Sveatoslav Mihalache: Dolarul ar putea ajunge la 28,1 lei, iar euro la 29,5 lei

0

Zilele acestea am fost de-a dreptul ”bombardat” de jurnaliști, colegi și prieteni cu solicitări să comentez declarațiile prim-ministrului, Streleț. Am evitat atunci să mă expun din mai multe cauze. In primul rând, mai analizam încă datele acumulate și le așteptam pe cele din sectorul agricol. În al doilea rând, consider că este, cel puțin, iresponsabil să faci astfel de declarații care pot genera doar haos. Și apoi, este prima dată, în cei aproape 20 de ani de experiență pe piața valutară, când aud din gura unui prim-ministru (care se identifică a fi european) prognoze despre cursul valutar. De altfel, doar conducătorii de la Kremlin își permit un atare comportament.

Cuplați centurile de siguranță! Intrăm în zona de turbulențe!

În momentul în care analizezi piața valutară trebuie să contrapui în balanță factorii reali și să evaluezi posibile schimbări în viitor. În acest text o să omit cuvinte și porțiuni/pasaje tehnice, o să încerc să fiu pe înțelesul tuturor. În ultima mea postare am descris efectele de scurtă durată asupra pieței valutare, invocate de decizia BNM de majorare a ratei rezervelor obligatorii. Acum e cazul să analizăm pe o perioadă mai lungă, undeva de 3-6 luni.

Factorii care au să influențeze evoluția monedei naționale.

Banca Națională a Moldovei are rezerve valutare o sumă de ~1,8 mld. USD. La prima vedere este o cifră impunătoare, dar BNM poate folosi pentru intervenții valutare (vânzare) o sumă maximă de 200 mil. USD. De ce ? Există prevederi privind lichiditatea internațională, iar încălcarea acestor este penalizată.

Factorii externi

1. Rubla rusească va continua deprecierea față de principalele valute de referință. Cauzele sunt scăderea prețului la petrol, recesiunea economiei și sancțiunile impuse de Occident. Puțin probabil ca politica Kremlinului să fie revăzută în viitorul apropiat, din această cauză deprecierea rublei este inevitabilă. În rezultatul deprecierii rublei rusești, veniturile exprimate în USD ale compatrioților aflați la muncă se diminuează, respectiv, volumul remiterilor va fi în scădere.

2. Criza economică din regiune. Ucraina se află în criza economică mai multe trimestre la rând, iar economia Federației Ruse este în declin. Chiar dacă acum R. Moldova nu are relații comerciale intense cu Federația Rusă, rămân multe canale prin care economia națională va fi prejudiciată:

  • Diminuarea exporturilor
  • Diminuarea remiterilor;
  • Reducerea investițiilor;
  • Diminuarea sectorului de servicii.

3. Conflictul militar dintre Rusia si Ucraina are un efect negativ pentru R. Moldova prin intermediul canalului comercial. O eventuală escaladare a conflictului ar accentua riscul, prin efecte asupra partenerilor comerciali.

4. Embargoul impus de Rusia la exportul de conserve de legume și fructe va afecta numărul salariaților și remunerarea acestora, odată ce se va micșora volumul producției.

5. Revenirea economiei UE este foarte lentă, trebuie să punem în calcul și efectele negative ale afluxului de refugiați. Piața muncii, unde sunt antrenați zeci de mii de compatrioți, se va comprima. Remiterile din UE vor fi în scădere și din cauza că tot mai mulți moldoveni decid să se stabilească cu traiul permanent în Europa, astfel renunțând să facă remiteri și să procure imobile în R. Moldova.

Factori interni

1. Instabilitatea sectorului financiar al R. Moldova și acordarea de credite băncilor aflate sub administrare specială, constituie emisiunea neacoperită a BNM ce conduce la creșterea lichidităților în sistemul bancar și prezintă una din cele mai importante surse de presiune asupra monedei naționale prin majorarea cererii de valută din partea băncilor comerciale și a populației.

  • În condițiile scăderii veniturilor din activitatea de creditare, băncile vor fi dispuse să se implice în activități alternative care să le asigure venituri;
  • Bani în circulație – 18 mld. lei;
  • Bani la depozit (pers. fizice si juridice) – 20 mld. lei;
  • Băncile comerciale dețin în portofoliu Valori Mobiliare de Stat în valoare de 5 mld. lei (pot fi folosiți pentru operațiuni REPO).

