de 314,4 mln lei.

În privința dosarelor depuse în anul 2014 rămase în afara finanțării, se constată că din 2250 dosare de subvenționare în sumă totală de 228 mln lei, au fost examinate și expediate spre plată la Trezoreria de Stat circa 2200 dosare în sumă de 205 mln lei. Din suma de 205 mln lei pe care AIPA a expediat-o spre achitare către Trezorerie, în conturile agenților economici au ajuns 162 mln lei, soldul urmând să fie finanțat săptămâna curentă (43 mln lei).

Referitor la Proiectul Suport de urgență agriculturii Republicii Moldova, acesta a fost lansat cu suportul Băncii Mondiale și a avut, în 2014, drept scop compensarea parțială a pierderilor înregistrate de fermieri din cauza diminuării dramatice a prețurilor de achiziție a materiei prime de către fabricile de procesare, datorită embargoului impus de Federația Rusă la importul producției agro-alimentare din Republica Moldova.

Astfel, prin intermediul AIPA au fost recepționate dosare de solicitare a sprijinului financiar de la 862 companii agricole pentru mere, și de la 317 companii pentru prune. Suma sprijinului solicitat a fost de 181 mln lei pentru mere si 27 mln lei pentru prune. Fermierii care au recoltat prune au primit compensațiile integral, iar cei care au livrat la procesare mere au fost achitați parțial, din cauza epuizării bugetului. Astfel MAIA a înregistrat la finele anului 2014, 443 gospodării agricole cu solicitări în suma de 72 mln lei neachitate.

Pentru anul 2015, în cadrul Proiectului Suport de urgență agriculturii R. Moldova s-a aprobat finanțarea pentru sumele depuse și nefinanțate în anul 2014 pentru livrarea merelor, doar gospodăriilor care au în posesie până la 15 ha de măr conform deciziei Băncii Mondiale din procesul negocierilor.

Astfel, începând cu data de 04 septembrie curent, AIPA va achita suma de 37 mln lei pentru cei 327 agenți economici, bani deja alocați de către Ministerul Finanțelor pentru plată.

Cât privește suma de 45 mln lei pentru cei 116 agenți economici care dețin în posesie mai mult de 15 ha de măr, o decizie în sensul finanțării acestora urmează a fi luată în negociere cu Ministerul Finanțelor în luna septembrie.

În perioada 01 august – 07 septembrie, AIPA colectează solicitările de sprijin financiar de la fermierii (persoane juridice/fizice) care au livrat în toamna anului 2014 struguri tehnici fabricilor de prelucrare, precum și prune/mere doar de către persoane fizice (în anul 2014 la prun și măr au fost eligibile doar persoane juridice).

Până la 1 septembrie Oficiile Teritoriale AIPA au colectat solicitări de la companii agricole si persoane individuale după cum urmează:

1. Livrări de struguri – 1053 dosare, în sumă de 11 mln. lei
2. Livrări de mere – 267 dosare, în sumă de 11 mln. lei
3. Livrări de prun – 4 dosare, în sumă de 111 mii lei.

Total solicitări: 1324 dosare, cu valoarea de 22, 11 mln. lei.

Comisia Centrală de specialitate MAIA va totaliza datele și va dispune achitarea de către AIPA la cele 3 categorii sus-menționate până la finele lunii septembrie curent.

Noul viceministru al Agriculturii, Eduard Grama, și-a făcut studiile universitare timp de 7 ani, la secția frecvență redusă, la Facultatea de Drept a Institutului Nistrean de Economie și Drept de la Bălți, care este o instituție de învățământ privată. Funcționarul spune că studiile ”au fost mai mult o glumă”. El a devenit student la vârsta de 30 de ani. A lucrat mai mulți ani în domeniul vinificației, în diferite companii de vinuri, fără să aibă studii, dar spune că acest lucru nu l-a împiedicat deloc în carieră. ”Nu aveam timp pentru studii, eu am muncit”, a spus Eduard Grama pentru jurnaliștii de la Moldova Curată.

