În luna septembrie temperatura medie lunară a aerului este cu 4-5ºC mai joasă față de luna august şi variază între +14ºC în raioanele de nord ale țării și +17ºC în cele de sud. Din punct de vedere meteorologic, anotimpul de vară continuă în medie pînă la 12-23 septembrie, cînd temperatura medie zilnică trece prin valoarea de +15ºC în direcţia scăderii ei.

Cea mai rece lună septembrie pentru toată perioada de măsurători instrumentale a fost în anul 1996, cînd temperatura medie lunară a aerului s-a încadrat între +10,8ºC (Briceni) şi +13,3ºC (Comrat).Cea mai caldă lună septembrie a fost în anul 1994, cînd temperatura medie lunară a oscilat în teritoriu între +18,4ºC (Briceni) și +20,8ºC (Comrat, Cahul).

Valorile temperaturii medii zilnice a aerului pe parcursul lunii au oscilat în teritoriu între +2..+4ºC (1977) şi +25..+27ºC (1946, 1952). Minima absolută a temperaturii aerului pentru toată perioada de observații constituie -6,3ºC (Soroca, 29 septembrie 1977), iar la suprafaţa solului – -9ºC(Bălţata, 29 septembrie 1977). Maxima absolută a temperaturii aerului a atins +37,3ºC (Chişinău, 9septembrie 1946).

Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +25°C și mai mult constituie în mediepe teritoriu de la 5 zile (Briceni) pînă la 11 zile (Tiraspol), iar maximul înregistrat este de 27 zile(Cahul, 1994). Numărul de zile cu temperatura maximă a aerului de +30°C și mai mult constituie în medie pe teritoriu 1-2 zile, iar maximul absolut este de 10 zile (Ceadîr-Lunga, 1963).

În luna septembrie sunt posibile îngheţuri. Cele  mai timpurii îngheţuri la suprafaţa soluluis-au semnalat pe 8 septembrie 1953 (Camenca, Rîbniţa, Bravicea, Corneşti, Comrat), cu intensitatea depînă la -1,6ºC, în aer – pe 17 septembrie 1952 (Briceni, Bălţi, Tiraspol, Leova), cu intensitatea depînă la -2,5ºC.

Suma precipitaţiilor căzute pe teritoriul țării în luna septembrie constituie în medie 35-58 mm, iar numărul de zile cu precipitaţii alcătuieşte circa 6-8 zile. Însă au fost ani cînd pe parcursul lunii în unele raioane precipitaţii nu s-au semnalat (1982, 2005). Potrivit datelor observaţiilor multianuale, cea mai mare cantitate lunară de precipitaţii a atins 359 mm (Sîngerei, 1996), iar cea mai mare cantitate zilnică – 153 mm (Leova, 6 septembrie 2001).

În luna septembrie sunt posibile descărcări electrice şi ceaţă – circa 2 zile.

În unii ani către sfîrşitul lunii septembrie poate cădea prima zăpadă (Briceni, 27 septembrie 1977, şi Chişinău, 1906), dar ea se topeşte repede.

Dintre fenomenele meteorologice stihinice din această lună cel mai mare pericol îl prezintăploile torenţiale, care sunt observate în medie o dată în 2-3 ani. Ploile puternice de lungă duratăse semnalează în medie o dată în 10 ani. Frecvenţa căderii grindinii se reduce în medie la o singură dată în 6 ani, însă apare pericolul îngheţurilor timpurii, care sunt posibile în medie o dată în 7 ani.

Potrivit datelor medii multianuale, în prima jumătate a lunii septembrie se semnalează maturitatea deplină a boabelor la porumb (5-18 septembrie), coacerea  soiurilor tîrzii  de  mere  şi  pere (7-12 septembrie).

Odată cu trecerea stabilă a temperaturii medii zilnice a aerului prin +15ºC în direcţia scăderii ei, se încheie perioada cu condiţii favorabile pentru creşterea şi dezvoltarea culturilor termofile,începe recoltarea în masă a porumbului, florii-soarelui, legumelor, fructelor, strugurilor. La sfîrşitul lunii începe recoltarea sfeclei de zahăr.