2. Riscul din sectorul de asigurări. Existența companiilor în stare de „comă” , resuscitarea acestora este imposibilă. Care va fi decizia CNPF-ului ? Va fi necesară o nouă emisie din partea BNM-ului ?

  • Suma de 14,5 mld. lei, acordată celor 3 bănci problematice va fi suficientă ?

3. Politica fiscală stimulativă. Predominarea cheltuielilor cu caracter social în totalul cheltuielilor împiedică corecția mai rapidă a contului curent, generând presiuni de depreciere suplimentare.

4. Achitarea datoriei externe. Ieșiri de capital din țară.

5. Sistarea/blocarea asistenței financiare externe a R. Moldova ca rezultat al lipsei unui acord cu FMI. Surse financiare necesare pentru susținerea bugetului și dezvoltării R. Moldova.

6. Acumularea datoriei SA MoldovaGaz față de concernul Gazprom.

  • Ajustarea tardivă a tarifelor la gazele naturale a condus la incapacitatea MoldovaGaz de a efectua integral și la timp plata importului, acumulând datorii semnificative față de furnizor;
  • Apariția presiunilor puternice în momentul apariției mijloacelor financiare suficiente;
  • În urma majorării tarifelor prestatorii de servicii vor înregistra încasări mai mari, presiunile vor fi în creștere.

7. Sectorul agricol. Seceta din acest an a avut un impact negativ asupra producției agricole. Conform estimărilor și datelor preliminare:

  • Recolta de cerealiere este cu cca. 30% inferioară față de 2014;
  • Recolta de floarea soarelui cu cca. 30% inferioară față de 2014;
  • Recolta de sfeclă de zahăr este cu cca. 50% mai mică față de 2014.

Micșorarea producției agricole și existența unor bariere de export din partea Federației Ruse vor determina scăderea semnificativă a influxului de valută. Totodată, necesitatea de majorare a importurilor pentru satisfacerea cererii interne de produse agroalimentare va intensifica presiunile asupra monedei naționale.

Sezonul rece. R. Moldova nu dispune de resurse energetice suficiente pentru sezonul rece. În această perioadă se manifestă o cerere sporită din partea importatorilor de resurse energetice.

P.S. Nu este posibil de cuantificat efectele instabilității politice și declarațiile iresponsabile a politicienilor care pot provoca panica.

Prin combinarea analizei fundamentale cu cea tehnică am reușit să identific nivelurile de rezistență pentru deprecierea monedei naționale față de dolarul american și moneda unică europeană.

Nivelurile de rezistență pentru perechea valutară USD/MDL

  1. USD/MDL = 19,75 (piața se află în imediata apropiere de acest nivel, această barieră va fi ușor distrusă);
  2. USD/MDL = 22.25;
  3. USD/MDL = 24,50 (nivel pivot);
  4. USD/MDL = 28,10 (riscuri foarte mari să ajungem la acest nivel în primele luni ale anului 2016).

Nivelurile de rezistență pentru perechea valutară EUR/MDL

  1. EUR/MDL = 22.70;
  2. EUR/MDL = 24,45;
  3. EUR/MDL = 26,95 (nivel pivot);
  4. EUR/MDL = 29,50.

FOTO. Cea mai mare livadă de gutui bio din Moldova se află la Orhei. Antreprenorul caută parteneri de export

0

Vasile Cojocaru, în vârstă de 30 de ani, din satul Pohrebeni, raionul Orhei, administrează cea mai mare livadă de gutui bio din țara noastră. Livada sa a rodit pentru prima dată anul trecut. Cum e și absolut normal, prima roadă a fost mică, de 50-60 de tone. Anul acesta însă antreprenorul are așteptări mari. După calculele sale, ar trebui să culeagă până la 300 de tone de fructe, care sunt certificate 100% bio. Acum este în căutarea unor parteneri de afaceri, cu care ar putea face legătură ca să-și vândă marfa la un preț bun.

Reporterul Agrobiznes a stat de vorbă cu Vasile Cojocaru, care a povestit cum a început afacerea și ce planuri de viitor are.

„Am vrut să folosim pământul inteligent”

Totul a început acum 5-6 ani, când nu știa cum ar folosi inteligent cele 14 hectare de teren ale familiei. După mai multe consultări cu specialiștii, împreună cu tatăl său, care este și lider de pământ în sat, au decis să planteze o livadă de gutui.