”Studiile au fost dintr-o glumă”

În CV-ul plasat pe site-ul Ministerului Agriculturii se spune că Eduard Grama a studiat la Facultatea de Drept a Institutului Nistrean din Bălți timp de 7 ani, în perioada 2003-2010. În prezent, durata studiilor acolo la frecvență redusă este de 5 ani.

”Atunci durata studiilor era de 6 ani. Eu m-am aflat înconcediu academic un an, de aceea am absolvit facultatea în 7 ani. Studiile la Bălți au fost mai mult într-o glumă. Atunci lucram la Soroca, am locuit doi ani acolo, făceam o fabrică de hibrizi de floarea soarelui. Și cu prietenii mei ne-am gândit că hai să facem studii la Drept”, explică Eduard Grama.

Facultatea de Drept a Institutului Nistrean a fost declarată neconformă standardelor, la fel ca și alte trei facultăți de drept din alte universități, în urma unei evaluări comandate de Ministerul Educației. În aprilie 2015, ministrul Maia Sandu a declarat că acestor facultăți urmează să nu le mai fie acordată acreditare.

Actualul viceministru al Agriculturii a lucrat ani de-a rândul în diferite companii vinicole, inclusiv ”Chateau Vartely” și ”DK-Intertrade”, fără să aibă studii în vinificație, dar spune că principalii vinificatori din Moldova, conducători ai marilor companii, nu au studii în domeniu.

Companie fără profit

Eduard Grama a indicat în declarația de avere pentru anul 2012 faptul că este fondator a două companii: ”Expertvin” și ”Poliproiect”, însă nu a indicat veniturile din activitatea lor. În anul 2013 apare doar una dintre acestea.

”Cota mea din ”Expertvin” am vândut-o și am indicat venitul obținut din vânzare – 1 890 de lei. Nu prea avea venit, era un proiect foarte tânăr, de aceea am vândut cota mea partenerului meu”, spune Eduard Grama.

În anul 2012 această companie a înregistrat venituri din vânzări de 317 mii de lei.

Despre a doua companie, ”Poliproiect”, viceministrul spune că aceasta este deținută de soția sa, dar că nu înregistrează profit:

”Această afacere a fost de fapt un restaurant. Când am plecat de la ”Chateau Vartely” am procurat restaurantul, adică afacerea. Acum activitatea acestei firme este stopată, nu are niciun venit acum. Singurul venit pe care l-am avut este salariul soției, l-am indicat în declarație”.

Potrivit Camerei Înregistrării de Stat, SRL ”Poliproiect” a înregistrat în anul 2012 un venit din vânzări de 243 600 de lei.

Până a ajunge în funcția de viceministru al Agriculturii, Eduard Grama a fost, din 2010, admnistrator al Întreprinderii de Stat ”Vamservinform”, iar din decembrie 2012 șef adjunct al Biroului Vamal Chișinău. Ca angajat al Serviciului Vamal, în anul 2012 a depus declarație de avere și a arătat că deține o mașină Skoda Superb, care în următoarea declarație nu apare. Lipsesc și veniturile din eventuala vânzare a ei.

”De fapt, era pentru prima dată când completam o declarație de avere și nu știam exact cum să procedez. Mașina era deja vândută, dar nu perfectasem actele de vânzare, așa că am trecut-o în declarație. Recunosc, a fost o situație în care nu am știut exact ce să fac, nici nu prea aveam cu cine să mă consult”, explică viceministrul.

Dintr-un venit de 14 mii de lei lunar își întreține familia și stinge un credit

Funcționarul deține o casă de locuit cu o construcție accesorie, procurată în anul 2013. El spune că a procurat casa când aceasta nu era finalizată și cu banii din credite a finalizat-o. Așa cum se arată în declarația de avere, Eduard Grama are contractat un credit de 179 de mii de dolari până în anul 2023, pe care trebuie să îl restituie cu o dobândă de 12.5%.

Jurnaliștii de la Moldova Curată l-au întrebat dacă reușește să facă față cheltuielilor – întreținerea unei familii cu trei copii și stingerea creditului – având un venit oficial lunar de 14 mii de lei.