Termenul optim pentru semănatul grîului de toamnă în majoritatea raioanelor țării este prima jumătate a lunii septembrie, fiind recomandabil de a finaliza semănatul culturilor de toamnă pînă la data de 10 octombrie. În jumătatea a doua a lunii septembrie, după 11-14 zile de la semănat, se observă faza de răsărire a grîului de toamnă.

În perioada semănatului culturilor de toamnă pe o mare parte a teritoriului țării rezervele medii multianuale ale umidităţii productive în stratul arabil de sol constituie 20-25 mm.

În perioada 3-6 septembrie, la Ferma Ezăreni din Iași, România, se organizează Târgul pentru Fermieri AGRALIM.

Evenimentul este ca un mini-oraș agricol, cu amenajări pe o platformă expoziţională de 100.000 de mp, creat pentru a găzdui cele 150 de companii prezente: zeci de hale mobile expoziţionale, 6 zone de demonstraţii live ale utilajelor agricole, 5.000 de mp de loturi demonstrative pentru principalele culturi agricole, peste 3 km de alei temporare, peste 800 de locuri de parcare pentru vizitatori.

Zilnic, la AGRALIM, târgul de tradiție din Regiunea de Nord – Est a României, vizitatorii vor avea acces la un amplu program de demonstrații agricole privind lucrarile solului, un adevărat spectacol de tehnică agrară, demonstrații cu mașini de erbicidare, demonstrații cu utilaje agricole de mici dimensiuni, drive test în poligon cu tractoare de până la 100 CP.

AGRALIM, eveniment cu participare internațională, dedicat fermierilor din regiunea de Nord-Est

La AGRALIM sunt prezente cu tehnică agrară și soluții complete pentru fermele vegetale și zootehnice un număr de 150 de companii din Italia, Germania, Olanda și Ungaria, Spania, Danemarca și SUA, reprezentate de producători sau dealeri autorizați. AGRALIM se bucură și în acest an de parteneriate directe și misiuni economice cu Republica Moldova și Ucraina, târgul fiind vizitat de delegații din cele două țări.

Loturi demonstrative de culturi agricole prezentate de unii dintre cei mai mari producători și furnizori de semințe

Alături de utilaje performante sunt prezentate, ca în fiecare an, loturi demonstrative de culturi agricole de porumb, floarea soarelui, soia și sorg realizate de unii dintre cei mai mari producători și furnizori de semințe: Biochem, Donau Saat, Pioneer, Saaten Union, Vemri House Organic și Procera.

Vizitatorii vor avea acces la ultimele noutăți și produse pentru o agricultură performantă și producții ridicate la hectar: tehnologii avansate pentru protecția plantelor, echipamente pentru cultivarea de legume și fructe,  sisteme de irigații, sere, semințe și soluții pentru agricultura bio, scheme moderne de fertilizare a solului, soluții software pentru supraveghere aeriană culturi,  sisteme GPS de autoghidaj, soluții de silozare, uscare și transport cereale.

Demonstrații cu utilaje și mașini agricole, drive test în poligon

În perioada 3-6 septembrie 2015, AGRALIM va avea un amplu program de demonstrații care permite fermierilor testarea în câmp a utilajelor, mașinilor și echipamentelor agricole prezente în expoziție: demonstrații pentru lucrările solului, demonstrații de erbicidare, demonstrații cu utilaje și echipamente de mici dimensiuni și drive test, realizate zilnic. Vizitatorii care dețin permis de conducere vor putea participa la sesiuni de drive-test în poligon cu tractoare de până la 100 CP, acestea fiind organizate zilnic de AGRITEHNICA, TITAN MACHINERY, IPSO și Agricola 96.

Demonstrații cu utilaje agricole privind lucrările solului sunt realizate în cadrul AGRALIM de Agritehnica, General Leasing,  IPSO, General Leasing, Titan Machinery, Agri Alianța, Lantec Industries. De asemenea, programul este completat prin demonstrații de erbicidare cu mașini pentru întreţinerea culturilor agricole de la Agritehnica, Agrifac Olanda și Agricola 96. Utilaje de mici dimensiuni, mașini și echipamente de la Javier Camara, Lantec Industries și Toyota vor putea fi văzute la demonstrațiile organizate zilnic la târgul AGRALIM.