„Ne gândeam că livezi de mere, prune, piersici, etc. sunt foarte multe în țara noastră, dar anume de gutui nu prea erau și de asta ne-am zis să încercăm noi”, povestește antreprenorul.

Zis și făcut. Livada a plantat-o fiind asistat îndeaproape de specialiști în horticultură, care au luat probe de sol și i-au dat ulterior sfaturi ce soiuri de copaci să folosească. Ulterior a ținut însă neapărat să-și certifice livada ca fiind organică.

„După câte am înțeles, sunt puține livezi de gutui înregistrate organice. Mai este una de 10 hectare și paremi-se mai sunt câteva de 5 hectare. La noi totul este 100% ecologic. Avem și acte. La prelucrarea copacilor și fructelor noi nu folosim nimic altceva decât piatră vânătă și var. Nu stropim livada cu chimicale. Datorită altoiului, fructele nu sunt tari. Au un gust foarte bun și arată bine. Noi garantăm că sunt ecologice pentru că știm cum le-am prelucrat și cu ce le-am stropit. Îngrășăminte și alte substanțe nu folosim”, dă asigurări producătorul.

Până recent, toate lucrările în livadă erau făcute manual de lucrători. Însă de curând, antreprenorul și-a cumpărat o freză la mâna a doua. Astfel că toate lucrările la copaci le face cu acest utilaj, iar deja printre rânduri cu tractorul.

Probleme cu depozitarea fructelor

Pentru că nu are suficienți bani ca să-și construiască de unul singur depozit și frigider, Vasile Cojocaru a purtat discuții cu proprietarii de livezi din satele vecine ca să se unească într-un grup. Speranțele sale pentru dezvoltarea afacerii se leagă în mare parte de proiectele externe de finanțare, întrucât creditele la băncile noastre sunt foarte mari.

„Ne gândim pe viitor să facem un grup asociat și să construim un frigider și o linie de prelucrare. Vrem să aplicăm la diferite proiecte pentru că am înțeles că grupurile de producători primesc mai ușor granturi. Nu vrem să ne implicăm în credite pentru că dobânzile sunt foarte mari și nu știm ce se poate întâmpla mâine. Mai bine mai greu, decât să ne asumăm riscuri mari. Plus la toate cea mai mare problemă la credite rămâne a fi gajul”, spune Vasile Cojocaru.

Până va avea propriul frigider, o soluție ar fi să închirieze la producătorii care deja și-au făcut. Prețurile însă sunt destul de mari. De exemplu chiria pentru o cameră de 80 de tone ajunge să coste cel puțin 15 mii de euro.

Este în căutarea pieții de desfacere

Anul trecut a vândut marfa în cantități mici la piețile din țară, iar o parte din fructe a dat-o chiar direct din livadă. Anul acesta însă caută o cale de export atât spre est, cât și spre vest, depinde de ofertele pe care o să le aibă.

„Anul acesta avem doritori să cumpere din Ucraina și Federația Rusă. Încercăm să luăm legătura și cu cineva din România, să vedem ce propuneri vor fi. În anii trecuți prețul fructelor era de 6-7 lei, direct din livadă. În acest an sperăm să vindem cu cel puțin 9-10 lei. Ideal ar fi să exportăm toate fructele direct de pe copac, dacă nu, o să facem înțelegeri cu cineva care are frigider. O să vedem cum va merge treaba”, spune antreprenorul.

Pentru cei interesați să stabilească o relație de colaborare cu Vasile Cojocaru îl pot găsi atât pe facebook, cât și la numărul de telefon: +373 78 922 299.

Mai jos găsiți o Galerie Foto realizată în livadă.

Prin ce si-a cucerit vizitatorii targul AGRALIM 2015

0

AGRALIM, targul de traditie din Regiunea de Nord – Est dedicat fermierilor, producatorilor, antreprenorilor, cercetarilor si specialistilor din domeniul agricol, s-a desfasurat in perioada 3-6 septembrie, in Ferma Ezareni-Statiunea didactica a USAMV Iasi.