”Am avut un apartament și l-am vândut ca să achit creditul. Am mai primit o donație de la părinții soției mele, 500 de mii de lei, totul e foarte transparent. Am folosit banii la acoperirea creditului. Așa că mi-a rămas doar o parte din credit de achitat. Ne descurcăm”, a oferit explicații viceministrul Agriculturii.

Eduard Grama are 42 de ani și a fost numit în funcția de viceministru al Agriculturii în luna mai, în componența Guvernului Chiril Gaburici. Ulterior, el a fost reconfirmat în funcție și în Cabinetul condus de Valeriu Streleț.

O spun reprezentanții Academiei de Științe a Moldovei, care precizează că se mai așteaptă creșterea prețurilor pentru culturile furajere. Acestea, la rândul lor, vor duce la scumpirea produselor de origine animalieră (lapte, carne, ouă, etc), anunță agenția Info-Market.

De asemenea, practica anilor trecuți arată că în caz de lipsă a furajelor pentru animale, va fi redus șeptelul. Astfel, numărul porcilor și găinilor se va reduce cu 15-20%, a vitelor mari cornute – cu aproximativ 5-10%.

Ținând cont de rezervele naționale de grâu din 2014 și de faptul că gospodăriile casnice au anumite rezerve de cereale ce vor permite atenuarea consecințelor secetei, specialiștii de la AȘM cred că seceta nu va afecta grav securitatea alimentară a țării.

În același timp, ei reomandă continuarea dezvoltării sistemelor de irigare, să fie extinse terenurile agricole, în pofida riscurilor naturale, să fie sporit gradul de dotare tehnică și tehnologică în agricultură, să fie implementate soiuri moderne, rezistente la secetă, să fie consolidat sistemul instituțional de management al riscurilor agricole.

Agricultorii din Moldova roagă autorităţile să opereze modificări la actele normative, pentru a anula penalizările pentru achitarea întârziată a impozitelor la bugetele locale şi cel de stat.

Surse din cadrul unei din asociaţiile profesionale a agricultorilor au comunicat pentru „INFOTAG” că documentul special, semnat de patru asociaţii, a fost transmis preşedintelui Parlamentului, Andrian Candu, şi Prim-ministrului Valeriu Streleţ.

În document se vorbeşte despre necesitatea de a crea la nivel local şi naţional a comisiilor speciale, care până pe 30 septembrie vor evalua daunele cauzate gospodăriilor agricole de seceta din 2015. Conform prognozelor preliminare, aceste gospodării vor pierde până la 30% din recoltă, comparativ cu 2014.

Agricultorii recomandă puterii legislative şi executive să nu le aplice gospodăriilor în cauză penalităţi pentru achitarea întârziată a impozitelor şi plăţilor, având în vedere actuala situaţie financiară a acestei categorii de agenţi economici.

În mesaj agricultorii propun statului să se adreseze statelor donatoare pentru ajutor financiar în vederea sprijinirii gospodăriilor afectate.

În perspectivă de lungă durată Uniunea UniAgroProtect, Asociaţia Agroinform, Moldova-Fruct, precum şi Federaţia Naţională Fermierilor au îndemnat autorităţile să formeze pentru 2016 bugetul Fondului de subvenţii în agricultură în sumă de 1,3 mlrd. de lei.

„600 mil. de lei trebuie să provină din resurse interne, 350 mil. lei, din fondurile Programului ENPARD al Uniunii Europene, iar alte 350 mil. lei sub formă de accize, acumulate din achitarea taxelor de importare a produselor petroliere pentru nevoi agricole”, a spus interlocutorul agenţiei.

Asociaţiile insistă ca bugetul Fondului de subvenţionare pentru 2015 să fie majorat cu 350 mil. de lei – bani, care se propune de a obţine sub formă de credite sub garanţia de a le returna din fondurile Programului ENPARD în primăvara anului 2016.

Cu scopul de a proteja producătorii autohtoni ei cer introducerea unui impozit special la mărfurile alimentare din Ucraina, precum şi adoptarea măsurilor netarifare faţă de importul alimentelor în Moldova.