Valeriu Muravschi este de părere că agricultura noastră necesită acum investiții majore pentru ca să devină competitivă pe piața externă.

„Eu am calculat că trebuie să investim în agricultura Moldovei măcar 100 de milioane de euro pe an ca în 10 ani să schimbăm situația. Clar că nu o să ajungem ca în Polonia, dar cel puţin să creăm o bază pentru a ieși pe piaţa europeană. Trebuie de făcut tot posibilul de menţinut şi piaţa din CSI, din Rusia în primul rând. Dar în Rusia factorul politic predomină asupra business-ului,” a declarat Muravschi într-un interviu pentru Radio Europa Liberă.

Fostul premier al R. Moldova s-a făcut agricultor. Deține în localitatea Sirota o livadă de meri de tip superintensiv.

„Profesia mea nu e legată de agricultură, dar, până la urmă, sentimentul acesta care a intrat din copilărie a rămas şi, iată, m-am întors în satul meu. Aici, la Sirota şi la Şoldăneşti avem business de familie în agricultură. Drept că administra treburile în societatea Dac-Fruct ginerele meu, Petru Stratan, care, nu ştiu dacă din păcate, să zic, acum două luni a plecat în SUA cu familia, cu nepoţii. Mi-a rămas mie, la bătrânețe, toată plantaţia cu toate problemele. Am început printre primii în Moldova, această plantație, pe care o vedeți, de măr, 21 de hectare. E o plantație superintensivă, cu sistem de irigare, cu staţii meteorologice. Am fost printre primii în Moldova, iar în Sirota am fost chiar primii şi deocamdată am rămas unicii care folosesc aşa tehnologii. Sigur că e costisitor. În schimb, dacă respecţi tehnologia, dacă ai infrastructura de păstrare, de sortare, de ambalare poţi să ieşi pe piețele europene. Asta încercăm noi. Până acum era piaţa rusească, cerinţele de calitate nu erau atât de dure. De când au introdus embargoul sigur că ne-a pus serios pe gânduri şi încercăm să rezolvăm problema asta.”

Deși familia Muravschi a investit ca să aibă o livadă modernă, deocamdată nu pot exporta pe piața europeană pentru că nu au linie de sortare.

„La noi problema cheie este că deşi capacităţi de păstrare avem, drept că e frigider vechi, dar îl modernizăm, însă nu avem tot setul de echipamente pentru sortare şi ambalare. Dacă aceste operațiuni le faci manual, atunci inevitabil în ambalaj nimerește un măr care nu poate să fie acceptat pe piaţa europeană. E mare riscul să duci un tir cu 20 de tone chiar la Bucureşti şi poate să ţi-l întoarcă. Trebuie neapărat să fie automatizat, nu manual. Spuneam că anul acesta încă nu suntem pregătiţi să exportăm în UE. Una din modalităţi ar fi să ne asociem cu cineva care are deja infrastructură şi capacităţi necesare. De exemplu, o linie de sortare costă în jur de 150-200 de mii de euro. Pentru noi sunt bani foarte mari. În al doilea rând, băncile nu vor să crediteze agricultura că sunt riscuri. Urmare a ce s-a întâmplat în sistemul bancar – s-a depreciat moneda, a crescut costul creditelor. Acum creditul în lei trebuie să-l iei cu 20-25%. Nu rezişti. Şi aşa nu suntem competitivi din cauza lipsei de infrastructură şi subvenţiile sunt mizere. De exemplu, concurenții noştri principali, Polonia, de mult au un sistem de subvenţionare, infrastructura de ambalare, sortare, desigur că ne bat. Problema în agricultură la noi este cooperarea între producătorii agricoli. În doi ani cred că o să începem să exportăm în UE. În acest an poate o să încercăm să ne cooperăm cu cineva care au deja capacități: frigidere, linii de sortare, ambalare. Mărul cel mai bun pe care o să-l recoltăm să-l ducem la ei ca să ne presteze servicii ca să-l exportăm pe piaţa europeană. Observ că în ultimii ani sunt mai multe proiecte, investiţii granturi, credite din exterior şi multă lume a început să schimbe situaţia în agricultură, dar asta este insuficient.”