Expozitia in camp, pe o suprafata de 10 hectare, spectacolele de tehnica agrara realizate in cele 6 zone de demonstratii live ale utilajelor agricole, prezentarile de loturi pentru principalele culturi agricole, care au dat ocazia fermierilor sa cunoasca noile evolutii in genetica, sesiunile de drive test in poligon cu tractoare de pana la 100 CP, Forumul Agricol al regiunii de Nord-Est, intalnirile cu reprezentantii Ministerului Agriculturii si Dezvoltarii Rurale si cu marii fermieri au fost doar cateva dintre aspectele importante ale editiei din acest an.

Cea de-a saptea editie a evenimentului organizat de ABplus Events si Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara „Ion Ionescu de la Brad” (USAMV) Iasi a gazduit producatori, furnizori si dealeri autorizati din 8 tari: Italia, Germania, Olanda, Ungaria, Spania, Danemarca, SUA si Romania, trendul fiind crescator, cu 30% mai multe companii participante fata de editia precedenta, in total 150 de expozanti care au prezentat tehnica agricola performanta, produse si solutii complete pentru ferme.

Indicatorii AGRALIM editia 2015 recomanda AGRALIM in calitate de eveniment-lider al solutiilor de comunicare cu fermierii si cel mai asteptat eveniment expozitional al regiunii de Nord- Est si Republica Moldova: 95% dintre vizitatori sunt fermieri, ceea ce confirma inca o data caracterul strict profesional al targului AGRALIM.

In ceea ce priveste profilul vizitatorilor, s-a constatat o crestere usoara, de 6%, privind segmentul de vizitatori fermieri cu 100-500 de hectare in exploatare. Cresterea interesului in cadrul acestui segment de vizitatori este rezultatul accesului fermierilor la informatii si noutati din piata si a unei informari mai bune a acestora datorita participarii constante la evenimentele de specialitate dedicate lor, evenimente organizate de ABplus Events in regiune incepand din 2011.

Conceptul modern de expozitie in camp si spectacolul tehnic si de solutii oferit, care a presupus implicare a peste 500 de forte in organizare, cresterea atractivitatii evenimentului prin programul amplu de demonstratii live, prezentarile de loturi demonstrative ce reflecta solutii de genetica, nutritie si protectia plantelor, noutatile din domeniul tehnicii si managementului pentru o productie agricola performanta au atras in acest an, in premiera printre vizitatori, fermieri din judetele Galati si Vrancea. Acesta este si un rezultat al deciziei din acest an al organizatorilor de a extinde campania de informare si campul de vizibilitate si promovare a targului AGRALIM si catre judetele Galati si Vrancea.

Se remarca prezenta in mod traditional la AGRALIM a marilor fermieri, 90% dintre fermierii cu peste 3000 de hectare din regiune au vizitat AGRALIM editia 2015, in perioada 3-6 septembrie.

De asemenea, in urma analizei profilului vizitatorilor AGRALIM se constata fidelizarea fermierilor cu peste 500 de hectare care revin an de an la targul AGRALIM si se remarca totodata in randul vizitatorilor o crestere a numarului de fermieri din judetele Bacau, Botosani, Neamt si Vaslui care au trecut in acest an portile targului AGRALIM. Per total, in ceea ce priveste numarul de vizitatori,  se mentine o constanta a ritmului de vizitare in cele patru zile de eveniment, cu un numar total de 4.000-4500 de vizitatori unici.

Prin rezultatele obtinute in acest an, in urma organizarii a patru evenimente majore dedicate fermierilor cu exploatatii in sectorul vegetal si sectorul zootehnic, se remarca mai pronuntat caracterul strict profesional al manifestarilor si specializarea acestora pe tematici clare, in urma unui efort constant de organizare: Targul AGRALIM – spectacol de tehnica agrara si solutii pentru fermieri; ZEFA- targ dedicat productiei animale; Intalnirea anuala a fermierilor de la Secuieni – eveniment profesional dedicat culturii mari.

Piața UE – dorită de agricultori și respinsă de situația actuală

0

La un an de la implementarea Acordului de Liber Schimb Aprofundat și Atotcuprinzător cu UE, DCFTA, producătorii agricoli din Moldova rămân încă puțin informați despre oportunitățile de export pe piața europeană. Dincolo de aceasta însă, ei au suficiente probleme pe piața internă. Deficiențele au fost discutate ieri la Chișinău, în cadrul unei mese rotunde, unde mai mulți agricultori și-au exprimat piedicile pe care le întâmpină la exportarea produselor.

Unul dintre ei, Sergiu Bunduchi, producător de legume de sere și comercializează castraveți pe piața internă, preponderent își livrează producția la una dintre fabricile de conserve. El susține că și-ar dori să acceadă pe piața comunitară, însă nu este pregătit să facă față cheltuielilor de export. Plus la aceasta, fermierul invocă că produce un volum prea mic ca să-și încerce posibilitățile pe această piață.

”Am nevoie de o suprafață mai mare și de frigidere pentru exportare. Fără acestea, este greu să-mi livrez producția cumpărătorilor străini”, – a spus el, citat de postul de televiziune MBC.

În pofida anumitor progrese înregistrate în sectorul agricol, producătorii au reclamat în cadrul evenimentului că se ciocnesc cu mai multe probleme. În primul rând, ei se plâng de numărul mare de documente și certificate adiționale care li se solicită la acordarea subvențiilor și așa întârziate, apoi urmează procedurile fiscale complicate și problemele în domeniul registrelor cadastrale.

”Agenții economici din teritoriu afirmă că multe documente, în rând cu procedurile impuse, nu sunt clare. Astfel, ei invocă transparența procedurii de aplicare. Propunerea noastră este de a colabora cu direcțiile agricole locale, care ar putea să fie acel punct care să invite agenți economici pentru a le explica informația”, – a declarat la masa rotundă directorul executiv al EBA Moldova, Mariana Rufa.

Organizatorii evenimentului susțin că toate deficiențele constatate și propunerile concrete de ameliorare a situației au fost incluse într-un document de politici care va fi transmis zilele următoare Agenției de Intervenții și Plăți în Agricultură, ministerului de resort, dar și cabinetului de miniștri.

Masa rotundă a fost organizată de Transparency International Moldova în comun cu Asociația Businessului European în cadrul proiectului ”Susținerea participării democratice a fermierilor și producătorilor alimentari în procesul decizional în contextul DCFTA”.

Producătorii de lapte din Moldova riscă să intre în faliment

0

Asociația Națională a Producătorilor de Lapte din Moldova este îngrijorată de situația care se creează în țară și cere de la Guvern să protejeze producătorii locali ale căror produse nu pot rezista în fața concurenței străine.

Piața moldovenească de lapte și produse lactate este invadată de importul extern. În contextul în care piața Rusiei nu este accesibilă în ultima perioadă pentru produsele ucrainene, acestea au dat năvală în Moldova. Asociația Națională a Producătorilor de Lapte din ţară este îngrijorată de situația creată și cere de la guvern să apere producătorii autohtoni ale căror produse nu pot face față concurenței în creștere, a declarat pentru Sputnik Carolina Linte, președintele Asociației.

”Ucraina  a fost nevoită să-și diversifice piețele, O parte din produse, inclusiv cele ușor alterabile, au ajuns pe piața noastră, reducând astfel producția și capacitatea de consum. Asta înseamnă că este utilizată și mai puțină materie primă. Anume de aceea au fost închise mai multe puncte de colectare a laptelui. Singurul lucru de care avem nevoie astăzi, este ca Moldova să-și protejeze piața internă prin taxele vamale pentru importul din Ucraina”, a precizat interlocutoarea.

Ucraina a stabilit deja demult taxe pentru importul produselor moldovenești, dar autoritățile din Moldova nu se grăbesc să ia măsuri similare pentru a proteja piața autohtonă. Potrivit lui Linte, dacă situația nu se va schimba, ramura pur și simplu nu va rezista.

”Dacă Ucraina va continua să exporte lapte în Moldova, în acest caz se vor închide întreprinderile locale, nu vor veni impozite la buget, iar oamenii vor rămâne fără lucru”, a mai remarcat specialistul.

Expertul a subliniat că piața moldovenească nu va putea supraviețui nici din contul exportului.

”Moldova nu poate exporta în UE produse animaliere. Nu putem exporta nici în Belarus și Ucraina și nici în alte țări din CSI, pentru că produsele noastre sunt mai scumpe decât în aceste țări. Noi așteptăm ca Guvernul să ia măsuri în sectorul de producere a laptelui”, a încheiat Linte.

Cerințele Asociației Naționale a Producătorilor de Lapte au fost deja transmise ministerului de profil și în cel mai apropiat timp vor fi examinate de Guvern.

Grăbiți-vă să participați la Expoziția Internațională Specializată ”INFOINVENT 2015”

0

Agenția de Stat pentru Proprietatea Intelectuală în parteneriat cu Agenția pentru Inovare și Transfer Tehnologic, Academia de Științe a Moldovei și CIE ”Moldexpo” organizează în perioada 25-28 Noiembrie 2015, Expoziția Internațională Specializată ”INFOINVENT 2015”.

La acest for al creativității și inovării pot participa instituțiile/întreprinderile din sfera cercetare-dezvoltare și antreprenoriat, oamenii de știință, inventatorii, întreprinzătorii, profesorii, studenții și elevii din țară și de peste hotare.

Lucrările prezentate la standurile EIS „INFOINVENT” pot fi expuse la 5 compartimente:

  • invenții, soiuri de plante și design industrial;
  • produse/servicii inovative;
  • proiecte inovaționale și de transfer tehnologic;
  • creația tinerilor;
  • industrii culturale și creative.

Adițional se vor organiza manifestări tehnico-științifice precum: seminare, mese rotunde și ateliere de lucru.

Termenul de limită de depunere a cererilor de participare la Expoziție este 15 septembrie 2015.

Detalii despre eveniment și formularele de participare le puteți găsi pe www.infoinvent.md.

Începe subvenționarea tehnicii și utilajului agricol No-Till și Mini-Till din sursele IFAD

0

AIPA invită toți factorii interesați începând cu data de 10 septembrie să depună dosarele ce vizează investiții din surse IFAD pentru procurarea tehnicii și utilajului agricol aplicat la tehnologia de prelucrare minimă a solului No-Till și Mini-Till. Dosarele se depun la secțiile/serviciile teritoriale AIPA în perioada 10 septembrie 2015 – 31 noiembrie 2015.

Reamintim că, Agenția de Intervenție și Plăți pentru Agricultură (AIPA) și Unitatea Consolidată pentru Implementarea Programelor IFAD (UCIP-IFAD) au încheiat un Acord Subsidiar cu privire la utilizarea mijloacelor împrumutate Republicii Moldova de Fondul Internațional pentru Dezvoltare Agricolă pentru susținerea producătorilor agricoli la procurarea tehnicii și utilajului agricol aplicat la implementarea Agriculturii Conservative cu tehnologie de prelucrare minimă a solului No-Till și Mini-Till, în baza Acordului de Finanțare Nr.L-I-832-MD din 21 februarie 2011 (Proiectul de Servicii Financiare Rurale și Dezvoltare a Businessului Agricol).

În baza acordului individual de acordare a granturilor, AIPA va semna un contract cu beneficiarul privind acordarea grantului, cu mențiunea că UCIP-IFAD este în drept să monitorizeze în următorii 3 ani impactul investiției efectuate de beneficiar cu suport din grant. Limita granturilor este de 200 mii USD, iar cererile de acordare a sprijinului financiar se vor acorda conform principiului – primul venit, primul servit.

Documentele necesare le puteți descărca mai jos.

Interviu cu Mircea Valeriu, director Timac Agro East: Cu siguranță, fermierii din Moldova riscă mai mult decât cei din România

0

Agrobiznes a dat startul unei serii de interviuri cu cele mai influente personalități din agricultura moldovenească, iar Mircea Valeriu, director regional pentru Republica Moldova, la compania Timac Agro East, este un manager cu o experiență bogată în marketing și afaceri, cât și în domeniul nutriției vegetale.

Mircea Valeriu se află în Republica Moldova din mai 2013. A lucrat 6 ani în compania Timac Agro România. Compania este specializată în nutriție vegetală. Timac Agro East propune produse adaptate fiecărei culturi și oricărui stadiu de vegetație în vederea creșterii productivității.

[we] Spune-ți ne vă rog cum este să faci agricultură în Republica Moldova?[/we]

[person] Am lucrat 6 ani în România, în compania Timac Agro și cred că nu sunt mari diferențe dintre modul de a face agricultură în Republica Moldova. Aici sunt avantaje. Din punctul acesta de vedere, Moldova se poate încadra într-o țară în care agricultura este cheia și cu adevărat trebuie să devină un domeniu prioritar pentru stat. Atât timp cât industria nu are o cotă foarte mare, cât serviciile sunt încă în curs de dezvoltare, ramura de prestări servicii, cred că agricultura poate deveni acel motor de dezvoltare pentru Republica Moldova. Republica Moldova are capacitatea de a-și asigura independența alimentară, ceea ce în contextul actual reprezintă un foarte mare atu. Ca o paralelă, România importă foarte multă mâncare. România este o țară agrar independentă și are capacitatea de a se întreține alimentar, să producă pe teritoriul său hrana necesară. Cifrele arată că noi am avea capacitatea dacă am utiliza resursele eficient.[/person]

[we] Care a fost cea mai mare provocare pe care ați întâlnit-o aici? La noi încă se vorbește destul de mult în limba rusă. V-a încurcat asta cumva în afaceri?[/we]

[person] Cu partea lingvistică nu a fost o problemă. Cred că în mediul de afaceri se vorbește destul de mult limba română și asta nu a fost un impediment în a face business, pentru că în mediul respectiv, partenerii noștri, cei cu care relaționăm, cât și cu ceilalți actori din piață nu am întâmpinat probleme din acest punct de vedere. Atunci când am întâlnit manageri vorbitori de limbă rusă întotdeauna aveau persoane care traduceau conținutul mesajului în limba română. Astfel nu am avut piedici pentru a face business în Republica Moldova. Domeniul businessului este diferit în Republica Moldova. Pornesc de la sistemul financiar, sistemul bancar, care face ca fermierii să aibă un acces mai dificil la bani. Banii sunt mai scumpi în Republica Moldova și imprimă o atenție mai mare în a face business. În România aceștia sunt mult mai accesibili, iar de câțiva ani s-a ajuns ca băncile să aibă oameni de vânzări în agricultură. Adică s-a schimbat conceptul de vreo 2-3 ani încoace și sunt bănci mari în România care fac acest lucru. Provocările vin din accesul la bani.[/person]

[we] Cum vi se par fermierii din Republica Moldova?[/we]

[person] Fermierii de aici fac investiții și își asumă riscuri foarte mari. Cu siguranță mai mari decât fermierii din România și din această cauză sunt mult mai expuși riscului. Cu toate acestea am remarcat un spirit antreprenorial în fermă destul de puternic, pentru că în condiții mai dificile, femierii reușesc să facă investiții, schimbă tehnica agricolă, schimbă metodele de cultură, investesc în irigații, investesc în protecția plantelor, ce devin niște șanse de reușită mult mai mari. Și asta ne dă și nouă curajul necesar să continuăm provocarea noastră aici. Noi în general suntem o companie care nu renunță ușor și cred că avem forța necesară pentru a continua modelul nostru de business și, cel mai important, a-l adapta pe cât posibil în fiecare țară. Pentru că suntem prezenți în 45 de țări, ultimele prezențe fiind Republica Moldova și Ucraina, iar în Ucraina mediul de afaceri este și mai dificil decât aici.[/person]

[we] Cum caracterizați situația actuală din țară? Pentru că ne adâncim într-o criză, cât credeți că va ține și ce impact ar putea avea asupra mediului agricol?[/we]

[person] Cu siguranță în Republica Moldova criza are un impact asupra mediului agricol datorită emoției prezente care se transmite în cursul valutar. Comparați cu România, aceste emoții sunt mai puțin resimțite, pentru că are o forță comercială diferită și variațiile pe curs sunt infime de la o zi la alta. Pe când în Moldova variațiile pe curs sunt 5-10 la sută în decurs de câteva zile, care cu siguranță denaturează și modifică percepțiile despre business. Cred că Moldova poate trece de această criză. Din experiența mea, am trecut în România prin criza din 2008-2009. Știu că fermierii pot să producă. În acei ani, noi am avut o statistică care demonstra că rata de faliment în mediul agricol era cea mai mică dintre toate ramurile posibile, în România.  Cred că agricultorul va semăna grâu indiferend de cine conduce țara. Iar agricultura este un motor independent. Ea merge înainte cu sau fără sprijinul statului, pentru că lumea trebuie să mănânce. Piața de desfacere a produselor agricole este destul de conectată la exterior. Moldova este conectată reușit la comerțul internațional și cred că asta e un factor foarte bun pentru economie.[/person]

[we] Ce avantaje și dezavantaje vedeți pentru a face agricultură în Republica Moldova?[/we]

[person] Resursa de sol este un plus în Moldova față de România. Solul aici poate oferi mult mai mult dacă se investește corect pe el. Deoarece astăzi multe soluții sunt investite fără a cunoaște de ce are nevoie acel sol, pentru ca un potențial de grâu să poată ajunge la 5, 6, 7 tone. Tehnologiile sunt prezente, în schimb se folosesc din aceste soluții parțial sau câte una. Partenerii Moldovei sunt atât spre est, cât și spre vest, iar România este unul dintre cei mai puternici parteneri potențiali pentru Republica Moldova.[/person]

echipa-Timac-Agro-East
Echipa Timac Agro East

[we] Care este strategia de afacere a Timac Agro în Republica Moldova și cum a fost adaptată?[/we]

[person] Modelul nostru de business presupune un parteneriat cu distribuitori, de obicei naționali și aici avem 5 distribuitori autorizați. O altă forță ce dă viață și șansă de succes companiei noastre este presiunea comercială pe care noi o avem, prin cei 7 reprezentanți zonali. Astăzi avem o acoperire geografică în toată țara. În baza noastră de date cunoaștem deja 900 de fermieri. Asta înseamnă undeva vreo 670 de mii de hectare. După calculele noastre suntem undeva la 50% din potențial. Încă nu cunoaștem foarte bine micul fermier, dar asta urmează să fie următoarea noastră provocare.[/person]

[we] Ați reușit la noi pe piață să vă impuneți printre concurenți? Sunteți de la egal la egal sau mai aveți de recuperat în fața lor?[/we]

[person] Timac Agro nu va excela niciodată pentru a cuceri o cotă de piață, pentru a avea o cotă de piață foarte mare. Practic soluțiile noastre se pot adresa tuturor. Moldova are avantajul de a fi dezvoltată destul și în cultură mare, dar și pe hoticultură, pomi, viță-de-vie și legume în câmp, dar și spații protejate. Astăzi noi am pus doar prima cărămidă în dezvoltarea și în prezența noastră aici, prin faptul că știm cu cine trebuie să stăm de vorbă, știm ce soluții avem nevoie și știm cum le putem aduce aici. Astfel încât să putem răspunde la toate solicitările legate de nutriție, pentru că Timac Agro este o companie specializată în nuntriție vegetală și animală.[/person]

[we] Ce planuri de viitor aveți pe termen mediu?[/we]

[person] Planul de viitor al companiei este destul de îndrăzneț. Dorim să avem 10 la sută din cifra de afacere pe fertilizanți. Acesta este un obiectiv financiar. Un obiectiv în resurse umane este că astăzi avem 7 reprezentanți, iar pe finalul anului viitor vom fi undeva la 10. Deci suntem în căutarea colegilor, care să completeze echipa noastră. Pentru că suntem în creștere și cunoaștem mai multe ferme, vom avea nevoie și de o prezență comercială corectă. Alte dimensiuni ale planului nostru este să putem oferi și altfel de servicii fiermierilor. Dorim să dezvoltăm parteneriate pentru anul viitor și idei pe care să le implementăm. Cu siguranță ne dorim ca în Moldova să dezvoltăm ideea mai mult decât ea este dezvoltată acum, precum să avem un depozit aici, ne dorim să creștem valoric și aici mă refer la resursa umană, să creștem în calitatea serviciilor pe care noi le oferim la fermă, să fim mai buni și în alte solicitări ale partenerilor noștri și să devenim ceea ce avem noi în plan, adică specialistul numărul unul.[/person]

[we] Vă mulțumim frumos pentru acest interviu și mult succes în activitate.[/we]

Guvernul a dat undă verde liberalizării importului de produse petroliere pentru producătorii agricoli

0

Cabinetul de miniştri a avizat pozitiv iniţiativa legislativă cu privire la perfecţionarea reglementărilor pe piaţa produselor petroliere din Republica Moldova.

Documentul prevede, printre altele, liberalizarea importului de produse petroliere de către producătorii agricoli, fără achitarea taxelor pentru licenţă. Totodată, în amendamentele la actuala Lege privind piaţa produselor petroliere, se conţin şi alte elemente noi, cum ar fi: atribuţii suplimentare acordate Agenţiei Naţionale pentru Reglementare în Energetică, concretizarea tranzacţiilor cu produse petroliere şi modul de declarare vamală.

Modificările au scopul de a produce efecte imediate atât asupra consumatorilor, cât şi a mediului de afaceri, prin limitarea practicilor abuzive la formarea preţurilor, concomitent cu excluderea carenţelor existente în mediul concurenţial.

Proiectul de lege urmează să fie examinat şi aprobat de Parlamentul Republicii Moldova.